{"id":51963,"date":"2011-11-17T09:00:00","date_gmt":"2011-11-17T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=51963"},"modified":"2026-04-03T06:17:40","modified_gmt":"2026-04-03T06:17:40","slug":"condamnati-la-inchisoarea-datornicilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=51963","title":{"rendered":"Condamna\u0163i la \u00eenchisoarea datornicilor"},"content":{"rendered":"<p>Rezervele valutare \u015fi de aur ale Germaniei trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 de neatins \u015fi nu vom permite ca ele s\u0103 fie folosite pentru fondul de ajutorare a \u0163\u0103rilor \u00eendatorate din zona euro, a fost replica lui Philipp R\u00f6sler, ministrul german al economiei, dup\u0103 ce dou\u0103 ziare nem\u0163e\u015fti au publicat zvonul c\u0103 la reuniunea G20 de la \u00eenceputul lui noiembrie, unii lideri au vehiculat posibilitatea ca Bundesbank, banca central\u0103 german\u0103, s\u0103 v\u00e2nd\u0103 rezerve de aur \u00een valoare de 15 mld. euro ca s\u0103 alimenteze Fondul European pentru Stabilitate Financiar\u0103 (EFSF). Ca orice zvon de acest gen, \u00eensu\u015fi faptul c\u0103 a putut fi r\u0103sp\u00e2ndit e o m\u0103sur\u0103 a impasului discu\u0163iilor despre viitorul zonei euro.<\/p>\n<p>Ceea ce era \u00eens\u0103 adev\u0103rat era c\u0103 la reuniunea G20 se discutase despre propunerea franco-britanico-american\u0103 ca FMI s\u0103 emit\u0103 drepturi speciale de tragere (DST) pentru suplimentarea capacit\u0103\u0163ii financiare a EFSF, ceea ce ar implica o contribu\u0163ie a b\u0103ncilor centrale europene cu circa 50-60 mld. euro \u00een rezerve cedate c\u0103tre FMI. Germania s-a opus, pe motiv c\u0103 astfel s-ar \u015ftirbi independen\u0163a Bundesbank, la fel cum s-a opus \u015fi p\u00e2n\u0103 acum tuturor variantelor care ar fi implicat Banca Central\u0103 European\u0103 (BCE) \u00een finan\u0163area direct\u0103, contra statutului ei, a \u0163\u0103rilor cu probleme din zona euro.<\/p>\n<p>Reprezentan\u0163ii investitorilor \u015fi anali\u015ftii apropia\u0163i lor, ca de pild\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 \u00een Financial Times ori The Telegraph, propun \u00eens\u0103 tot mai insistent implicarea b\u0103ncilor centrale \u015fi a BCE, care ar urma s\u0103 garanteze datoriile \u015fi s\u0103 devin\u0103 creditorul de ultim\u0103 instan\u0163\u0103 fie pentru b\u0103ncile cu probleme, fie pentru state, ceea ce ar calma pie\u0163ele fiindc\u0103 ar \u00eenl\u0103tura riscul ca investitorii s\u0103 nu-\u015fi mai poat\u0103 recupera banii. Aceasta ar \u00eensemna ca BCE s\u0103 imite Rezerva Federal\u0103 a SUA, cu programele ei de relaxare monetar\u0103 cantitativ\u0103 (quantitative easing), adic\u0103 de crea\u0163ie de moned\u0103 cu care cump\u0103r\u0103 obliga\u0163iuni, urmat\u0103 de export de infla\u0163ie c\u0103tre restul lumii. Ar fi un deznod\u0103m\u00e2nt de care at\u00e2t BCE, c\u00e2t \u015fi Germania s-au ferit c\u00e2t au putut p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n<p>Cel mai clar a cerut-o s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 Nouriel Roubini, care sus\u0163ine nici mai mult, nici mai pu\u0163in c\u0103 Uniunea European\u0103 nu va supravie\u0163ui dec\u00e2t dac\u0103 BCE se va angaja \u00eentr-un program de relaxare cantitativ\u0103 cu t\u0103ierea la zero a dob\u00e2nzilor, \u00eempingerea euro la paritate cu dolarul \u015fi cump\u0103r\u0103ri masive de obliga\u0163iuni ale statelor cu probleme, urmat de aplicarea \u00een Germania \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri puternice a unor programe de stimulare fiscal\u0103 menite s\u0103 contrabalanseze efectul negativ al m\u0103surilor de austeritate din \u0163\u0103rile slabe. A\u015fa ar fi ideal pentru pie\u0163e, inclusiv pentru investitorii americani, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 orice insolven\u0163\u0103 \u00een Europa love\u015fte direct \u00een SUA, at\u00e2t prin expunerea european\u0103 a corpora\u0163iilor ca Ford sau GM, dar mai ales a marilor grupuri financiare, ca Goldman Sachs, JP Morgan ori Morgan Stanley.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" height=\"492\" width=\"313\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/8964145\/1\/banci.jpg?width=313&#038;height=492\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>Ambrose Evans-Pritchard de la The Telegraph (comentatorul care \u00een 2009 sus\u0163inea c\u0103 Europa de Est e sursa crizei care va \u00eengropa Vestul) spune chiar c\u0103 America \u015fi China ar trebui s\u0103 for\u0163eze Germania s\u0103 accepte schimbarea Tratatului UE \u015fi a statutului BCE, fiindc\u0103 e deja prea t\u00e2rziu ca Germania s\u0103 mai vad\u0103 criza datoriilor drept o &#8220;povestire moral\u0103 calvinist\u0103&#8221; \u015fi s\u0103 aib\u0103 re\u0163ineri la ideea tiparni\u0163ei de bani. Iar dac\u0103 UE nu vrea \u015fi se opune, atunci are \u00een fa\u0163\u0103 cazul-test al Italiei, despre care Roubini sus\u0163ine c\u0103 va fi nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi restructureze datoria de 1.900 mld. euro \u015fi s\u0103 abandoneze euro \u00een favoarea vechii lire, nu at\u00e2t pentru c\u0103 economia ei nu ar avea resurse s\u0103 achite datoriile, ci pentru c\u0103 odat\u0103 ce pierde \u00eencrederea pie\u0163elor, dob\u00e2nzile care i se cer pentru refinan\u0163area datoriei sunt \u00eempinse at\u00e2t de sus, \u00eenc\u00e2t dinamica datoriei devine nesustenabil\u0103, \u0163ara devine insolvabil\u0103 \u015fi apare problema spargerii zonei euro, pentru c\u0103 EFSF nu poate salva o economie de peste \u015fase ori mai mare dec\u00e2t cea a Greciei.<\/p>\n<p>\u015ei \u00eentr-adev\u0103r, dup\u0103 semnalul dat de speculatori prin cre\u015fterea la 7,4% a dob\u00e2nzilor la obliga\u0163iunile italiene, adic\u0103 peste nivelul la care Grecia, Irlanda \u015fi Portugalia au fost silite s\u0103 cear\u0103 ajutorul UE \u015fi al FMI, au ap\u0103rut discu\u0163iile despre Europa cu mai multe viteze \u015fi noi scenarii de ac\u0163iune propuse pentru salvarea euro. Unul dintre ele le apar\u0163ine anali\u015ftilor grupului american Citigroup, care sus\u0163in c\u0103 se impun patru pa\u015fi pentru ie\u015firea din actualul impas:<\/p>\n<p>1) ascensiunea unor guverne stabile \u015fi capabile de consens (eventual conduse de tehnocra\u0163i, ca Lucas Papademos \u00een Grecia \u015fi Mario Monti \u00een Italia), cu concluzia c\u0103 &#8220;pie\u0163ele prefer\u0103 guvernele de uniune na\u0163ional\u0103&#8221;;<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>2) guvernele \u0163\u0103rilor debitoare s\u0103 aplice m\u0103suri anticriz\u0103 pe termen scurt &#8211; austeritate, cre\u015fterea veniturilor (major\u0103ri de impozite pe avere sau pe companii, privatiz\u0103ri, v\u00e2nz\u0103ri de aur, t\u0103ieri de cheltuieli pentru s\u0103n\u0103tate \u015fi pensii), iar guvernele \u0163\u0103rilor creditoare s\u0103 se implice \u00een sus\u0163inerea \u0163\u0103rilor debitoare;<\/p>\n<p>3) restructurarea datoriilor \u00een cazurile evidente de insolvabilitate (printre care nu se afl\u0103 \u00eens\u0103 Italia sau Spania), recapitalizarea b\u0103ncilor cu 300-350 mld. euro \u015fi punerea \u00een func\u0163iune a unui EFSF de circa 2.000 mld. euro, cu concursul b\u0103ncii centrale (&#8220;BCE de\u0163ine cheia supravie\u0163uirii euro dincolo de aceast\u0103 faz\u0103 a crizei; p\u00e2n\u0103 acum a fost reticent\u0103 s\u0103 joace rolul creditorului de ultim\u0103 instan\u0163\u0103 pentru state, dar \u00een ultimul timp pare s\u0103-\u015fi fi schimbat atitudinea dogmatic\u0103 de stil Bundesbank \u015fi s\u0103 fi trecut la o abordare mai pragmatic\u0103&#8221;, afirm\u0103 Willem Buiter, economistul-\u015fef al Citigroup);<\/p>\n<p>4) \u0163\u0103rile mai slabe de la periferia zonei euro trebuie s\u0103 devin\u0103 mai puternice prin ameliorarea competitivit\u0103\u0163ii, respectiv prin reducerea datoriei \u015fi redob\u00e2ndirea accesului la finan\u0163area de pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen afar\u0103 de aspectul legat de statutul BCE, reticen\u0163a Germaniei fa\u0163\u0103 de solu\u0163ia american\u0103 se explic\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, \u015fi prin aspectul moral: Rezerva Federal\u0103 a SUA a acceptat s\u0103 aplice programele de salvare a b\u0103ncilor \u00eenainte de a le cere acestora \u00een schimb s\u0103 se restructureze, motiv\u00e2nd c\u0103 pie\u0163ele financiare furioase nu au timp s\u0103 a\u015ftepte; Germania, \u00een schimb, n-a dorit ca zona euro \u015fi BCE s\u0103 se arunce cu capul \u00eenainte, de dragul pie\u0163elor, \u00eentr-un program de garantare a datoriilor ori, mai r\u0103u, de emitere a unor euroobliga\u0163iuni ale zonei euro \u00eenainte ca statele s\u0103 ia m\u0103suri de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire a propriilor finan\u0163e sau \u00eenainte ca b\u0103ncile s\u0103 ia m\u0103suri de recapitalizare prin for\u0163e proprii.<\/p>\n<p>Dar, pe l\u00e2ng\u0103 aspectul moral, exist\u0103 aspectul eficien\u0163ei: guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, ridica s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 problema faptului c\u0103 programele de stimulare fiscal\u0103 ini\u0163iate de state de la \u00eenceputul crizei n-au reu\u015fit s\u0103 relanseze economiile dezvoltate, &#8220;care cresc doar at\u00e2t c\u00e2t s\u0103 previn\u0103 ascensiunea accentuat\u0103 a \u015fomajului \u015fi conflictele sociale aferente, dar nu suficient \u00eenc\u00e2t s\u0103 determine crearea de noi locuri de munc\u0103&#8221;. Guvernatorul BNR trimitea la un studiu coordonat de Stephen G. Cecchetti de la Banca Reglementelor Interna\u0163ionale, care conchidea c\u0103 la r\u0103d\u0103cina problemelor se afl\u0103 \u00eendatorarea excesiv\u0103: odat\u0103 ce datoria trece de 80-100% din PIB anual, a\u015fa cum e \u00een Japonia, SUA, Marea Britanie, Italia, Fran\u0163a sau Canada, ratele anuale de cre\u015ftere economic\u0103 ulterioar\u0103 tind s\u0103 fie cu peste o zecime de procent mai mici dec\u00e2t \u00eenainte.<\/p>\n<p>Solu\u0163ii? \u015eefa FMI, Christine Lagarde, sus\u0163ine c\u0103 trebuie g\u0103sit dozajul ideal pentru ca m\u0103surile de reducere a datoriei s\u0103 nu fie nici prea laxe, nici prea constr\u00e2ng\u0103toare, pentru c\u0103 \u00een primul caz perpetueaz\u0103 cre\u015fterea datoriei, \u00een al doilea duc la recesiune. \u00cen absen\u0163a dozajului ideal, lumea de dup\u0103 2008 se transform\u0103 tot mai mult \u00eentr-o mare \u00eenchisoare a datornicilor, unde statele au tot mai pu\u0163ine \u015fanse s\u0103 evite sanc\u0163iunea pie\u0163elor: dac\u0103 nu iau m\u0103suri de austeritate, sunt penalizate pentru nivelul \u00eenalt al deficitelor \u015fi al datoriei, iar acolo unde austeritatea se aplic\u0103, sunt penalizate pentru c\u0103 perspectiva relans\u0103rii economice se \u00eendep\u0103rteaz\u0103. \u00cen ambele cazuri, datoria cre\u015fte \u00een continuare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>P\u0103rerea pie\u0163elor c\u0103 majorarea capacit\u0103\u0163ii fondului european de interven\u0163ie la 1.000 de miliarde de dolari e insuficient\u0103 avea nevoie de o prob\u0103: ea a venit imediat, sub forma ridic\u0103rii la niveluri prohibitive a costurilor de finan\u0163are pentru Italia. Datoria Italiei, de 1.900 de miliarde de euro, dep\u0103\u015fe\u015fte evident capacitatea fondului european. QED.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[8830,750,188,23677,7921,7507,8193,25371,8884,106,349,13242],"class_list":["post-51963","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-bce","tag-datorii","tag-economie","tag-efsf","tag-germania","tag-italia","tag-piete-financiare","tag-qe","tag-rezerva-federala","tag-sua","tag-ue","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51963","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=51963"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51963\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68823,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51963\/revisions\/68823"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=51963"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=51963"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=51963"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}