Fara sa vrea, copiii au jucat un rol important in istoria computerelor. Insa calculatoarele personale de astazi nu sunt inca instrumentele pe care si le-au imaginat promotorii utilizarii computerelor in educatie.<\/P>
<\/P>
<\/P> Exista doua explicatii si nu este intamplator ca ambele pornesc de la un personaj care nu prea a avut de-a face cu stiinta computerelor, dar pe care indirect a influentat-o semnificativ. Este vorba de psihologul elvetian Jean Piaget, cunoscut astazi mai ales pentru influenta sa asupra stiintelor pedagogice. Pornind de la testele de inteligenta inventate de Alfred Binet – pe care se bazeaza testele IQ de azi -, Piaget a observat un tipar al raspunsurilor gresite in functie de varsta copiilor, ceea ce l-a indemnat sa creada ca modul in care gandesc copiii este in mod inerent diferit de procesele cognitive dezvoltate de adulti. Mai mult, a constatat ca toti copiii trec printr-o succesiune de etape in dezvoltarea lor intelectuala si a tras concluzia – dezvoltata apoi intr-o teorie numita \u0084constructivism\u0093 – ca invatarea nu este doar un proces de achizitie de cunostinte din exterior, deoarece o buna parte din cunostinte sunt \u0084construite\u0093 de copii pe baza experientelor de interactiune cu mediul. De fapt, cand se joaca, copiii actioneaza precum savantii: dezvolta ipoteze pe care le testeaza pentru a le valida apoi sau a le modifica si rafina. Asadar, prima explicatie a abilitatii copiilor de a invata utilizarea computerului este evidenta. Este un \u0084mediu\u0093 asupra caruia aplica ipoteze pe care le testeaza, iar \u0084cunoasterea\u0093 se construieste empiric, fara un suport semnificativ de informatii achizitionate din exterior. <\/P> <\/P> Desi primite cu interes, tehnicile pedagogice bazate pe teoria constructivista au fost putin aplicate in scoli, deoarece modificarile structurale pe care le impuneau sistemului educational erau radicale. Insa un fost colaborator al lui Piaget, matematicianul Saymour Papert, a dus ceva mai departe abordarea educatiei pe baze constructiviste, observand ca invatarea se petrece mai ales atunci cand copiii sunt implicati in realizarea unui \u0084produs\u0093, a unui artefact exterior, iar computerul ar putea fi un mediu extrem de puternic in acest sens. Pentru a verifica aceasta ipoteza, Papert a conceput la M.I.T. un limbaj de programare numit Logo cu care si-a propus sa-i invete pe copii matematicile \u0084in joaca\u0093. Succesul acestei abordari (numita \u0084constructionism\u0093) a fost inca si mai evident odata cu setul de jucarii programabile numit Lego Mindstorms – un mic atelier de robotica conceput de Papert in scopuri educationale – care s-a bucurat de o mare popularitate.<\/P> <\/P> In paralel cu Papert – dar influentat puternic de experimentele acestuia si de constructivismul lui Piaget – un alt cercetator american pe nume Alan Kay si-a imaginat un computer pentru uzul copiilor: portabil (de dimensiunea unei carti), usor de utilizat, inzestrat cu un ecran senzitiv si conectat la \u0084biblioteci digitale\u0093 de unde sa poata descarca diverse materiale educationale. Proiectul, cunoscut sub denumirea Dynabook, isi propunea in esenta sa se constituie intr-un mediu nou, destinat experimentului si invatarii, un \u0084amplificator al gandirii\u0093 – cum l-a numit Kay. Desi utopic din punct de vedere hardware, proiectul a demarat ca software la Xerox PARC, iar Kay a dezvoltat limbajul Smalltalk, pe baza caruia a dezvoltat apoi tehnicile simple de operare bazate pe ferestre, iconuri, meniuri si un dispozitiv de indicare (de regula un mouse). Adica tocmai interfata grafica care a fost apoi popularizata de Macintosh si apoi adoptata de Windows. <\/P> <\/P> De aici, a doua explicatie a usurintei cu care copiii interactioneaza cu computerele: interfata acestora a fost conceputa, de fapt, tocmai pentru ei. Chiar daca tehnologiile informatice s-au dezvoltat suficient pentru a raspunde scopurilor educationale enuntate de Papert si Kay, proiectul Dynabook a ramas pana nu demult o utopie. Nu intamplator cei doi sunt printre principalii promotori ai proiectului laptop-ului de 100 de dolari, care tocmai asta isi propune sa fie: un instrument educational la indemana tuturor, nu o simpla masina de jocuri.<\/P><\/SPAN><\/o:p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Fara sa vrea, copiii au jucat un rol important in istoria computerelor. Insa calculatoarele personale de astazi nu sunt inca instrumentele pe care si le-au imaginat promotorii utilizarii computerelor in educatie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[571],"tags":[4499],"class_list":["post-5213","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-business-hi-tech","tag-amplificatorul-gandirii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5213","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5213"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5213\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26606,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5213\/revisions\/26606"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5213"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5213"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5213"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}