{"id":52044,"date":"2011-11-21T00:09:00","date_gmt":"2011-11-21T00:09:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52044"},"modified":"2026-04-03T06:19:37","modified_gmt":"2026-04-03T06:19:37","slug":"dulceata-profitului-povestea-afacerii-raureni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52044","title":{"rendered":"Dulcea\u0163a profitului. Povestea afacerii R\u00e2ureni"},"content":{"rendered":"

Discursurile corporatiste \u015fi non\u015falan\u0163a \u00een conversa\u0163ii cu ziari\u015ftii nu sunt nici pe departe apanajul so\u0163ilor Mutu, antreprenori v\u00e2lceni care au cl\u0103dit din aproape \u00een aproape \u015fi permanent pe credit afaceri al c\u0103ror rulaj va dep\u0103\u015fi anul acesta 46 de milioane de euro. \u00cen 1994 au decis s\u0103 fie proprii lor st\u0103p\u00e2ni – “pentru c\u0103 a\u015fa f\u0103cea toat\u0103 lumea”, spune Dorina Mutu – \u015fi au deschis un magazin. 17 ani mai t\u00e2rziu, dup\u0103 un drum anevoios, sub numele Annabella func\u0163ioneaz\u0103 azi nu mai pu\u0163in de 32 de magazine r\u0103sp\u00e2ndite \u00een tot jude\u0163ul V\u00e2lcea. Cifra de afaceri a re\u0163elei de supermarketuri va dep\u0103\u015fi anul acesta, conform estim\u0103rilor celor doi so\u0163i, 40 de milioane de euro. \u015ei tot ei sunt, din 2008, an \u00een care au pl\u0103tit 4,5 milioane de euro pe o fabric\u0103 plin\u0103 de utilaje ruginite, proprietarii m\u0103rcii R\u00e2ureni, sub umbrela c\u0103reia se v\u00e2nd \u00een prezent peste 50 de soiuri de conserve de fructe \u015fi legume.<\/p>\n

\u00cen 2011, primul an \u00een care fabrica a pus \u00een func\u0163iune toate liniile de produc\u0163ie retehnologizate, cifra de afaceri ajunge la 6 milioane de euro, fa\u0163\u0103 de 4,2 milioane de euro anul trecut. Pentru 2012 \u00eens\u0103 Dan Mutu se a\u015fteapt\u0103 la o cre\u015ftere de peste 20% a diviziei de produc\u0163ie de care se ocup\u0103 \u00een mod direct, fr\u00e2iele activit\u0103\u0163ii din comer\u0163 fiind \u0163inute de so\u0163ia sa. Ca o mic\u0103 anecdot\u0103, afaceri\u015ftii v\u00e2lceni \u00een v\u00e2rst\u0103 de 38 \u015fi, respectiv, 43 de ani spun c\u0103 “e mai u\u015for s\u0103 vinzi dec\u00e2t s\u0103 produci, dar cel mai greu e s\u0103 vinzi ce produci”.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ziua lor de lucru are \u00eentre 12 \u015fi 14 ore \u015fi nici sf\u00e2r\u015fitul de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 nu este pentru odihn\u0103, cel mai adesea fiind un bun prilej s\u0103 mearg\u0103 la negocieri de pild\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Bulgaria, cu un posibil partener de afaceri. R\u0103spund la \u00eentreb\u0103ri, chiar codindu-se \u015fi complet\u00e2nd, uneori, c\u0103 ar vrea s\u0103 p\u0103streze totu\u015fi doar pentru cei prezen\u0163i la discu\u0163ii “aceste informa\u0163ii”. Muncesc cot la cot de peste 17 ani \u015fi dac\u0103 \u00een 1994, c\u00e2nd au \u00eenceput afacerea, aveau \u015fapte angaja\u0163i, acum grupul are pe statele de plat\u0103 nu mai pu\u0163in de 1.000 de oameni; familia Mutu este astfel al treilea mare angajator din mediul privat \u00een jude\u0163ul V\u00e2lcea. Chiar \u015fi a\u015fa \u00eei cunosc personal pe cei mai mul\u0163i (“chiar dac\u0103 nu \u015ftiu \u015fi numele de familie”), fiecare dintre cei doi so\u0163i av\u00e2nd \u00een grij\u0103 c\u00e2te o zon\u0103 a afacerii.<\/p>\n

\u00cen timp ce so\u0163ia se ocup\u0103 mai ales de partea comercial\u0103, respectiv a re\u0163elei de magazine Anabella, Dan Mutu se concentreaz\u0103 pe partea de produc\u0163ie \u015fi agricultur\u0103. “\u00cen comer\u0163 eu nu-i cunosc dec\u00e2t pe oamenii cheie – \u015fefii de magazin \u015fi responsabilii – \u00eens\u0103 Dorina \u00eei \u015ftie aproape pe to\u0163i.” Nu se desprind de activitatea firmei deloc, nici c\u00e2nd sunt pleca\u0163i, pentru c\u0103 “trebuie s\u0103 te implici permanent”, spune Dorina Mutu. Nu pentru c\u0103 nu se pot baza pe oamenii din echipele care le stau al\u0103turi, ci “pentru c\u0103 a\u015fa cum faci tu, nu face nimeni”. Mai mult, dincolo de gradul de implicare sunt \u015fi al\u0163i factori. “Industria alimentar\u0103 \u015fi agricultura sunt domenii \u00een care activitatea e grea, pentru c\u0103 depindem de timp, de vreme, de pia\u0163\u0103”, spune Dan Mutu, care \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00een vremea liceului a f\u0103cut, “a\u015fa cum era pe-atunci”, practic\u0103 la combinatul ce \u00eengloba fabrica de conserve. 20 de ani mai t\u00e2rziu, “ca o ironie a sor\u0163ii, l-am \u015fi luat”, spune afaceristul, care recunoa\u015fte c\u0103 pre\u0163ul pl\u0103tit a fost destul de piperat.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Concret, cei doi au pl\u0103tit peste 4,5 milioane de euro, pentru c\u0103 au preluat activele fostului combinat de la R\u00e2ureni \u00een plin boom imobiliar, iar suprafe\u0163ele erau evaluate mai cu seam\u0103 din prisma valorii terenurilor. \u00cens\u0103 fabrica, de pe ale c\u0103rei linii de produc\u0163ie ie\u015feau din 1968 conservele cu unul dintre cele mai cunoscute nume (“R\u00e2ureni”), era “la p\u0103m\u00e2nt”. Toate utilajele au fost date la fier vechi, iar so\u0163ii Mutu au fost nevoi\u0163i s\u0103 pompeze bani \u00een investi\u0163ii. Sunt m\u00e2ndri acum de echipamentele instalate – de la linii de produc\u0163ie, p\u00e2n\u0103 la depozitul frigorific cu o capacitate de 2.000 de tone \u015fi sta\u0163ia de epurare a apei tehnologice. Cu totul, \u00eenc\u0103 5 milioane de euro s-au ad\u0103ugat cheltuielilor pentru punerea pe roate a fabricii, care func\u0163ioneaz\u0103 acum la 40% din capacitate.<\/p>\n

Privite din ochii investitorilor de calibrul multina\u0163ionalelor, de pild\u0103, bugetele nu par cov\u00e2r\u015fitoare. \u00cens\u0103 motora\u015ful afacerii l-au pus \u00een func\u0163iune doi tineri antreprenori care s-au dezvoltat “doar lu\u00e2nd credit dup\u0103 credit; cred c\u0103 toat\u0103 via\u0163a vom pl\u0103ti rate”, m\u0103rturise\u015fte antreprenoarea. Cu titlul de exemplu, cei doi au contractat credite patru ani consecutiv, p\u00e2n\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00een recesiune: 400.000 de euro \u00een 2005, apoi jum\u0103tate de milion de euro \u00een anul urm\u0103tor, 800.000 de euro \u00een 2007 \u015fi 7,8 milioane de dolari \u00een 2008. N-au ratat totu\u015fi nici trenul banilor europeni – au atras \u00een ultimii trei ani nu mai pu\u0163in de 3 milioane de euro.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Pe tot parcursul dezvolt\u0103rii afacerii, cei doi v\u00e2lceni nu au apelat la sfaturile consultan\u0163ilor, “dar pentru fiecare domeniu, dac\u0103 specialistul a fost l\u00e2ng\u0103 noi, am ascultat sfaturile. \u015ei avem \u00een spate o echip\u0103 consolidat\u0103; sunt oameni care au r\u0103mas l\u00e2ng\u0103 noi ani \u00een \u015fir, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputuri”.Tr\u0103g\u00e2nd linie \u015fi adun\u00e2nd \u00eens\u0103, cei doi so\u0163i spun franc c\u0103 alt domeniu nu le face cu ochiul, “la asta ne pricepem”, spune Dorina Mutu. Iar so\u0163ul ei ridic\u0103 \u015fi mai mult miza: “mi-am dorit foarte mult s\u0103 studiez chimia alimentar\u0103 \u015fi asta a fost; am muncit, am trecut prin toate fazele”. Altfel spus, visul lui personal a fost tocmai fabrica despre care vorbe\u015fte cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare. Activitatea \u00eei aduce mai multe satisfac\u0163ii dec\u00e2t bunurile materiale, declar\u0103 el, un exemplu fiind c\u0103 prima ma\u015fin\u0103 scump\u0103 au cump\u0103rat-o doar \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani \u015fi pentru c\u0103 aveau cu adev\u0103rat nevoie de ea – “suntem mereu pe drumuri”.<\/p>\n

<\/p>\n

Odat\u0103 creionat\u0103 afacerea cu supermarketuri \u015fi cea de produc\u0163ie, cu ochiul liber se vedea \u00eens\u0103 c\u0103 din lan\u0163 lipsea o verig\u0103 esen\u0163ial\u0103, cea a materiilor prime, care le d\u0103 mari b\u0103t\u0103i de cap produc\u0103torilor de profil. Solu\u0163ia c\u00e2\u015ftig\u0103toare, au considerat ei, a fost s\u0103-\u015fi fac\u0103 \u015fi o ferm\u0103, la Dr\u0103g\u0103\u015fani. Alte dou\u0103 milioane de euro au fost alocate utilajelor agricole, sistemelor de iriga\u0163ii, depozitelor, sistemelor de c\u00e2nt\u0103rire \u015fi sortare. Rezultatul \u00eens\u0103 at\u00e2rn\u0103 greu la profitabilitate, pentru c\u0103 acum mai bine de o treime din legumele \u015fi fructele procesate \u00een fabric\u0103 provin de la propria ferm\u0103. “Avem acum aproape 10 hectare plantate cu pomi fructiferi \u015fi vrem s\u0103 m\u0103rim suprafa\u0163a, dar pas cu pas”, spune Dan Mutu. Se simte o rezerv\u0103 \u00een vocea sa, iar l\u0103muririle vin imediat: ultimii trei ani au fost, pentru agricultori, foarte dificili pentru c\u0103 au disp\u0103rut subven\u0163iile. A\u015fa se face c\u0103 prea pu\u0163ini fermieri pot face profit \u015fi cei mai mul\u0163i renun\u0163\u0103, pur \u015fi simplu.<\/p>\n

Prin urmare, de voie de nevoie, fabrica de la R\u00e2ureni va trebui s\u0103 produc\u0103 tot mai multe fructe \u015fi legume la propria ferm\u0103. Despre investi\u0163iile viitoare cei doi vorbesc cu precau\u0163ie \u015fi spun c\u0103 nu e deloc de \u015fag\u0103 cu sumele pentru cre\u015fterea suprafe\u0163elor cultivate. “Pentru un singur hectar de ro\u015fii crescute \u00een solar este nevoie de un milion de euro, sum\u0103 care se amortizeaz\u0103 \u00een termen lung”, declar\u0103 afaceristul. Cu toate acestea, \u00een ultimii ani au cheltuit \u015fi bani \u015fi efort pentru activitatea din agricultur\u0103, unde au 30 de angaja\u0163i. \u00cen fabric\u0103 lucreaz\u0103 al\u0163i 300 de oameni, iar diferen\u0163a p\u00e2n\u0103 la 1.000 se reg\u0103se\u015fte \u00een re\u0163eaua de magazine.
\nDeopotriv\u0103 cei doi v\u00e2lceni consider\u0103 c\u0103 au toate motivele s\u0103 mizeze \u00een continuare pe c\u0103r\u0163ile pe care le au \u00een m\u00e2n\u0103. \u00cen pia\u0163a conservelor, de pild\u0103, v\u0103d un poten\u0163ial “enorm”.<\/p>\n

Pe de o parte pentru c\u0103, de\u015fi “datele de pia\u0163\u0103 pe domeniul conservelor sunt insuficiente”, reprezentan\u0163ii companiei consider\u0103 c\u0103 \u00een jur de jum\u0103tate din cantit\u0103\u0163ile v\u00e2ndute sunt importuri. Conform datelor de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103, volumul total al pie\u0163ei de conserve de fructe \u015fi legume este de 300.000 de tone pe an. Un ra\u0163ionament simplu indic\u0103, \u00een acest context, c\u0103 valoarea v\u00e2nz\u0103rilor se plaseaz\u0103 \u00eentre 150 \u015fi 200 de milioane de euro.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, dou\u0103 tendin\u0163e din mediul urban favorizeaz\u0103 v\u00e2nz\u0103rile de profil: tot mai pu\u0163ine familii fac conserve \u00een gospod\u0103rie \u015fi \u00ee\u015fi doresc s\u0103 petreac\u0103 tot mai pu\u0163in timp g\u0103tind. Sor\u0163ii le sunt prielnici, a\u015fadar, produc\u0103torilor, fie c\u0103 e vorba de R\u00e2ureni, care estimeaz\u0103 c\u0103 are o cot\u0103 de 5% din pia\u0163\u0103, Condec Foods (care are marca Olympia) sau Scandia, specializat\u0103 pe conserve de carne. Condec Foods, de pild\u0103, a avut anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de peste 17 milioane de euro, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 2009, c\u00e2nd v\u00e2nz\u0103rile firmei din Tecuci s-au plasat la circa 16 milioane de euro. \u00cen pia\u0163a conservelor de carne, cea mai consistent\u0103 felie revine firmei sibiene Scandia, care a avut anul trecut afaceri de 46,1 milioane de euro \u015fi un profit net de 2,4 milioane de euro.<\/p>\n

A\u015fadar, produc\u0163ia este filonul pe care so\u0163ii Mutu vor s\u0103-l exploateze \u00een viitor, mai cu seam\u0103 c\u0103 activit\u0103\u0163ile de comer\u0163 pl\u0103nuiesc s\u0103 le p\u0103streze \u00eentre grani\u0163ele jude\u0163ului V\u00e2lcea, chiar dac\u0103 vor mai cre\u015fte num\u0103rul de magazine. P\u00e2n\u0103 la finalul anului, pe l\u00e2ng\u0103 cele 32 de spa\u0163ii pe care le au \u00een prezent, vor s\u0103 mai deschid\u0103 \u00eenc\u0103 trei. Activitatea se dovede\u015fte a fi un bun generator de cash-flow, puncteaz\u0103 Dorina Mutu, care adaug\u0103 \u015fi c\u0103, la fel de bine, propria re\u0163ea este \u015fi un excelent canal de desfacere a propriilor conserve. Circa 10% din produsele sub marca R\u00e2ureni se v\u00e2nd prin magazinele grupului, a c\u0103ror gam\u0103 \u00eens\u0103 este mult mai larg\u0103, av\u00e2nd \u00een cele mai mari spa\u0163ii \u00een jur de 10.000 de coduri de bare. “Banii din v\u00e2nzarea conservelor se \u00eencaseaz\u0103 mult mai greu fa\u0163\u0103 de alte tipuri de produse alimentare pentru c\u0103 \u015fi rota\u0163ia m\u0103rfurilor este mai lent\u0103”, dezv\u0103luie proprietara re\u0163elei Annabella cel mai mare cusur al domeniului. Conservele sunt \u00eens\u0103 a\u015fezate \u00een magazinele din \u00eentreaga \u0163ar\u0103, compania av\u00e2nd contracte \u00eencheiate cu aproape toate re\u0163elele comerciale, de la Metro Cash & Carry sau Carrefour p\u00e2n\u0103 la Billa sau Mega Image. De-altfel, cu plusurile \u015fi minusurile lor, re\u0163elele comerciale \u00eenghit \u00een continuare o por\u0163ie tot mai consistent\u0103 din banii cheltui\u0163i de rom\u00e2ni. Anul trecut comer\u0163ul modern a ajuns la o pondere de 50% din v\u00e2nz\u0103rile totale de pe pia\u0163\u0103.\n <\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Un alt “of” al celor doi v\u00e2lceni este legat de profitabilitatea din produc\u0163ie, care este mai mic\u0103 anul acesta dec\u00e2t cea de anul trecut. “Am men\u0163inut pre\u0163urile la acela\u015fi nivel ca \u015fi anul trecut, dar costurile au crescut – pre\u0163ul zah\u0103rului, al combustibililor, al utilit\u0103\u0163ilor \u015fi, \u00een unele cazuri, \u015fi al materiilor prime”, spune Dan Mutu. \u00cen cazul vi\u015finelor, de exemplu, pentru care 2011 nu a fost un an bun, R\u00e2ureni a adus de peste grani\u0163\u0103 – \u015fi la pre\u0163 dublu – necesarul pentru produc\u0163ia planificat\u0103. \u00cen plus, \u00een balan\u0163a contabil\u0103 apar costuri noi fa\u0163\u0103 de anii anteriori – iar cheltuielile cu promovarea sunt un exemplu. “Sumele sunt destul de mici, bugetul din 2011 fiind de circa 300.000 de euro”, precizeaz\u0103 Dorina Mutu, care este \u00eencredin\u0163at\u0103 c\u0103 anul viitor vor cheltui mai mult pentru faim\u0103, dar nu dore\u015fte s\u0103 dea repere concrete.<\/p>\n

Un alt argument care \u00eent\u0103re\u015fte ideea c\u0103 produc\u0163ia este miza c\u00e2\u015ftig\u0103toare este planul de cre\u015ftere a exporturilor. “\u0162inta este ca 20% din produc\u0163ie s\u0103 mearg\u0103 la export”, spune Dan Mutu, care completeaz\u0103 c\u0103 \u00een prezent aceast\u0103 pondere este mult mai mic\u0103. Cu toate acestea, m\u0103rfurile din fabric\u0103 pleac\u0103 spre \u0163\u0103ri precum Italia, Spania, Germania, Anglia, Austria sau Canada. “Un poten\u0163ial enorm” v\u0103d cei doi v\u00e2lceni \u015fi \u00een v\u00e2nz\u0103rile de peste grani\u0163e, motiv pentru care multe speran\u0163e s-au legat de delega\u0163ia din Rusia pe care au g\u0103zduit-o vreme de c\u00e2teva zile la \u00eenceputul lui noiembrie. Deja din fabric\u0103 ies produse care sunt destinate \u00een mod cov\u00e2r\u015fitor pie\u0163elor externe, iar concentratul de suc de mere este un exemplu clar, peste 80% din cantit\u0103\u0163i plec\u00e2nd peste grani\u0163e.<\/p>\n

Zi dup\u0103 zi, an dup\u0103 an, cei doi v\u00e2lceni cl\u0103desc cu pasiune \u015fi efort grupul Annabella. “Suntem o familie agitat\u0103”, glumesc so\u0163ii Mutu, care de-a lungul anilor a trebuit chiar s\u0103 reduc\u0103 mult din timpul dedicat copiilor. Cele dou\u0103 fete pe care le au “\u00eemi repro\u015feaz\u0103 \u015fi azi c\u0103 nici m\u0103car nu le r\u0103spund la telefon”, admite Dorina Mutu. Anul acesta, de pild\u0103, au avut doar trei zile de odihn\u0103. De regul\u0103, \u015fi \u00een sezoanele trecute concediile, care nu au avut mai mult de \u015fapte zile niciodat\u0103, nu au fost petrecute \u00een familie, fiind “de obicei doar eu cu copiii”, spune Dorina Mutu.<\/p>\n

Niciuna dintre cele dou\u0103 fete pe care le au nu s-a ar\u0103tat interesate de afacere; cea mare este student\u0103 la medicin\u0103 \u00een primul an, iar cea mai mic\u0103 ar vrea s\u0103 ia acela\u015fi drum – “de\u015fi e mic\u0103 \u015fi mai e timp s\u0103-\u015fi schimbe op\u0163iunea”, trage n\u0103dejde antreprenoarea, care spune c\u0103 n-a dorit s\u0103 le influen\u0163eze alegerea. Ce-o s\u0103 se aleag\u0103, \u00een aceste condi\u0163ii, de munca lor? “Vindem \u015fi facem spital”, spune, cu ton glume\u0163, Dan Mutu. Cu toate acestea, v\u00e2lcenii nu vor s\u0103 ias\u0103 din afacere, cel mai hot\u0103r\u00e2t “Nu” venind \u00eens\u0103 din partea so\u0163iei. “Eu sunt mai \u00eenclinat s\u0103 v\u00e2nd o parte din afacere, dar s\u0103 r\u0103m\u00e2nem implica\u0163i”, m\u0103rturise\u015fte antreprenorul. Dar, completeaz\u0103 so\u0163ia sa, n-ar vrea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 domeniul “pentru c\u0103 altceva nu \u015ftim s\u0103 facem; ne-ar fi greu s\u0103 ne repliem acum”. \u015ei nici s\u0103 renun\u0163e cu totul la antreprenoriat \u015fi s\u0103 se retrag\u0103 nu este o variant\u0103 bun\u0103 spun cei doi v\u00e2lceni, la unison, care spun c\u0103 le este greu s\u0103 fac\u0103 o evaluare a afacerii pe care au construit-o. “Totul are un pre\u0163, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103”, conchide Dan Mutu.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dorina \u015fi Dan Mutu din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea au construit \u00een 17 ani afaceri care dep\u0103\u015fesc anul acesta 46 de milioane de euro. Dincolo de valoarea v\u00e2nz\u0103rilor din cele 32 de magazine pe care le au \u00een jude\u0163 \u015fi chiar de profitul fabricii de conserve R\u00e2ureni, mai gr\u0103itor este num\u0103rul de salarii pe care le pl\u0103tesc lunar. Au peste 1.000 de angaja\u0163i \u015fi \u00een ultimii trei ani nu numai c\u0103 n-au b\u0103tut pasul pe loc \u015fi nici n-au f\u0103cut concedieri, ba chiar au mai angajat peste 300 de oameni.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[25428,25427,25426,280,25429],"class_list":["post-52044","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-dan-mutu","tag-dorina","tag-dulceata","tag-fabrica","tag-raureni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52044","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=52044"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52044\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68876,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52044\/revisions\/68876"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=52044"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=52044"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=52044"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}