{"id":52595,"date":"2011-12-15T09:00:00","date_gmt":"2011-12-15T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52595"},"modified":"2026-04-03T06:33:50","modified_gmt":"2026-04-03T06:33:50","slug":"ce-faci-cand-nu-vrei-sa-ti-deschizi-supermarket-afaceri-cu-delicatese-etnice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52595","title":{"rendered":"Ce faci c\u00e2nd nu vrei s\u0103-\u0163i deschizi supermarket: afaceri cu delicatese etnice"},"content":{"rendered":"

Fix \u00een miezul zonei cu cel mai mare \u015ftaif din Bucure\u015fti, adic\u0103 \u00een Floreasca, Luiza Rudeanu vine zilnic la serviciu. “Serviciul” respectiv este, practic, afacerea pe care a pus-o pe picioare \u015fi pe care o conduce de doi ani de zile. Un magazin cu delicatese aduse din Portugalia, care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi consolideze un loc pe o pia\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 contururi clare \u015fi extrem de volatil\u0103. Decizia de a deschide o astfel de afacere a fost motivat\u0103 de argumente strict afective – o afinitate personal\u0103 pentru Portugalia \u015fi gastronomia portughez\u0103, dob\u00e2ndite \u00een urma unui concediu petrecut acolo.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Lucrurile s-au \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 cu o vitez\u0103 mai mare dec\u00e2t \u015fi-ar fi imaginat vreodat\u0103. “M\u0103 tenta ideea de a aduce \u00een Rom\u00e2nia produsele de care m\u0103 \u00eendr\u0103gostisem \u00een Portugalia, dar nu \u015ftiam de ce anume am nevoie, cum urma s\u0103 se deruleze tot acest proiect, a\u015fa c\u0103, pentru \u00eenceput am sunat un produc\u0103tor al c\u0103rui num\u0103r de telefon \u00eel g\u0103sisem pe ambalajul unei cutii de sardine pe care o luasem din concediu”, poveste\u015fte Luiza Rudeanu, proprietara delicateriei Gala Food.<\/p>\n

Respectivul produc\u0103tor a chemat-o \u00eens\u0103 \u00een Portugalia pentru a discuta pe larg despre ce \u00eenseamn\u0103 mai exact gastronomia portughez\u0103 \u015fi ce anume ar putea importa \u00een Rom\u00e2nia. Tot acolo, i-a prezentat al\u0163i mici produc\u0103tori locali, de la care putea cump\u0103ra tot ce avea nevoie pentru a-\u015fi crea un portofoliu complex. “\u00cen zilele acelea, \u00een care m-am plimbat prin zeci de magazine mici de gourmet, buc\u0103t\u0103ria portughez\u0103 realmente m-a cucerit”, spune Rudeanu. A\u015fa c\u0103 a venit \u00een \u0163ar\u0103 cu celebrele dulce\u0163uri de ro\u015fii, gulii, portocale \u015fi migdale, soc sau castane, pateurile de pe\u015fte, sardine, ulei de m\u0103sline \u015fi, bine\u00een\u0163eles vin. Era primul s\u0103u stoc de marf\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Restul au fost “detalii” pe care le-a bifat imediat. “Mi-am dat demisia, pentru c\u0103 lucram \u00eentr-o companie, ca finan\u0163ist, \u015fi am g\u0103sit un spa\u0163iu pe care l-am \u00eenchiriat \u015fi l-am renovat destul de repede”, explic\u0103 femeia de afaceri. Investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 a fost de circa 20.000 de euro, jum\u0103tate din sum\u0103 reprezent\u00e2nd renovarea spa\u0163iului \u015fi cealalt\u0103 jum\u0103tate achizi\u0163ia primului stoc de marf\u0103. A avut planuri mari \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, deschiz\u00e2nd dou\u0103 magazine, unul cu produse culinare \u015fi altul cu textile, ba chiar a vrut, la un moment dat, s\u0103 intre \u00een zona de distribu\u0163ie pentru marile lan\u0163uri de magazine, \u00eens\u0103 pia\u0163a nu a fost la fel de deschis\u0103 \u015fi a trebuit s\u0103 \u00ee\u015fi limiteze a\u015ftept\u0103rile.<\/p>\n

Acum are un singur magazin \u015fi un “wine bar”, unde iubitorii de vinuri portugheze pot degusta \u015fi cump\u0103ra produsele. Strategia sa a fost simpl\u0103 – a \u00eencercat s\u0103-\u015fi creeze o baz\u0103 de clien\u0163i fideli, c\u0103rora s\u0103 le \u00eenve\u0163e gusturile \u015fi care s\u0103 vin\u0103 \u00een magazin \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. “Sunt oameni care au c\u0103l\u0103torit mult \u015fi c\u0103rora le place m\u00e2ncarea gourmet. Dintre to\u0163i, doar \u015fase-\u015fapte sunt familii de portughezi. Restul sunt rom\u00e2ni”, spune Luiza Rudeanu.<\/p>\n

Cele mai cump\u0103rate produse din magazinul s\u0103u sunt conservele de pe\u015fte \u015fi vinurile, urmate de br\u00e2nzeturile de capr\u0103 \u015fi uleiurile de m\u0103sline. \u00cen general, valoarea medie a bonului de cas\u0103 este de 100 de lei, dar sunt clien\u0163i care fac cump\u0103r\u0103turi \u00een doze de “\u015foc”. “Am avut un client care a cump\u0103rat la un moment dat 160 de borcane de dulcea\u0163\u0103 odat\u0103”, spune proprietara Gala Food.<\/p>\n

Pre\u0163urile nu sunt neap\u0103rat prohibitive – un borcan de dulcea\u0163\u0103 cost\u0103 \u00een jur de 20 de lei, iar br\u00e2nza de capr\u0103 sau de oaie cost\u0103 aproximativ 70 de lei pe kilogram, iar acestea sunt printre cele mai mari. Cea mai scump\u0103 sticl\u0103 de vin, din cele peste 50 disponibile, cost\u0103 235 de lei. \u00cen total, Rudeanu are \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een magazin marf\u0103 de 40.000 – 50.000 de euro \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2nal face aprovizionarea, o chestiune “extrem de costisitoare”, dup\u0103 cum ea \u00eens\u0103\u015fi spune.<\/p>\n

<\/p>\n

Afacerea este, de fapt, un paradox complet pentru a avea clien\u0163i, este nevoie de produse care nu pot fi g\u0103site \u00een supermarketuri, cu calit\u0103\u0163i aparte, care determin\u0103 un pre\u0163 mai mare la raft, pentru a-\u015fi p\u0103stra nota de exclusivitate. Pe de alt\u0103 parte, lumea \u00een continuare este sensibil\u0103 la pre\u0163, astfel \u00eenc\u00e2t produsele repsective \u00ee\u015fi g\u0103sesc cu greu cump\u0103r\u0103tori. Astfel, Rudeanu rareori poate realiza o marj\u0103 de profit mai mare de 10% pe an, ceea ce, la o cifr\u0103 de afaceri de 100.000 de euro, nu \u00eenseamn\u0103 foarte mult. “\u00cen fiecare lun\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc s\u0103 \u00eenchid afacerea, dar mereu g\u0103sesc c\u00e2te un motiv s\u0103 continui pentru c\u0103 \u00eemi place mult ceea ce fac”, spune Luiza Rudeanu.<\/p>\n

Tot din pasiune pentru m\u00e2ncare \u015fi-a deschis \u015fi Giorgio Capiali propria afacere \u00een domeniu. Italianul, care locuie\u015fte de 16 ani \u00een Rom\u00e2nia \u015fi vorbe\u015fte limba la fel de bine ca un rom\u00e2n, are, de mai bine de un an, o “salsamenterie” \u00een nordul Capitalei. Adic\u0103, dup\u0103 tipicul italian, un restaurant, care are ata\u015fat un mic magazin cu produse specifice. Capiali nu este str\u0103in de mediul de business rom\u00e2nesc, av\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi lan\u0163ul de magazine de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte Nexus, care \u00een ultimii ani nu a mai mers ca pe roate \u015fi care a devenit o surs\u0103 secundar\u0103 de venit. Acum \u00eens\u0103, Salsamenteria Pipera este principalul s\u0103u punct de aten\u0163ie. S-a ocupat singur \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput de renovarea spa\u0163iului, a conceput meniul, \u0163ine rela\u0163iile cu produc\u0103torii \u015fi o dat\u0103 la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pleac\u0103 \u00een Italia pentru a face aprovizionarea. Face turul peninsulei pentru a cump\u0103ra produsele pe care le dore\u015fte, iar \u00een galantare are \u00een permanen\u0163\u0103 m\u00e2ncare adus\u0103 din zone precum Calabria, Sicilia, Sardinia, Bologna sau Napoli.<\/p>\n

Spre deosebire de delicateria Luizei Rudeanu, magazinul lui Capiali are norocul de a fi sus\u0163inut de restaurant, care genereaz\u0103, de altfel, 70% din cifra de afaceri. \u00cen plus, gastronomia italian\u0103 este mult mai cunoscut\u0103 rom\u00e2nilor, \u00een Bucure\u015fti exist\u00e2nd multe restaurante care au adoptat acest specific, de\u015fi Capiali spune c\u0103 \u00een foarte pu\u0163ine se g\u0103te\u015fte dup\u0103 re\u0163eta original\u0103 \u015fi se folosesc produse din Italia. “Deja \u015fi rom\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103-\u015fi rafineze gusturile. Spre exemplu, nu mai cer ketchup la pizza, cum f\u0103ceau la \u00eenceput”, spune proprietarul Salsamenteriei Pipera.<\/p>\n

C\u00e2nd vin la magazin, cei mai mul\u0163i cump\u0103r\u0103 prosciutto crudo \u015fi parmezan, produse care au devenit deja celebre printre rom\u00e2ni. Mozzarella \u015fi uleiurile de m\u0103sline intr\u0103 \u015fi ele \u00een topul preferin\u0163elor, iar valoarea medie a bonului de cas\u0103 nu dep\u0103\u015fe\u015fte 50 de lei. Lunar, italianul vinde rom\u00e2nilor c\u0103rora nu le mai place doar m\u00e2ncarea rom\u00e2neasc\u0103 produse de aproximativ 10.000 de euro, valoare care, adunat\u0103 cu \u00eencas\u0103rile din restaurant l-au ajutat s\u0103-\u015fi amortizeze deja investi\u0163ia de 150.000 de euro de care a avut nevoie pentru a-\u015fi deschide afacerea. Acum caut\u0103 spa\u0163iu \u00een centrul ora\u015fului pentru a deschide \u00eenc\u0103 o salsamenterie, \u00eens\u0103 vrea s\u0103 evite cu orice pre\u0163 centrul vechi, pe care \u00eel vede f\u0103r\u0103 identitate \u015fi \u00een care ar risca s\u0103 se piard\u0103 \u00een mul\u0163ime.<\/p>\n

Mult mai departe ajung comenzile lui Gheorghe Florescu, proprietarul magazinelor Delicatese Florescu, \u00een care vinde \u00een special cafea. Este cafegiu de peste 40 de ani \u015fi \u015ftie exact unde \u00een lume sunt cele mai apreciate tipuri de cafea. Cea mai scump\u0103 \u015fi exclusivist\u0103 este adus\u0103 din Panama \u015fi cost\u0103 1.240 de lei kilogramul. “Chiar \u015fi cu acest pre\u0163, am v\u00e2ndut un sac \u00eentreg \u00een 24 de ore”, spune Gheorghe Florescu. Insula Sf\u00e2nta Elena, Jamaica sau Nepal sunt al\u0163i mari furnizori de cafea pentru magazinele lui Florescu. Din Armenia aduce cognac, iar fisticul, stafidele, alunele si caju-ul sunt comandate din \u0163\u0103rile de origine.<\/p>\n

Rom\u00e2nii sunt mari b\u0103utori de cafea, a\u015fa c\u0103 Florescu a putut s\u0103-\u015fi amortizeze rapid investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 de 50.000 de euro \u015fi chiar s\u0103 mai deschid\u0103 alte patru magazine \u00een Capital\u0103 \u00een doar un an. V\u00e2nzarea unui produs extrem de popular \u015fi alegerea unui loc cu vad comercial au fost principalele atuuri ale omului de afaceri care, la aproape 70 de ani, \u00eenc\u0103 se mai implic\u0103 \u00een munca zilnic\u0103 din magazine, de la comenzi p\u00e2n\u0103 la pr\u0103jirea cafelei sau v\u00e2nzarea efectiv\u0103 la tejghea. “Dac\u0103 magazinul este \u00een zon\u0103 de vad comercial, chiria o pl\u0103te\u015fte clientul”, spune Florescu.<\/p>\n

To\u0163i cei trei oameni de afaceri cred c\u0103 publicul c\u0103ruia se adreseaz\u0103 \u00eencepe s\u0103 fie din ce \u00een ce mai numeros. Nu vor putea niciodat\u0103 s\u0103 viseze la afaceri gigant, precum comercian\u0163ii de mas\u0103, \u00eens\u0103 vor putea s\u0103-\u015fi consolideze o baz\u0103 de clien\u0163i fideli care s\u0103 le asigure continuitatea. Ceea ce, \u00een astfel de vremuri, nu e deloc pu\u0163in lucru.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103, s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 lucreze cu expa\u0163i, rom\u00e2nii au \u00eencercat s\u0103 adopte tot mai mult din obiceiurile \u015fi stilul de via\u0163\u0103 din afara \u0163\u0103rii. Dac\u0103 mentalit\u0103\u0163ile se schimb\u0103 mai greu, gusturile alimentare se adapteaz\u0103 mai u\u015for, a\u015fa c\u0103 nu a durat mult p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s\u0103 apar\u0103 restaurante cu specific etnic sau delicaterii cu produse specifice unei anumite \u0163\u0103ri. Ce succes au micile afaceri pe o pia\u0163\u0103 dominat\u0103 de produsele de mas\u0103 care se g\u0103sesc \u00een orice supermarket?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[25774,25776,25775],"class_list":["post-52595","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-delicateria","tag-delicaterii","tag-salsamenteria"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52595","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=52595"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52595\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69385,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52595\/revisions\/69385"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=52595"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=52595"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=52595"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}