{"id":52505,"date":"2011-12-12T00:00:00","date_gmt":"2011-12-12T00:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52505"},"modified":"2026-04-03T06:31:34","modified_gmt":"2026-04-03T06:31:34","slug":"efectul-rekkers","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52505","title":{"rendered":"Efectul Rekkers"},"content":{"rendered":"

\n“Bullshit”, conchide scurt Robert Rekkers: a\u015fa se refer\u0103 bancherul olandez naturalizat \u00een Rom\u00e2nia la impresia, persistent\u0103 aici, c\u0103 occidentalii ar fi mai buni, mai frumo\u015fi, mai capabili dec\u00e2t rom\u00e2nii. “Mereu cei din Vest au fost un exemplu pentru rom\u00e2ni, am considerat c\u0103 tot ce vine de acolo e bun de importat, pentru ca acum criza s\u0103 ne arate c\u0103 nu e chiar a\u015fa, c\u0103 sunt \u015fi acolo oameni care fac gre\u015feli. Voi, rom\u00e2nii, sunte\u0163i foarte autocritici, dar crede\u0163i c\u0103 \u00een Olanda sau Fran\u0163a este mai bine? Trebuie s\u0103 avem mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici! Nu mai fi\u0163i at\u00e2t de duri cu voi \u00een\u015fiv\u0103!”, a sunat pledoaria neobi\u015fnuit de pasionat\u0103 a lui Rekkers.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSpus\u0103 \u00een fa\u0163a unei s\u0103li pline cu executivi rom\u00e2ni din companii, veni\u0163i la evenimentul MET THE CEO s\u0103-l asculte pe cel mai cunoscut dintre bancherii expa\u0163i vorbind despre cariera lui \u015fi viitorul credit\u0103rii, pledoaria poate p\u0103rea motivat\u0103 de polite\u0163e. Pe urm\u0103, cei prezen\u0163i ne-am dat seama c\u0103 nu-i polite\u0163e, ci un fel indirect de a judeca \u00eensu\u015fi Vestul din care provine \u015fi de a se teme pentru el. “Ave\u0163i aici foarte multe atuuri, lucruri care merg bine. Oamenii sunt educa\u0163i, exist\u0103 know-how, talente fenomenale \u00een IT la Cluj, la Ia\u015fi, la Bucure\u015fti. Costul de a face afaceri este mic, nici m\u0103car nu v-a\u0163i \u00eendatorat excesiv pentru investi\u0163ii, ca Ungaria, de exemplu.” A\u015fa explic\u0103 Rekkers de ce at\u00e2\u0163ia str\u0103ini care vin aici pentru un mandat de 3-4 ani r\u0103m\u00e2n mai mult, a\u015fa cum a r\u0103mas \u015fi el \u00eensu\u015fi. \u015ei tot a\u015fa explic\u0103 de ce rom\u00e2nii, deprin\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 mai mult pe salarii mai mici dec\u00e2t \u00een Vest, sunt mai bine preg\u0103ti\u0163i pentru fazele urm\u0103toare ale crizei dec\u00e2t occidentalii, pe care \u00eei vede “mult mai r\u0103sf\u0103\u0163a\u0163i” \u015fi deci dezavantaja\u0163i \u00een viitorul apropiat. “Eu mereu v-am l\u0103udat, pentru c\u0103 am crezut \u015fi cred c\u0103 ave\u0163i o valoare ad\u0103ugat\u0103 deosebit\u0103 \u00een termeni umani. \u00cen schimb, criza va lovi mai mult aceste \u0163\u0103ri din Vest care nu au o astfel de istorie de austeritate \u015fi o capacitate de adaptare a\u015fa cum o ave\u0163i voi”, subliniaz\u0103 olandezul.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen aceea\u015fi not\u0103 pasionat\u0103, bancherul vorbe\u015fte (\u00een rom\u00e2ne\u015fte) despre Cluj, ora\u015ful unde locuie\u015fte de nou\u0103 ani. “Gradul de profesionalizare a oamenilor a crescut acolo, acum sunt \u015fi mai mul\u0163i care vorbesc englez\u0103. \u015ei echipa t\u00e2n\u0103r\u0103 de la Banca Transilvania a crescut, a c\u0103p\u0103tat experien\u0163\u0103, s-a maturizat, iar asta ne ajut\u0103 s\u0103 ne descurc\u0103m mai bine. Avem un <winning team> acolo la Cluj!” Natural, \u00ee\u015fi aduce aminte cu pl\u0103cere de perioada c\u00e2nd a preluat conducerea B\u0103ncii Transilvania. \u00cen 2002, dup\u0103 mai mult de trei ani petrecu\u0163i ca \u015fef al filialei rom\u00e2ne\u015fti a ABN Amro, a fost contactat printr-un headhunter, iar dup\u0103 mai multe negocieri a primit oferta cea mai bun\u0103 \u015fi a acceptat-o, de la Banca Transilvania, care c\u0103uta un nou CEO dup\u0103 Iosif Pop, aflat la conducerea institu\u0163iei de la \u00eenfiin\u0163area ei, \u00een 1994. “Lucrasem 16 ani la ABN Amro, \u00een America Latin\u0103, SUA, Europa \u015fi la fiecare 3-4 ani m-am mutat \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103, un alt mediu. Am v\u0103zut un poten\u0163ial enorm de cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi de carier\u0103 \u00een Rom\u00e2nia”, explic\u0103 el. Era o perioad\u0103 bun\u0103, \u0163ara ie\u015fise din perioada critic\u0103 ’98-’99, iar integrarea \u00een NATO \u015fi UE se apropia. Mandatul lui ini\u0163ial ca director general al B\u0103ncii Transilvania a fost pentru patru ani.<\/p>\n

<\/p>\n

Pentru el a fost un pas logic s\u0103 \u00eencerce un astfel de mediu, \u00eentr-o banc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 mic\u0103, unde prezen\u0163a spiritului antreprenorial \u015fi posibilitatea deciziilor rapide contrastau cu organizarea corporatist\u0103 \u015fi centralizat\u0103 a b\u0103ncii olandeze. La acel moment, banca din Cluj avea deja o parte dintre atuurile de care avea s\u0103 profite ulterior: BERD intrase ca ac\u0163ionar \u00een 2001, iar orientarea spre clien\u0163ii IMM era deja definit\u0103. \u00cent\u00e2lnirea cu conducerea de atunci a B\u0103ncii Transilvania s-a \u00eent\u00e2mplat la o friptur\u0103 la restaurantul “Roata” din Cluj. “Clujul este un ora\u015f antreprenorial, care s-a descurcat frumos, cu o universitate puternic\u0103 \u015fi un nivel ridicat de educa\u0163ie \u015fi preg\u0103tire a oamenilor, mai ales tehnic\u0103 \u015fi \u00een IT”, consider\u0103 Rekkers, care locuie\u015fte acolo \u015fi se declar\u0103 perfect integrat \u00een atmosfera ora\u015fului \u015fi \u00een via\u0163a lui social\u0103 (este inclusiv membru al Rotary Club).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

La momentul 2002, planurile de dezvoltare \u015fi obiectivele erau “destul de echilibrate”, \u00eens\u0103 au fost dep\u0103\u015fite cu mult de realitate odat\u0103 cu explozia creditelor \u015fi a economiei din anii urm\u0103tori. “Ce mi-a pl\u0103cut la Banca Transilvania a fost c\u0103 am putut s\u0103 ne adapt\u0103m repede cultura, deciziile \u015fi managementul la circumstan\u0163e mai repede dec\u00e2t dac\u0103 ar fi fost vorba de o banc\u0103 de tip corporatist, unde investitorul are un anumit stil de luare a deciziilor pe care nu \u015fi-l poate schimba peste noapte”, precizeaz\u0103 bancherul, referindu-se at\u00e2t la perioada de expansiune de p\u00e2n\u0103 \u00een 2008, c\u00e2t \u015fi la epoca actual\u0103. “Iar noi am \u00eencercat s\u0103 p\u0103str\u0103m de-a lungul anilor aceste elemente \u00een defini\u0163ia BT – accentul pe cultura antreprenorial\u0103, flexibilitate, rapiditate”. Pentru dezvoltarea re\u0163elei b\u0103ncii, faptul c\u0103 baza era la Cluj \u015fi prima zon\u0103 vizat\u0103 a fost Transilvania, iar Bucure\u015ftiul a fost abordat cumva dintr-o pozi\u0163ie de outsider a fost de folos, fiindc\u0103 i-a \u00eenv\u0103\u0163at pe clujeni s\u0103 nu ia practic de-a gata nimic \u015fi s\u0103-\u015fi cucereasc\u0103 pas cu pas clientela. Neav\u00e2nd un investitor strategic care s\u0103-i ofere bani, banca a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 o prioritate din dezvoltarea unei re\u0163ele na\u0163ionale de unit\u0103\u0163i, menit\u0103 at\u00e2t s\u0103 asigure distribu\u0163ia produselor, c\u00e2t \u015fi atragerea de resurse. “Noi nu puteam suna la banca-mam\u0103 s\u0103 ne transfere banii \u00een 5 minute”, rezum\u0103 Rekkers.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cealalt\u0103 direc\u0163ie de dezvoltare a fost modernizarea organiza\u0163iei: schimbarea sistemului IT, introducerea unui nou stil de management, inclusiv al riscului, \u015fi simplificarea afacerii, prin renun\u0163area la activit\u0103\u0163ile de asigur\u0103ri (banca a v\u00e2ndut \u00een 2007 BT Asigur\u0103ri \u015fi \u00een 2008 Asiban, ceea ce a \u00eensemnat bani \u00een plus: \u00eencas\u0103rile din v\u00e2nzarea Asiban c\u0103tre Groupama s-au apropiat de 90 mil. euro). “Noul stil de management era mai implicat, mai orientat spre client \u015fi mai democratic – <bottom-up> \u00een loc de <top-down>. Nu-mi place s\u0103 avem comitete de management care dureaz\u0103 la infinit, ci discu\u0163ii pragmatice, la obiect, pe oportunit\u0103\u0163i. Asta \u00eenseamn\u0103 \u015fi c\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd mai gre\u015fe\u015fti, dar asta este \u00een via\u0163\u0103”, reflecteaz\u0103 olandezul. Una peste alta, cei \u015fase ani buni au \u00eensemnat o cre\u015ftere a afacerilor b\u0103ncii, care a ajuns la peste 1,5 milioane de clien\u0163i activi \u015fi o valoare de pia\u0163\u0103 care a dep\u0103\u015fit 1 miliard de euro.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Iar c\u00e2nd vorbe\u015fte de gre\u015feli, g\u00e2ndul lui e la optimismul prea mare, “de fapt general pe atunci \u00een Rom\u00e2nia”, cu care banca a abordat politica de creditare, “d\u00e2nd \u00eemprumuturi \u00eentr-o veselie”. De aceea, adaug\u0103 el, “acum m\u0103 doare c\u0103 avem acest provizion mare, de\u015fi cifrele pe ansamblu sunt mai bune dec\u00e2t cele ale pie\u0163ei”. Pe de alt\u0103 parte, BT a urm\u0103rit s\u0103 aib\u0103 mereu un portofoliu de credite diversificat \u015fi un raport \u00eentre credite \u015fi depozite \u00een favoarea ultimelor, nu este un juc\u0103tor important pe pia\u0163a imobiliar\u0103 \u015fi nici \u00een creditarea \u00een franci elve\u0163ieni. Prin urmare, pentru Rekkers, cea mai mare realizare e faptul c\u0103 dup\u0103 ce criza a lovit \u00een ultimul trimestru din 2008 (“cel mai greu din cariera mea”), banca a ie\u015fit mai puternic\u0103: de pe locul al optulea \u00een sistem \u00een 2009, acum a ajuns pe locul al treilea, iar profitul la nou\u0103 luni e mai mare cu 53% dec\u00e2t \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut.<\/p>\n

<\/p>\n

La ora actual\u0103, banca figureaz\u0103 pe locul al doilea \u00een topul ZF-Capital Partners al celor mai valoroase companii de\u0163inute de ac\u0163ionari rom\u00e2ni, cu o valoare de 386,1 milioane de euro, dup\u0103 RCS&RDS \u015fi \u00eenainte de Interagro. BT este de\u0163inut\u0103 de ac\u0163ionari rom\u00e2ni (\u00een principal SIF-uri \u015fi Horia Ciorcil\u0103) \u00een propor\u0163ie de 52,55%, cei str\u0103ini (\u00een primul r\u00e2nd BERD \u015fi Bank of Cyprus) de\u0163in\u00e2nd 47,45%.<\/p>\n

Agen\u0163ia Fitch Ratings a confirmat \u00een iulie calificativul BB- pentru datoria pe termen lung, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 banca a continuat s\u0103-\u015fi amelioreze cota de pia\u0163\u0103 \u00een 2010 \u015fi prima parte din 2011, pe fondul reducerii presiunii competitive din partea b\u0103ncilor concurente cu capital str\u0103in. Fitch a remarcat c\u0103 banca are un portofoliu de credite diversificat \u015fi o pondere relativ redus\u0103 a creditelor \u00een valut\u0103, raportat la media sectorului bancar. Agen\u0163ia de rating a ad\u0103ugat \u015fi c\u0103 \u00een 2010 \u015fi prima parte din 2011, banca \u015fi-a reluat cre\u015fterea credit\u0103rii, \u00eentr-un ritm care a r\u0103mas superior celui realizat de b\u0103ncile concurente. Pentru 2012, Rekkers afirm\u0103 c\u0103 are ca \u0163int\u0103 o majorare a credit\u0103rii cu 10%, \u00een condi\u0163iile folosirii mai intensive a re\u0163elei de unit\u0103\u0163i deja existente \u015fi ale unei cre\u015fteri organice, de\u015fi “nu exclude nimic” din principiu nici la capitolul unor posibile achizi\u0163ii.<\/p>\n

Faptul c\u0103 ac\u0163iunile b\u0103ncii au sc\u0103zut la BVB, \u00een ton cu bursa, “este pentru mine un e\u015fec”, spune Robert Rekkers, care consider\u0103 c\u0103 titlurile sunt subevaluate – \u00eens\u0103 adaug\u0103 imediat c\u0103 are \u00eencredere \u00een perspectivele b\u0103ncii, ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 cumpere mereu pachete de ac\u0163iuni TLV. “Chiar dac\u0103 nu se reflect\u0103 \u00een pre\u0163ul ac\u0163iunilor, Banca Transilvania este o banc\u0103 lichid\u0103, bine capitalizat\u0103, este pe locul al treilea \u00een sistem \u015fi foarte bine plasat\u0103 pentru perioada dificil\u0103 prin care trecem \u015fi care se va prelungi \u015fi \u00een 2012”, subliniaz\u0103 Rekkers, enumer\u00e2nd printre avantajele b\u0103ncii faptul c\u0103 este printre pu\u0163inele cu capital majoritar rom\u00e2nesc. “Fiecare \u0163ar\u0103 are nevoie de agen\u0163i bancari cu capital local, pentru c\u0103 ace\u015ftia sunt cruciali pentru anumite sectoare importante, cum sunt IMM sau agricultura”, explic\u0103 bancherul, numind cele dou\u0103 segmente care, al\u0103turi de profesiile liberale (divizia BT pentru medici), sunt printre segmentele predilecte de clientel\u0103 pentru BT. \u00cen prezent, circa 60% din expunerea b\u0103ncii pe credite este \u00een lei, iar 40% din beneficiari sunt persoane fizice.<\/p>\n

\u00cen to\u0163i ace\u015fti ani, banca aproape nu a pl\u0103tit dividende \u00een numerar, prefer\u00e2nd investi\u0163iile \u015fi consolidarea capitalului, iar aceast\u0103 politic\u0103 va continua. Criza a \u00eensemnat o lec\u0163ie de pruden\u0163\u0103, m\u0103rturise\u015fte el, inclusiv din punctul de vedere al administr\u0103rii riscului (a constituit, de pild\u0103, provizioane nedeductibile de 300 mil. lei, ca rezerv\u0103 suplimentar\u0103 pentru orice eventualitate). Faza actual\u0103, pentru BT, este cea a “investi\u0163iilor inteligente” – \u00een solu\u0163ii IT, internet \u015fi mobile banking, produse marcat inovatoare \u015fi orientate spre clientela t\u00e2n\u0103r\u0103; Rekkers \u00eel d\u0103 drept exemplu pe propriul lui fiu \u00een v\u00e2rst\u0103 de 12 ani, care i-a cerut un BlackBerry, “nu un Nokia fabricat la Cluj \u015fi asta este \u015fi explica\u0163ia pentru care au \u00eenchis fabrica, faptul c\u0103 au r\u0103mas \u00een urm\u0103 fa\u0163\u0103 de ceea ce cer noile genera\u0163ii”. Scopul lui Rekkers e ca BT s\u0103 fie “o banc\u0103 <nice to have>”, cea mai “IT-driven” institu\u0163ie de credit din \u0163ar\u0103 \u015fi “o banc\u0103 iubit\u0103, cu magnetism”, \u00een ciuda percep\u0163iei publice actuale asupra b\u0103ncilor \u015fi a bancherilor, ca \u015fi a faptului c\u0103 profesiunea de bancher nu mai e nici ea ce-a fost p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani (“dac\u0103 de la noi pleac\u0103 oameni, nu se duc \u00een alt\u0103 parte \u00een b\u0103nci, ci p\u0103r\u0103sesc cariera de bancher cu totul”).<\/p>\n

C\u00e2t despre viitorul mediului economic, viziunea lui Rekkers nu e prea optimist\u0103 c\u00e2nd e vorba de rezolvarea crizei din zona euro, dat fiind c\u0103 “\u00eencrederea se c\u00e2\u015ftig\u0103 foarte greu \u015fi se pierde foarte u\u015for”, iar aceasta e \u00een esen\u0163\u0103 o criz\u0103 de \u00eencredere \u00eentre investitori \u015fi state. Pentru Rom\u00e2nia \u00eens\u0103, bancherul repet\u0103 c\u0103 “jum\u0103tatea paharului e plin\u0103” – deja am l\u0103sat \u00een urm\u0103 mai bine de trei ani de criz\u0103, cu tot cu restructur\u0103rile aduse de ea, a\u015fa \u00eenc\u00e2t perioada care a r\u0103mas de parcurs p\u00e2n\u0103 la ie\u015firea la liman poate \u00eenc\u0103 doi ani e mai redus\u0103. Va mai fi aici Rekkers \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul acestei perioade dificile? “Eu r\u0103m\u00e2n aici c\u00e2t doresc ac\u0163ionarii s\u0103 lucreze cu mine”, r\u0103spunde el. “Dar m-am ata\u015fat de Rom\u00e2nia, m\u0103 simt bine aici”, adaug\u0103 imediat. \u015ei-ar face o banc\u0103 proprie? Nu, fiindc\u0103 o banc\u0103 nou\u0103 n-ar merita lansat\u0103 dec\u00e2t ca banc\u0103 de ni\u015f\u0103, cu produse specializate, \u00een timp ce tendin\u0163a e acum de “back to basics”, \u00eenapoi la pruden\u0163\u0103, la lichiditate, la esen\u0163a muncii bancherului comercial: “Profesia de bancher n-o s\u0103 dispar\u0103, \u00eens\u0103 va trebui s\u0103 se reinventeze”.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nii ar trebui s\u0103 nu mai fie at\u00e2t de autocritici \u015fi s\u0103 nu mai ignore punctele tari pe care le au \u00een fa\u0163a occidentalilor, consider\u0103 Robert Rekkers, pre\u015fedintele celei mai mari b\u0103nci cu capital privat autohton din Rom\u00e2nia. Olandezul \u015ftie ce spune: sosit \u00een Rom\u00e2nia \u00een urm\u0103 cu 13 ani, a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 \u015fi societatea de aici, \u015fi calitatea muncii rom\u00e2nilor, iar pentru Banca Transilvania are \u00een continuare planuri \u015fi argumente de cre\u015ftere a credit\u0103rii \u00een 2012, \u00een ciuda peisajului economic incert, cu b\u0103nci dominate mai cur\u00e2nd de pesimism.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,16291],"tags":[237,7267,202,188,16001,25732],"class_list":["post-52505","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-meet-the-ceo","tag-banca-transilvania","tag-banci","tag-cover-story","tag-economie","tag-meet-the-ceo","tag-rekkers"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52505","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=52505"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52505\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69300,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52505\/revisions\/69300"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=52505"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=52505"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=52505"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}