N\u0103scut \u00een 1936 la Praga, fost disident anticomunist, Havel a fost unul dintre liderii “revolu\u0163iei de catifea” din 1989 \u00een urma c\u0103reia s-a \u00eencheiat regimul comunist. A devenit primul pre\u015fedinte democratic ales al Cehoslovaciei, \u00een perioada 1990-1992, \u015fi primul pre\u015fedinte al Cehiei (1993-2003) dup\u0103 separarea pa\u015fnic\u0103 a acesteia de Slovacia. I se atribuie meritul de a fi pus bazele intr\u0103rii Cehiei \u00een UE, iar aderarea la NATO a \u0163\u0103rii sale s-a petrecut \u00een timpul mandatului s\u0103u preziden\u0163ial, \u00een 1999.<\/p>\n
“Adev\u0103rul \u015fi dragostea trebuie s\u0103 \u00eenving\u0103 minciunile \u015fi ura”, este faimosul motto revolu\u0163ionar al lui Havel, dup\u0103 care spunea c\u0103 s-a condus \u00eentotdeauna. A fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Pace. A fost unul dintre semnatarii Cartei 77, document de baz\u0103 al disiden\u0163ei est-europene contra regimurilor comuniste \u015fi un manifest al drepturilor omului remarcabil de \u00eendr\u0103zne\u0163 pentru acea perioad\u0103 (ianuarie 1977), scris \u00een semn de protest pentru arestarea membrilor unei trupe de rock. A fost arestat de multe ori pentru activitatea sa anticomunist\u0103 \u015fi a petrecut patru ani \u00een \u00eenchisoare. Din deten\u0163ie dateaz\u0103 una dintre cele mai cunoscute opere literare ale sale, “Scrisorile c\u0103tre Olga” (prima sa so\u0163ie).<\/p>\n
Mare fum\u0103tor, Havel a avut probleme de s\u0103n\u0103tate \u00een cea mai mare parte a vie\u0163ii. \u00cen urma unei interven\u0163ii chirurgicale din 1996 pentru o tumoare la pl\u0103mni a r\u0103mas cu dificult\u0103\u0163i de respira\u0163ie, iar \u00een 2009 a fost spitalizat din cauza unei infec\u0163ii la c\u0103ile respiratorii.<\/p>\n
“Nu devii un activist al opozi\u0163iei sau disident fiindc\u0103 \u00ee\u0163i propui \u00eentr-o bun\u0103 zi s\u0103 faci o carier\u0103 de disident”, m\u0103rturisea el \u00eentr-un interviu acordat \u00een urm\u0103 cu un an activi\u015ftilor iranieni de la Tavaana, o organiza\u0163ie a societ\u0103\u0163ii civile. “Ac\u0163iunile mele au fost motivate de team\u0103 – team\u0103 de con\u015ftiin\u0163a mea, teama c\u0103 dac\u0103 fac compromisuri, m\u0103 voi g\u00e2ndi ulterior la asta cu vinov\u0103\u0163ie \u015fi voi regreta. A\u015fa \u00eenc\u00e2t teama m-a c\u0103l\u0103uzit, mai ales dup\u0103 ocupa\u0163ia sovietic\u0103 din 1968, c\u00e2nd s-au petrecut marile epur\u0103ri, au fost da\u0163i oameni afar\u0103 din slujbele lor \u015fi toat\u0103 lumea a fost silit\u0103 s\u0103 semneze declara\u0163ii de adeziune fa\u0163\u0103 de noul regim”, evoc\u0103 Havel, referindu-se la invazia sovietic\u0103 din 1968, care a pus cap\u0103t “prim\u0103verii de la Praga” \u015fi regimului reformator al pre\u015fedintelui Alexander Dubcek.<\/p>\n
Urm\u0103ri\u0163i integral interviul:<\/p>\n