Dar declara\u0163iile panicarde sunt ni\u015fte simple \u00een\u015firuiri de vorbe, iar argumentele lipsesc totdeauna. Eu pot fi de acord cu ideea c\u0103 Europa st\u0103 pe un butoi de pulbere sau c\u0103 moneda euro poate disp\u0103rea, dar a\u015f vrea \u015fi argumente, nu numai spaime de politicieni sau pronosticurile de la casele de pariuri londoneze (cota e de 3 la 1, \u00een\u0163eleg c\u0103 e de r\u0103u). Criza datoriilor suverane sau faptul c\u0103 statele s-au \u00eendatorat excesiv sunt realit\u0103\u0163i, dar cu mare greutate am putut g\u0103si o dinamic\u0103 a datoriilor ca procent din PIB din ultimul deceniu. \u015ei c\u00e2nd am g\u0103sit-o, n-am picat pe spate – guvernele, statele au fost mereu, cel pu\u0163in \u00een ultimul deceniu, puternic \u00eendatorate. Datoria public\u0103 a Belgiei a crescut \u00een zece ani de la 96,2% la 107,9%, a Spaniei de la 59,3% la 61%, a Italiei de la 109,2% la 118,4%, a Greciei de la 103,4% la 145%. Ritmuri importante de cre\u015ftere s-au \u00eenregistrat \u00een cazul Portugaliei, de la 48,5% la 93,3%, Irlandei – de la 37,8% la 94,9% sau Marii Britanii – de la 41% la 79,9%. Vecinii bulgari aveau o datorie public\u0103 care reprezenta 72,5% \u00een 2000 \u015fi care a sc\u0103zut la 16,3% \u00een 2010, un caz singular la nivel european. Ce vreau s\u0103 spun este c\u0103 datoriile acelea au existat tot timpul, de cel pu\u0163in un deceniu, iar criteriile de la Maastricht n-au valorat mai mult dec\u00e2t cerneala cu care au fost scrise, timp de zece ani. Iar investitorii – apropo, o mas\u0103 inform\u0103 \u015fi frem\u0103t\u00e2nd\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu cele din descrierile lui Gustave Le Bon – s-au sim\u0163it ani de zile cu banii \u00een siguran\u0163\u0103. Semnale de alarm\u0103 existau – Deutsche Bank nota \u00een 2000, anul \u00een care Grecia a intrat \u00een zona euro, c\u0103, probabil, Grecia nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ating\u0103 limita de 60% datorie public\u0103 \u00een PIB, c\u00e2t prevede Maastricht, pentru o foarte mare perioad\u0103 de timp. \u015ei atunci de ce at\u00e2ta zarv\u0103?<\/p>\n
Nu exist\u0103 personaj mai labil dec\u00e2t investitorul – a s\u0103rit p\u00e2n\u0103 \u00een tavan c\u00e2nd unii i-au povestit despre zilele pu\u0163ine pe care euro le mai are de tr\u0103it, dar n-a avut r\u0103bdare s\u0103 numere nici m\u0103car p\u00e2n\u0103 la zece, s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 a\u015fa \u015fi este. \u015ei nu-i prima dat\u0103 \u00een istorie – simpla enumerare a freneziilor de pe Wall Street din ultimii 60 de ani vorbesc de la sine. Prima frenezie a fost a bowlingului, v\u0103zut drept marea lovitur\u0103 a anilor ’50; ac\u0163iunile cre\u015fteau ame\u0163itor \u015fi anali\u015ftii rumegau numere din ce \u00een ce mai mari, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een 1963 ac\u0163iunile au sc\u0103zut cu 80% \u015fi au avut nevoie de un alt deceniu pentru a recupera c\u0103derea. \u00cenainte de bowling investitorii descopereau Graalul investi\u0163iilor \u00een energia atomic\u0103, pe urm\u0103 au s\u0103rit \u00een barca conglomeratelor, a existat un bubble al rulotelor, urmate de PC-uri, biotehnologii sau imobiliare. Prin anii 80 investitorii pre\u0163uiau o bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt din Tokyo mai mult dec\u00e2t \u00eentreaga Californie – asta nu-i nebunie?<\/p>\n
Doi la m\u00e2n\u0103, ac\u0163iunile politicienilor. C\u00e2nd a prezentat New Deal, programul economic care a pus \u00een mi\u015fcare economia american\u0103, Franklin Roosevelt a vorbit \u00een primul r\u00e2nd de revenirea \u00eencrederii \u015fi pe urm\u0103 de m\u0103suri economice. Actualii politicieni \u00eemi povestesc cum sare Europa \u00een aer sau despre cum ceilal\u0163i, \u00eentotdeauna ceilal\u0163i, nu \u00een\u0163eleg gravitatea situa\u0163iei. Transforma\u0163i \u00eentr-o simpl\u0103 unealt\u0103 a sforarilor care nu vor nimic altceva dec\u00e2t garan\u0163ii pentru banii pe care i-au investit \u00een datorii publice, politicienii \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eembrace \u00eemp\u0103ratul, vorbind de disciplin\u0103 financiar\u0103 sau de noi reguli fiscale.<\/p>\n
Dac\u0103 noile reguli europene sau demersurile doamnei Merkel ar avea ca finalitate Statele Unite ale Europei ar fi minunat. A\u015fa cum comunitatea european\u0103 a c\u0103rbunelui \u015fi o\u0163elului din anii ’50 s-a transformat \u00een actuala uniune. Ar fi minunat pentru c\u0103, eu cel pu\u0163in a\u015fa cred, ar spori rigoarea la nivel de continent, banii ar fi gestiona\u0163i mai eficient, competi\u0163ia ar fi mai corect\u0103 \u015fi traiul mai bun. Grecia o fi mai mult sau mai pu\u0163in \u00een faliment, dar SUA au t\u00e2r\u00e2t, \u00een cei mai bine de trei ani de criz\u0103, un stat aflat practic \u00een faliment, una din economiile de top ten ale lumii – este vorba de California. F\u0103r\u0103 na\u0163ionalisme imbecile, dar cu rigoare, Europa ar putea reveni la puterea economic\u0103 de odinioar\u0103, iar statele cu probleme ar fi nevoite s\u0103 \u00ee\u015fi sporeasc\u0103 implicarea \u015fi elanurile reformiste.<\/p>\n
Joi 8 decembrie 2011 la ora 18.38 risc un pronostic – reuniunea crucial\u0103, decisiv\u0103, memorabil\u0103 \u015fi istoric\u0103 nu va genera nicio solu\u0163ie pentru criza european\u0103. Dar investitorii vor reac\u0163iona favorabil.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cemi scriu textul \u00een ziua \u00eenceperii unei reuniuni a liderilor Uniunii Europene socotit\u0103 drept crucial\u0103; la fel de cruciale au fost mai toate ultimele reuniuni ale oficialilor europeni din ultima perioad\u0103, at\u00e2t de cruciale \u00eenc\u00e2t am uitat cu to\u0163ii de ele. \u00cenaintea reuniunilor cruciale apar liderii cu declara\u0163ii panicarde; Nicholas Sarkozy, de exemplu, vorbe\u015fte de riscul exploziei Europei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[8976,188,7236,7104,13242],"class_list":["post-52506","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dorin-oancea","tag-economie","tag-editorial","tag-opinii","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52506","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=52506"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52506\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69301,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52506\/revisions\/69301"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=52506"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=52506"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=52506"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}