{"id":52076,"date":"2011-11-22T07:00:00","date_gmt":"2011-11-22T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52076"},"modified":"2026-04-03T06:20:15","modified_gmt":"2026-04-03T06:20:15","slug":"asadar-deficit-bugetar-zero-si-crestere-economica-tot-zero","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52076","title":{"rendered":"A\u015fadar, deficit bugetar zero. \u015ei cre\u015ftere economic\u0103 tot zero?"},"content":{"rendered":"

S\u0103 \u00eendeplinim doar criteriile de la Maastricht nu mai e suficient, spunea pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, la televiziunea public\u0103, pled\u00e2nd pentru limitarea deficitului bugetar la 1,9% din PIB la anul (2,3% calculat ESA) \u015fi la zero \u00een 2013, fa\u0163\u0103 de un plafon acceptat de cel mult 3% \u00een zona euro.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Austeritatea bugetar\u0103 constr\u00e2nge cre\u015fterea economic\u0103, dar noi avem de optat \u00eentre riscurile unui buget care nu stimuleaz\u0103 cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi riscul de a nu ne mai putea \u00eemprumuta ca s\u0103 pl\u0103tim salarii \u015fi pensii”, a fost argumentul prezentat de pre\u015fedinte. \u015ei cu suplimentul c\u0103 incapacitatea unui buget cu deficit aproape de zero de a stimula cre\u015fterea economic\u0103 e relativ\u0103 \u015fi incert\u0103, “pentru c\u0103 plec\u0103m de la realitatea c\u0103 avem \u015fi alte surse de cre\u015ftere” (investi\u0163iile private \u015fi fondurile europene adic\u0103), \u00een timp ce perspectiva urc\u0103rii p\u00e2n\u0103 la niveluri prohibitive a pre\u0163urilor la care se poate \u00eemprumuta Rom\u00e2nia e deja cert\u0103.<\/p>\n

Un asemenea peisaj sumbru are rolul evident de a induce \u00een partide, \u00een companii \u015fi \u00een popula\u0163ie teama de a mai propune, respectiv de a mai cere major\u0103ri de salarii \u015fi pensii sau stimulente fiscale ale cre\u015fterii (ne amintim aici de m\u00e2nia preziden\u0163ial\u0103 recent exprimat\u0103 contra “anali\u015ftilor cu ochi umezi care propun reducerea CAS”). De aici \u015fi prima reac\u0163ie a anali\u015ftilor: “Consider\u0103m c\u0103 o \u0163int\u0103 de deficit bugetar sub 3% din PIB este mai cur\u00e2nd ambi\u0163ioas\u0103, \u00een condi\u0163iile presiunilor politice semnificative generate de alegerile din 2012”, este opinia Melaniei H\u0103ncil\u0103, economistul-\u015fef al Volksbank Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Prognoza de toamn\u0103 a Comisiei Europene, publicat\u0103 la 10 noiembrie, nu vede un deficit ESA mai mic de 3,7% din PIB \u00een 2012 \u015fi 2,9% \u00een 2013, dac\u0103 nu se schimb\u0103 politicile actuale asumate de Guvern prin programul cu FMI \u015fi UE (adic\u0103 dac\u0103 nu se modific\u0103 nivelul principalelor taxe \u015fi impozite): reducerea cheltuielilor, \u00een special a subven\u0163iilor, reforma asisten\u0163ei sociale, reforma pensiilor, “tranzi\u0163ia de la finan\u0163area intern\u0103 a cheltuielilor de capital spre finan\u0163area lor din fonduri europene \u015fi prioritizarea marelui num\u0103r de proiecte de investi\u0163ii existente”.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, pentru ca ar\u0103tarea acestei pisici s\u0103 nu aib\u0103 efect negativ asupra a\u015ftept\u0103rilor de cre\u015ftere economic\u0103 ale publicului \u015fi deci s\u0103 nu inhibe \u00een continuare cererea intern\u0103 \u015fi \u00eencrederea \u00een relansare, anun\u0163ul preziden\u0163ial de restr\u00e2ngere a limitei de deficit a venit la pachet cu anun\u0163ul c\u0103 economia a avut \u00een trimestrul al treilea una dintre cele mai mari cre\u015fteri din UE fa\u0163\u0103 de anul anterior (4,4% \u00een serie brut\u0103, 4,5% \u00een serie ajustat\u0103), bazat\u0103 pe performan\u0163e surprinz\u0103tor de bune \u00een industrie (5,5%), agricultur\u0103 (25%), turism (17%) \u015fi chiar construc\u0163ii (7,2%).<\/p>\n

Aceast\u0103 evolu\u0163ie s-ar pune deci frumos la baza estim\u0103rii de cre\u015ftere a PIB de 2,1% pentru 2012, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd percep\u0163ia c\u0103 Guvernul accentueaz\u0103 politicile prociclice, adic\u0103 str\u00e2nge \u015furubul exact c\u00e2nd economia e mai amenin\u0163at\u0103 de criza din zona euro. \u00cen lipsa datelor oficiale de la Statistic\u0103, ce vor deveni publice abia la 6 decembrie, ne baz\u0103m a\u015fadar pe noti\u0163ele pre\u015fedintelui, dar \u015fi pe comentariile anali\u015ftilor, lua\u0163i prin surprindere de ritmul \u00eenalt al cre\u015fterii.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“O asemenea rat\u0103 de cre\u015ftere aminte\u015fte de vremurile dinainte de criz\u0103. Dar, cum ea s-a datorat \u00een primul r\u00e2nd sectorului agricol, acest trimestru va fi probabil rememorat ca o \u00eent\u00e2mplare norocoas\u0103”, comenteaz\u0103 Vlad Muscalu, economist la ING Bank Rom\u00e2nia, care estimeaz\u0103 c\u0103 anul se va \u00eencheia cu o cre\u015ftere de 2,5%, ceea ce, prin ac\u0163iunea efectului de baz\u0103 (fa\u0163\u0103 de un punct de plecare situat foarte jos, orice cre\u015ftere apare mai mare, iar fa\u0163\u0103 de un punct de plecare puternic, orice cre\u015ftere apare mai slab\u0103), va diminua automat anvergura cre\u015fterii de la anul spre 1,1%.<\/p>\n

La fel g\u00e2nde\u015fte \u015fi Ionu\u0163 Dumitru, economistul-\u015fef al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia, care vede un bilan\u0163 de cre\u015ftere a PIB de 2,5% pentru 2011, ceea ce \u00eenseamn\u0103 automat o estimare mai redus\u0103 pentru 2012, \u00een virtutea aceleia\u015fi logici. “Contribu\u0163ia mare a agriculturii la cre\u015fterea PIB \u00een 2011, posibil de p\u00e2n\u0103 la 1%, implic\u0103 riscul unei contribu\u0163ii negative \u00een 2012, din cauza efectului de baz\u0103. Mai mult, sunt semne clare ale unei \u00eencetiniri a activit\u0103\u0163ii economice pe pie\u0163ele externe, care vor avea ca efect o contribu\u0163ie mai mic\u0103 la PIB din partea exporturilor nete, precum \u015fi o redresare slab\u0103 a consumului \u015fi a investi\u0163iilor.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Eugen \u015einca, economist al BCR, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte la r\u00e2ndu-i viziunea prudent\u0103: “Cererea extern\u0103 mai redus\u0103, programul ambi\u0163ios de consolidare fiscal\u0103 \u015fi efectul de baz\u0103 din agricultur\u0103 vor greva asupra perspectivelor de cre\u015ftere din 2012”, care ar urma s\u0103 se situeze undeva sub 1,5%, dup\u0103 un avans de peste 2% \u00een anul \u00een curs. Aceste prognoze coincid cu calculele BERD, care \u00een octombrie a redus deja puternic estimarea de cre\u015ftere pentru 2012, la 1,1%, de la 3,8% \u00een luna iulie – \u00een linie cu reducerea prognozei pentru toat\u0103 Europa Central\u0103, de Sud-Est \u015fi statele baltice.<\/p>\n

\u00centorc\u00e2ndu-ne la buget, dintre toate \u0163\u0103rile europene pentru care Comisia a publicat prognoza din noiembrie, excedent bugetar ESA ori deficit mai mic de 1% au numai Norvegia (excedent \u00een jur de 11% \u00een 2012-2013), Suedia (+0,7% \u00een 2012 \u015fi +0,9% \u00een 2013), Elve\u0163ia (+0,3% \u00een 2012 \u015fi +0,4% \u00een 2013), Finlanda \u015fi Germania (-0,7% din PIB \u00een 2013), Estonia (-0,8% \u00een 2013), Luxemburg (-0,9% \u00een 2013). C\u00e2t despre restul \u0163\u0103rilor est-europene, cel mai mic deficit estimat ar urma s\u0103-l aib\u0103 Bulgaria \u00een 2013 (-1,3% din PIB). S\u0103 \u00eensemne c\u0103 toate \u0163\u0103rile cu deficite mai mari nu se vor mai putea \u00eemprumuta de pe pie\u0163ele financiare, vor ajunge incapabile s\u0103-\u015fi refinan\u0163eze datoriile existente \u015fi s\u0103 achite cheltuielile curente \u00een sectorul public?<\/p>\n

<\/p>\n

Prin contrast, dac\u0103 Rom\u00e2nia se arat\u0103 mai catolic\u0103 dec\u00e2t Papa la capitolul disciplinei bugetare, avantajat\u0103 fiind \u015fi de faptul c\u0103 are o pondere a datoriei publice \u00een PIB mult sub plafonul de 60% cerut de criteriile de la Maastricht (Melania H\u0103ncil\u0103 de la Volksbank anticipeaz\u0103 c\u0103 anul se va \u00eencheia la o pondere de 39,5% din PIB, de la 38,2% \u00een august), ar c\u0103p\u0103ta mai multe \u015fanse de a sc\u0103pa de t\u0103v\u0103lugul nemilos al pie\u0163elor pornite s\u0103 ridice la cer costurile de \u00eemprumut?<\/p>\n

Pie\u0163ele \u015fi agen\u0163iile de rating au salutat anun\u0163ul din august al Italiei referitor la fixarea \u0163intei de deficit bugetar zero pentru 2013 sau anun\u0163ul din noiembrie al Austriei a anun\u0163at inten\u0163ia de a introduce \u00een constitu\u0163ie o limitare mai sofisticat\u0103 a \u00eendator\u0103rii, astfel \u00eenc\u00e2t deficitul structural (cel din care se elimin\u0103 influen\u0163a ciclurilor economice) s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 0,35% din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een 2017, iar datoria public\u0103 s\u0103 fie redus\u0103 de la peste 80% la 60% din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een 2020.<\/p>\n

La noi, “deficitul ar trebui s\u0103 fie plafonat prin Constitu\u0163ie la 0% din PIB, a\u015fa cum este \u00een cazul Comisiei Europene, care nu are voie s\u0103 cheltuiasc\u0103 mai mult dec\u00e2t ob\u0163ine de la \u0163\u0103rile membre”, este opinia lui Cristian P\u0103un, director executiv al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Economie. “O alt\u0103 plafonare venit\u0103 tot prin Constitu\u0163ie ar trebui s\u0103 vizeze datoria public\u0103 ce ar trebui interzis\u0103. Statul trebuie s\u0103 \u00eenceteze urgent s\u0103 mai fac\u0103 investi\u0163ii. Investi\u0163iile f\u0103cute de state au fost \u015fi r\u0103m\u00e2n una din cauzele principale ale crizei actuale a datoriilor publice”, sus\u0163ine P\u0103un.<\/p>\n

Problema e \u00eens\u0103 ce se poate pune \u00een loc astfel \u00eenc\u00e2t resurse de cre\u015ftere s\u0103 existe \u00een continuare, \u00een condi\u0163iile \u00een care b\u0103ncile \u00ee\u015fi reduc expunerea pe Rom\u00e2nia \u015fi \u00een general pe \u0163\u0103rile din Est, baza de economisire intern\u0103 este redus\u0103, iar ad\u00e2ncimea \u015fi complexitatea pie\u0163ei de capital \u015fi a instrumentelor care atrag fonduri pe termen lung, ca fondurile de pensii, este infinit mai redus\u0103 la noi dec\u00e2t \u00een Italia sau Austria, exemplele de mai sus. “Grija noastr\u0103 nu e s\u0103 ajungem la un deficit bugetar zero, ci la unul care s\u0103 poat\u0103 fi administrat. Avem deficit pentru c\u0103 exist\u0103 dezechilibru \u00eentre economisire \u015fi investi\u0163ii; cu un deficit zero nu te po\u0163i dezvolta c\u00e2nd nu ai reglat acest raport”, declara recent guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu.<\/p>\n

Lucian Anghel, economistul-\u015fef al BCR, crede c\u0103 o solu\u0163ie de administrare a deficitului ar fi prioritizarea puternic\u0103 a investi\u0163iilor statului, a\u015fa \u00eenc\u00e2t din cele 40.000 \u00eencepute “s\u0103 se aleag\u0103 un top 5 de investi\u0163ii majore cu poten\u0163ialul de a cre\u015fte PIB cu 2% sau peste 2% \u00een urm\u0103torii cinci ani, fiindc\u0103 una e s\u0103 aloci din bruma de resurse un euro pentru panselu\u0163e \u015fi alta e s\u0103-l aloci pentru o autostrad\u0103”. Cu alte cuvinte, degeaba statul aloc\u0103 o pondere mare din buget pentru investi\u0163ii, dac\u0103 nu are credibilitatea dat\u0103 de eficien\u0163a acelor investi\u0163ii, iar \u00een func\u0163ie de aceasta judec\u0103 \u015fi UE, \u015fi pie\u0163ele un deficit bugetar, indiferent de m\u0103rimea lui.<\/p>\n

La aceasta se adaug\u0103 constatarea, foarte important\u0103, c\u0103 efortul de \u00eembl\u00e2nzire a pie\u0163elor deja nu mai depinde acum doar de austeritatea nud\u0103, ci trebuie s\u0103 treac\u0103 \u015fi printr-o garan\u0163ie de cre\u015ftere economic\u0103, dup\u0103 cum remarca zilele trecute Paul Donovan, economist pentru pie\u0163e globale la UBS: “Pie\u0163ele \u015fi-au l\u0103rgit preten\u0163iile. Nu mai cer doar austeritate; credibil pentru ele \u00eenseamn\u0103 acum s\u0103 ai austeritate \u015fi cre\u015ftere economic\u0103”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Paradoxul trist al momentului e c\u0103, de\u015fi \u00een trimestrul al treilea am avut cea mai bun\u0103 cre\u015ftere a PIB din 2008 \u00eencoace, nu se bucur\u0103 nimeni de ea. Pe de o parte, situa\u0163ia se explic\u0103 prin conjunctura prea pu\u0163in favorabil\u0103 din zona euro; pe de alt\u0103 parte se explic\u0103 prin a\u015ftept\u0103rile create de planul anun\u0163at de continuare a austerit\u0103\u0163ii fiscale \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7684,16556,7242,9917,246,411,188,7433,19223,7931,349,13242],"class_list":["post-52076","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-alegeri","tag-austeritate","tag-basescu","tag-berd","tag-crestere","tag-deficit","tag-economie","tag-fmi","tag-maastricht","tag-pib","tag-ue","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52076","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=52076"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52076\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68906,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52076\/revisions\/68906"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=52076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=52076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=52076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}