{"id":52395,"date":"2011-12-07T09:00:00","date_gmt":"2011-12-07T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52395"},"modified":"2026-04-03T06:29:09","modified_gmt":"2026-04-03T06:29:09","slug":"primiti-cu-valul-al-doilea-al-crizei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52395","title":{"rendered":"Primi\u0163i cu valul al doilea al crizei?"},"content":{"rendered":"

Guvernul de la Bucure\u015fti a fost “elevul model al FMI”, spunea recent ambasadorul Fran\u0163ei, Acela\u015fi argument era reluat de ministrul Elena Udrea c\u00e2nd sus\u0163inea ideea c\u0103 Rom\u00e2nia e acum mai bine preg\u0103tit\u0103 de un eventual nou val al crizei nu doar dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu trei-patru ani, dar \u015fi \u00een raport cu celelalte \u0163\u0103ri europene. Iar cancelarul german Angela Merkel, \u00een discursul de vinerea trecut\u0103 \u00een care a \u00eencercat s\u0103-i conving\u0103 pe parlamentarii germani s\u0103-i dea mandat pentru o \u00een\u0103sprire a regulilor fiscale \u00een UE, a l\u0103udat “sacrificiile” unor \u0163\u0103ri din afara zonei euro, ca Bulgaria, Rom\u00e2nia \u015fi statele baltice, adic\u0103 reformele acceptate \u00een numele ader\u0103rii la zona euro.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Rom\u00e2nia din 2011 a f\u0103cut \u00eentr-adev\u0103r progrese cu totul remarcabile fa\u0163\u0103 de 2008. Anali\u015ftii agen\u0163iei de evaluare financiar\u0103 Coface arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a avut una dintre cele mai mari rate de reducere a deficitului de cont curent din Europa, de la 13,4% din PIB \u00een 2007, la 4,4% din PIB estimat pentru 2011, “deci o diminuare a dependen\u0163ei de capitalurile str\u0103ine”. Economia “are \u00eens\u0103 un deficit de cont curent \u00eenc\u0103 ridicat comparativ cu noile state membre UE, \u00een medie de 1% din PIB la sf\u00e2r\u015fitul primului trimestru, \u00een timp ce \u0163\u0103ri precum Lituania, Letonia, Estonia \u00eenregistreaz\u0103 excedente ale contului curent”, spun anali\u015ftii Coface, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care rata de economisire intern\u0103 r\u0103m\u00e2ne la niveluri sc\u0103zute, “este probabil ca aceste deficite s\u0103 persiste \u00een perioada imediat urm\u0103toare”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Aceast\u0103 situa\u0163ie este important\u0103 pentru c\u0103, a\u015fa cum atrag aten\u0163ia la unison economi\u015ftii rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini, va fi obligatoriu ca Rom\u00e2nia s\u0103 se descurce cu alte surse de finan\u0163are dec\u00e2t banii adu\u015fi \u00een \u0163ar\u0103 de b\u0103ncile str\u0103ine – iar aceasta at\u00e2t \u00een privin\u0163a nevoii de bani a statului, ale c\u0103rui costuri de \u00eendatorare au crescut din cauza tensiunilor de pe pie\u0163e, c\u00e2t \u015fi \u00een privin\u0163a nevoii de bani a afacerilor. Lucrurile sunt cu at\u00e2t mai delicate cu c\u00e2t investi\u0163iile str\u0103ine directe au sc\u0103zut cu 52% \u00een primele opt luni, \u00een timp ce gradul de acoperire a deficitului de cont curent cu investi\u0163ii str\u0103ine directe s-a redus de la un maxim de 93% \u00een septembrie 2009 la 24,10% \u00een septembrie 2011.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cel\u0103lalt capitol la care Rom\u00e2nia a excelat comparativ cu celelalte \u0163\u0103ri europene este, desigur, consolidarea fiscal\u0103 – at\u00e2t a deficitului bugetar general (de la 9% din PIB \u00een 2009 la 6,9% anul trecut \u015fi 4,9% anul acesta, \u00een estimarea Comisiei Europene), c\u00e2t \u015fi a celui structural, adic\u0103 din care s-a eliminat influen\u0163a ciclurilor economice (de la 9,1% \u00een 2009 la 5,9% anul trecut \u015fi 3,7% anul acesta). Ea are \u00eens\u0103 o problem\u0103, remarc\u0103 anali\u015ftii Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia – faptul c\u0103 a fost realizat\u0103 \u00een principal pe seama t\u0103ierii cheltuielilor, \u00een special a cheltuielilor cu salariile \u00een sectorul public (care au sc\u0103zut de la 10,9% la 8,9% din PIB \u00eentre 2009 \u015fi prima jum\u0103tate a anului curent, calculat \u00een baz\u0103 ESA95) \u015fi a investi\u0163iilor totale (de la 6% la 2,5% din PIB), \u00een timp ce cheltuielile cu bunurile \u015fi serviciile chiar au crescut (de la 6,9% la 7,2% din PIB). Per total, \u00een aceea\u015fi baz\u0103 de calcul, totalul cheltuielilor a r\u0103mas la fel ca pondere din PIB (41,1%).<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a veniturilor, acestea au crescut \u00eentr-adev\u0103r ca pondere \u00een PIB de la 32,1% la 36,8%, \u00eens\u0103 “aproape exclusiv ca rezultat al veniturilor mai mari din colectarea TVA”, precum \u015fi al transferurilor mai mari de fonduri de la UE, remarc\u0103 analit\u015fii Raiffeisen. \u00cen schimb, veniturile din contribu\u0163ii sociale s-au redus de la 10,2% la 9,5% din PIB. C\u00e2t prive\u015fte datele calculate \u00een baz\u0103 “cash”, care arat\u0103, de pild\u0103, excedent bugetar pe octombrie, Vlad Muscalu, analist al ING Bank Rom\u00e2nia, comenteaz\u0103 c\u0103 “dac\u0103 \u00eencas\u0103rile au fost poten\u0163ate de pl\u0103\u0163ile trimestriale ale impozitelor pe profit, dinamica detaliilor e departe de a fi motiv de optimism”: cre\u015fterea veniturilor totale \u00eencasate s-a redus la 8,6% fa\u0163\u0103 de luna corespunz\u0103toare a anului trecut, de la 9,3% \u00een septembrie, ca \u015fi cea a veniturilor din TVA, la 21,3% de la 25,4%.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Anali\u015ftii Coface evalueaz\u0103 \u015fi calitatea cre\u015fterii economice din acest an, apreciind c\u0103, \u00een loc s\u0103 reprezinte o relansare bazat\u0103 pe factori structurali, “cre\u015fterea economic\u0103 fragil\u0103 din 2011 a avut relevan\u0163\u0103 doar din punct de vedere tehnic, fiind bazat\u0103 pe factori conjuncturali interni \u015fi externi” – produc\u0163ia industrial\u0103, exporturile sus\u0163inute de cererea extern\u0103, \u00eendeosebi \u00een prima parte a anului, precum \u015fi agricultura \u015fi consumul intern, sus\u0163inute \u00een a doua parte a anului de condi\u0163iile meteo favorabile \u015fi \u00eencheierea efectului de baza al masurilor din iulie 2010 (t\u0103ierea salariilor \u015fi majorarea TVA).<\/p>\n

Ultimul Raport asupra infla\u0163iei al BNR precizeaz\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een privin\u0163a evolu\u0163iei consumului intern, c\u0103 revirimentul relativ notat \u00een ultimele luni a fost influen\u0163at nu de o cre\u015ftere a veniturilor disponibile, ci de “revigorarea autoconsumului popula\u0163iei \u015fi a achizi\u0163iilor de pe pia\u0163a \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, pe fondul rezultatelor pozitive din agricultur\u0103”. Am insistat asupra consumului pentru c\u0103 pe el mizeaz\u0103 acum, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, majoritatea anali\u015ftilor, dar \u015fi autorit\u0103\u0163ile, spre a prelua rolul de motor principal al economiei \u00een 2012, dup\u0103 ce pe toat\u0103 perioada de recesiune, dar \u015fi \u00een cea mai mare parte a anului curent, Rom\u00e2nia s-a bazat pe exporturi \u015fi pe produc\u0163ia industrial\u0103 atras\u0103 de ele.<\/p>\n

\u00cen acest context, e de semnalat optimismul (cu inevitabila tent\u0103 speculativ\u0103) a doi anali\u015fti de la Citigroup specializa\u0163i \u00een EMEA, Andrew Howell \u015fi Maria Gratsova, care includ Rom\u00e2nia, al\u0103turi de alte 14 \u0163\u0103ri, \u00eentr-un grup de pie\u0163e de frontier\u0103 recomandate pentru anii urm\u0103tori (pie\u0163e de frontier\u0103 – mai riscante \u015fi mai instabile dec\u00e2t cele emergente clasice, dar care au poten\u0163ialul de a aduce c\u00e2\u015ftiguri mai mari investitorilor). Celelalte pie\u0163e recomandate (oarecum \u00een linia viziunii unor investitori globali ca Mark Mobius de la Franklin Templeton) sunt Argentina, Bangladesh, Egipt, Ghana, Irak, Kazahstan, Kenya, Mongolia, Nigeria, Pakistan, Sri Lanka, Ucraina, Venezuela \u015fi Vietnam. Evaluarea celor de la Citi prevede pentru Rom\u00e2nia o perspectiv\u0103 de cre\u015ftere pe termen lung de 3,5%, mult mai bun\u0103 dec\u00e2t cea pentru zona euro, \u00eens\u0103 cea mai slab\u0103 pe ansamblul celor 15 \u0163\u0103ri considerate, “din cauza unor factori structurali, \u00een primul r\u00e2nd \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei, precum \u015fi din cauza impactului negativ pe termen scurt al problemelor din zona euro”.<\/p>\n

Howell \u015fi Gratsova spun \u00eens\u0103 c\u0103 riscul contagiunii acestor probleme pe filier\u0103 bancar\u0103 este limitat de acordul cu FMI. C\u00e2t despre economia real\u0103, Rom\u00e2nia, fiind una dintre cele mai s\u0103race \u0163\u0103ri intrate \u00een UE, are \u015fi va avea \u00een continuare foarte mult de c\u00e2\u015ftigat din convergen\u0163a cu zona euro \u015fi, chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile incertitudinilor actuale, consider\u0103 cei doi anali\u015fti. “Exist\u0103 \u015fi poten\u0163ial de ascensiune a unor for\u0163e politice mai populiste, \u00een perspectiva rezisten\u0163ei fa\u0163\u0103 de austeritate”, ba chiar \u015fi poten\u0163ial pentru revolte populare \u015fi alegeri anticipate, cred cei doi, \u00eens\u0103 programul cu FMI, situa\u0163ia exporturilor, a \u00eendator\u0103rii \u015fi un curs de schimb rezonabil evaluat “indic\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia e acum mai bine plasat\u0103 dec\u00e2t data trecut\u0103 pentru a \u00eenfrunta o criz\u0103 a zonei euro”.<\/p>\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ministrul dezvolt\u0103rii, Elena Udrea, aprecia s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 c\u0103, \u00een eventualitatea c\u0103 prognozele despre o intrare \u00een recesiune a zonei euro s-ar adeveri, \u201cnoi suntem \u00eentr-o situa\u0163ie mult mai bun\u0103 dec\u00e2t a tuturor celorlalte \u0163\u0103ri\u201d \u015fi c\u0103 \u201cva rezista mai bine \u00een fa\u0163a crizei economice dec\u00e2t \u00een 2009\u201d. S\u0103 vedem ce argumente avem.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[190,182,411,188,8350,179],"class_list":["post-52395","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-crestere-economica","tag-criza","tag-deficit","tag-economie","tag-prognoza","tag-recesiune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52395","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=52395"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52395\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69214,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52395\/revisions\/69214"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=52395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=52395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=52395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}