“Double-digits” – dou\u0103 cifre \u00een englez\u0103 – care se refer\u0103 la o cre\u015ftere de peste 10%, e transpus \u00een glum\u0103 \u00een metoda “dou\u0103 degete” – adic\u0103 un deget l\u00e2ng\u0103 altul coboar\u0103 pe dou\u0103 coloane – coloana cu rezultatele din anul \u00een curs \u015fi coloana cu bugetul estimat, spune ea. C\u00e2t rezultatul se afl\u0103 \u00een parametri, este OK. C\u00e2nd exist\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00een minus, \u00eentreab\u0103 \u015fi intr\u0103 \u00een detalii, \u015fi iar \u00eentreab\u0103 p\u00e2n\u0103 g\u0103se\u015fte ce nu merge. “A\u015fa fac, s\u0103 nu v\u0103 mira\u0163i”, explic\u0103 t\u00e2n\u0103ra directoare financiar\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 50 de ani \u00een care bugetele le-au fost \u0163inute de stat, rom\u00e2nii au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fac\u0103 \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 bugete. Mai \u00eent\u00e2i pentru supravie\u0163uire, pentru c\u0103 nu ajungeau banii de la lun\u0103 la lun\u0103, apoi pentru dezvoltare – cu un buget bun, au putut chiar lua credite de la b\u0103nci. Profesori de sport, ingineri, litera\u0163i, to\u0163i cei care s-au apucat de o afacere dup\u0103 1990 au \u00eenv\u0103\u0163at din mers exerci\u0163iul buget\u0103rii \u015fi disciplina pe care o d\u0103 raportarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, lunar\u0103 \u015fi trimestrial\u0103 la parametrii asuma\u0163i la \u00eenceputul anului.<\/p>\n
\u015ei au crescut. S-au c\u0103\u0163\u0103rat la un milion de dolari venituri, apoi la 10 \u015fi unii chiar la 100 de milioane.<\/p>\n
Cel mai puternic dintre ei, din industria de echipamente petroliere, a ajuns chiar la 550 milioane de euro venituri pe o singur\u0103 firm\u0103 \u00een 2010.<\/p>\n
Ei au crescut de la lun\u0103 la lun\u0103, g\u00e2ndind zi de zi mijloace s\u0103-\u015fi dezvolte afacerea.<\/p>\n
Sunt al\u0163ii \u00eens\u0103, peste un gard care desparte dou\u0103 lumi – lumea celor care se mul\u0163umesc cu pu\u0163in \u015fi sigur \u015fi lumea celor care vor mai mult, dar \u00eenfrunt\u0103 riscuri – care au pe m\u00e2n\u0103 dintr-odat\u0103 sute de milioane de euro sau chiar miliarde de euro.<\/p>\n
Ei sunt politicienii. Rom\u00e2nia str\u00e2nge anul acesta din taxe \u015fi contribu\u0163ii sociale 43,3 miliarde de euro \u015fi cheltuie pe pensii, salarii, bunuri \u015fi servicii, investi\u0163ii \u015fi asisten\u0163\u0103 social\u0103 49 miliarde de euro. De 15 ori mai mult dec\u00e2t cifra de afaceri a celei mai mari companii locale.<\/p>\n
Nu e simplu s\u0103 str\u00e2ngi ace\u015fti bani \u015fi e o \u00eentreag\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 construie\u015fti un buget. Sunt oameni \u00een Finan\u0163e care asta fac de 20 de ani.<\/p>\n
Dar este simplu, at\u00e2t de simplu s\u0103-i cheltui. Cheltuielile totale bugetare din 2005 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2010, adic\u0103 \u00een \u015fase ani, s-au ridicat la 250 miliarde de euro. \u00cen 2005, cheltuieli de 25 miliarde de euro, \u00een 2006 – 33 mld. euro, \u00een 2007 – 44 mld. euro, \u00een 2008 – 51 mld. euro, \u00een 2009 – 46 mld. euro, \u00een 2010 – 48 mld. euro.<\/p>\n
250 miliarde de euro au intrat \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een \u015fase ani, \u00een buzunarele oamenilor \u015fi ale companiilor, \u015fi parc\u0103 s-au scurs \u00een p\u0103m\u00e2nt. S-a f\u0103cut vreun baraj, vreun Por\u0163ile de Fier III subteran \u015fi noi<\/p>\n
nu-l \u015ftim, vreo central\u0103 nuclear\u0103? Unde s-au dus ace\u015fti bani? Ce las\u0103 partidele \u015fi pre\u015fedintele care au luat puterea \u00een 2004 celor care vin? Ce-a\u0163i f\u0103cut cu 250 de miliarde de euro, domnule Pre\u015fedinte? Dumneavoastr\u0103 \u015fi guvernele c\u0103rora le-a\u0163i dat mandatul?<\/p>\n
Grecia se asfixiaz\u0103 pentru 100 miliarde de euro reducere de datorie, iar \u00een Statele Unite a ie\u015fit un scandal imens pentru c\u0103 o supercomisie nu a reu\u015fit reducerea cheltuielilor cu 1.200 de miliarde de dolari (900 mld. euro).<\/p>\n
S-au v\u0103zut cu banii \u00een buzunare \u015fi au \u00eenceput s\u0103 arunce cu ei. Investi\u0163ii de sute de mii de euro \u00een \u015fcoli \u00eenchise, achizi\u0163ii de mobilier numai din anumite surse, c\u0103 e nevoie sau nu – au spart banii. Altfel cum s\u0103 explici c\u0103 au cheltuit 51 miliarde de euro \u00een 2008, dublu fa\u0163\u0103 de 2005, \u015fi nici m\u0103car \u00een criz\u0103 nu au redus substan\u0163ial cheltuielile?<\/p>\n
Iar acum vin s\u0103 spun\u0103 c\u0103 vor administra\u0163ie transparent\u0103, c\u0103 reduc num\u0103rul de bugetari, c\u0103 dau companiile de stat \u00een administrare privat\u0103.<\/p>\n
Unde sunt rapoartele trimestriale de cheltuieli pe fiecare minister, pe fiecare agen\u0163ie \u015fi pe fiecare prim\u0103rie din Rom\u00e2nia?<\/p>\n