![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8978003\/5\/inflatie.jpg\")
<\/a><\/p>\n\u00cendemnurile adresate BNR de a fi mai curajoas\u0103, adic\u0103 de a reduce mai mult dob\u00e2nda, au la baz\u0103 o lung\u0103 tradi\u0163ie de transmisie slab\u0103 \u00een mediul bancar a acestui mecanism de politic\u0103 monetar\u0103: BNR t\u0103ia dob\u00e2nda la leu, \u00eens\u0103 la credite, mai ales la cele \u00een valut\u0103, efectul se vedea t\u00e2rziu \u015fi insuficient, iar b\u0103ncile \u00ee\u015fi justificau iner\u0163ia prin riscurile specifice economiei rom\u00e2ne\u015fti, diferite inclusiv fa\u0163\u0103 de cele ale \u0163\u0103rilor est-europene mai avansate. Numai c\u0103, spre deosebire de perioada 2006-2009, c\u00e2nd b\u0103ncile comerciale de la noi aveau o rela\u0163ie “tare” cu b\u0103ncile-mam\u0103, care le furnizau lichiditate din bel\u015fug, a\u015fa \u00eenc\u00e2t dob\u00e2nzile lor depindeau \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 de cea a BNR, “b\u0103ncile-mam\u0103 nu mai sunt acum deloc generoase, pentru c\u0103 la r\u00e2ndul lor au nevoie de capital; nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00ee\u015fi retrag liniile de finan\u0163are, dar nu le mai asigur\u0103 c\u0103 la scaden\u0163\u0103 le vor re\u00eennoi, astfel \u00eenc\u00e2t \u015fi acordul de la Viena, care exist\u0103 \u00een continuare, dar exist\u0103 f\u0103r\u0103 cifre, este mult mai flexibil”, afirm\u0103 Mugur Is\u0103rescu.<\/p>\n
Prin urmare, politica de dob\u00e2nzi a b\u0103ncilor comerciale se schimb\u0103, iar “ceea ce va face BNR \u00een materie de dob\u00e2nd\u0103 se va transmite treptat \u015fi lor”. Mai mult, tot invers fa\u0163\u0103 de anii trecu\u0163i, orice reducere de dob\u00e2nd\u0103 se va transmite mai mult la credite \u015fi mai pu\u0163in la depozite, anticipeaz\u0103 Is\u0103rescu, \u00eentruc\u00e2t b\u0103ncile vor fi nevoite s\u0103 se bazeze mai mult pe resursele atrase de pe pia\u0163a intern\u0103 \u015fi deci s\u0103 men\u0163in\u0103 sus dob\u00e2nzile la depozite, \u00eencuraj\u00e2nd economisirea at\u00e2t de promovat\u0103 de autorit\u0103\u0163i \u00een ultima vreme ca alternativ\u0103 la traiul pe credit din perioada de boom. Efectul acestei nevoi de resurse e vizibil, de pild\u0103, la nivelul unor b\u0103nci ca Piraeus, Bancpost, Bank of Cyprus sau Alpha Bank, care practic\u0103 dob\u00e2nzi de peste 7% la depozitele \u00een lei pe trei sau patru luni.<\/p>\n
Re\u00eennoirea acordului de la Viena a p\u0103rut prioritatea zero pentru \u0163\u0103rile din Est cu ocazia recentelor summituri europene, iar pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu a \u0163inut s\u0103 ob\u0163in\u0103 de la pre\u015fedintele CE, Jose Barroso \u015fi de la cancelarul german Angela Merkel garan\u0163ii c\u0103 b\u0103ncile occidentale, confruntate cu necesit\u0103\u0163ile noi de recapitalizare \u015fi cu escaladarea crizei datoriilor suverane, nu se vor retrage complet c\u0103tre \u0163\u0103rile de origine, lu\u00e2nd cu ele \u015fi \u015fansa cre\u015fterii economice a \u0163\u0103rilor din Est \u00een 2012. Guvernatorul BNR a \u0163inut s\u0103 transmit\u0103 \u00eens\u0103 un mesaj surprinz\u0103tor de calm, spun\u00e2nd c\u0103 “pe undeva, eu nu regret c\u0103 acordul de la Viena e acum mai flexibil – cu toate c\u0103 evenimentele din ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni m-au pus \u015fi pe mine pe g\u00e2nduri -, pentru c\u0103 exist\u0103 posibilitatea ca prin norme pruden\u0163iale, aceste fluxuri s\u0103 fie nu numai monitorizate, dar \u015fi controlate”.<\/p>\n
<\/p>\n
Calmul lui Is\u0103rescu e \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u015fi de bancheri, care continu\u0103 s\u0103 afirme c\u0103 una e nevoia momentan\u0103 de pruden\u0163\u0103 \u015fi alta e g\u00e2ndirea pe termen lung, determinant\u0103 pentru prezen\u0163a pe o pia\u0163\u0103 sau alta. “Perspectivele de cre\u015ftere pe termen mediu \u015fi lung ale sectorului bancar r\u0103m\u00e2n extrem de favorabile \u00een Rusia, Polonia, Cehia, Rom\u00e2nia, Slovacia \u015fi Albania”, se arat\u0103 \u00eentr-un raport de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 al anali\u015ftilor Raiffeisen Bank. “Aceste \u015fase \u0163\u0103ri, care reprezint\u0103 \u00eempreun\u0103 80% din totalul activelor bancare din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, au \u015fanse mari s\u0103 continue s\u0103 creasc\u0103 rapid, iar cre\u015fterea nominal\u0103 a activelor \u015fi a creditelor s\u0103 o dep\u0103\u015feasca pe aceea a PIB.” Demetrios Efstathiou, director de strategie al RBS pentru Europa Central\u0103 \u015fi de Est, Orientul Mijlociu \u015fi Africa, se refer\u0103 la b\u0103ncile din Rom\u00e2nia cu capital grecesc, afirm\u00e2nd c\u0103 acestea nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 transfere capital de aici c\u0103tre banca-mam\u0103, opera\u0163iunea fiind greu de realizat, \u015fi c\u0103 singura schimbare posibil\u0103 ar fi c\u0103 nu se mai m\u0103re\u015fte portofoliul de credite.<\/p>\n
Declara\u0163ia guvernatorului BNR c\u0103 “noi trebuie s\u0103 ne preg\u0103tim de un proces de dezintermediere” (deleveraging) nu se refer\u0103, prin urmare, at\u00e2t la vreo golire a pie\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti de b\u0103nci cu capital str\u0103in, c\u00e2t la o schimbare de model mult mai larg\u0103, despre care at\u00e2t anali\u015ftii \u015fi bancherii rom\u00e2ni, c\u00e2t \u015fi presa extern\u0103, agen\u0163ia Standard&Poor’s sau \u015fefa FMI, Christine Lagarde, au vorbit \u00een ultimele luni: faptul c\u0103 \u0163\u0103rile din Europa de Est, \u00een cazul c\u0103rora BERD depl\u00e2ngea \u00eenc\u0103 de anul trecut dependen\u0163a prea mare de finan\u0163area prin b\u0103nci str\u0103ine \u015fi de creditele \u00een valut\u0103 acordate de acestea, vor fi nevoite s\u0103 g\u0103seasc\u0103 alte surse de finan\u0163are, de preferin\u0163\u0103 create \u015fi dezvoltate pe plan local.<\/p>\n
<\/p>\n
Un rezumat brutal al situa\u0163iei \u00eel oferea, luna trecut\u0103, tot Mugur Is\u0103rescu atunci c\u00e2nd comenta c\u0103, dac\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani Rom\u00e2niei i se cerea s\u0103 privatizeze mai repede sistemul bancar (cu b\u0103nci str\u0103ine), acum se depl\u00e2nge, dimpotriv\u0103, faptul c\u0103 sistemul e dominat excesiv de b\u0103nci str\u0103ine, ceea ce creeaz\u0103 o vulnerabilitate \u00een plus economiei rom\u00e2ne\u015fti, ca \u015fi altora aflate \u00een situa\u0163ii asem\u0103n\u0103toare \u015fi pentru care prognozele actuale nu sunt deloc roze (un exemplu neb\u0103gat prea mult \u00een seam\u0103 la noi este Croa\u0163ia, care \u00eenc\u0103 din 2005 se l\u0103uda cu un sistem bancar unde peste 90% din active erau de\u0163inute de b\u0103nci str\u0103ine; \u00een Rom\u00e2nia, propor\u0163ia \u00een prezent este de circa 84%).<\/p>\n
La r\u00e2ndul lor, anali\u015ftii de la ING Group evalueaz\u0103 riscurile de finan\u0163are pentru pie\u0163ele emergente \u00een 2012, examin\u00e2nd mai mul\u0163i factori (ponderea mare \u00een PIB a datoriilor pe termen scurt \u015fi lung care ajung la scaden\u0163\u0103 \u00een 2012, deficitele fiscale \u015fi de cont curent) spre a ajunge la concluzia c\u0103, dintre toate regiunile cu economii emergente, Europa de Est prezint\u0103 riscurile cele mai mari, urmat\u0103 la mare distan\u0163\u0103 de Africa, America Latin\u0103, \u0163\u0103rile fostei URSS \u015fi apoi Asia.<\/p>\n
<\/p>\n
Demetrious Efstathiou de la RBS consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 balan\u0163a \u00eentre avantaje \u015fi dezavantaje \u00eenclin\u0103 \u00een favoarea primelor \u00een cazul nostru, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia are rezerve valutare substan\u0163iale (ceea ce explic\u0103 \u015fi stabilitatea cursului \u00een raport cu cel al altor monede est-europene) \u015fi este mai pu\u0163in dependent\u0103 de nereziden\u0163i dec\u00e2t Ungaria, de pild\u0103, la capitolul refinan\u0163\u0103rii datoriei publice.<\/p>\n
“Schimbarea modelului de finan\u0163are dureaz\u0103 \u00eens\u0103 ni\u015fte ani \u015fi necesit\u0103 politici economice diferite: stimularea economisirii, a dezvolt\u0103rii pie\u0163ei de capital, a fondurilor de pensii, a asigur\u0103rilor de via\u0163\u0103, a instrumentelor de economisire-creditare, a planurilor de studii pentru copii \u015fi a\u015fa mai departe”, afirm\u0103 Ionu\u0163 Dumitru, pre\u015fedintele \u015fi economistul-\u015fef al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia. P\u00e2n\u0103 atunci \u00eens\u0103, spune Dumitru, r\u0103m\u00e2nem cu un pilon al cre\u015fterii \u00een pericol (“capitalul este mai scump \u015fi mai greu accesibil”), ceea ce, corelat cu faptul c\u0103 pilonul cel\u0103lalt, for\u0163a de munc\u0103, are deja o contribu\u0163ie negativ\u0103 (num\u0103rul mare de emigr\u0103ri \u015fi “proiec\u0163iile demografice dezastruoase”), creeaz\u0103 o perspectiv\u0103 “tragic\u0103”, de limitare pe termen lung a poten\u0163ialului de cre\u015ftere economic\u0103 undeva la 1%, sub nivelul zonei euro, “ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vom avea divergen\u0163\u0103 \u00een loc de convergen\u0163\u0103 \u00een raport cu \u0163\u0103rile europene dezvoltate”.<\/p>\n
Or, adaug\u0103 Lucian Anghel, economistul-\u015fef al BCR, obiectivul nostru ar trebui s\u0103 fie o cre\u015ftere anual\u0103 cu circa 0,5-1% peste nivelul zonei euro, adecvat pentru c\u00e2t poate economia acum, \u00een condi\u0163iile \u00een care poten\u0163ialul de cre\u015ftere economic\u0103 al Rom\u00e2niei s-a redus de la 4-5% pe an \u00eenainte de criz\u0103 la 3,5% \u00een 2009-2011, iar \u00een prezent, “\u00een noile condi\u0163ii interna\u0163ionale, \u00een care lichiditatea \u015fi resursa extern\u0103 pe care s-a bazat at\u00e2t de mult Rom\u00e2nia \u00eencepe s\u0103 dispar\u0103”, poten\u0163ialul “acceptabil pe 5-10 ani” este de circa 2-3%. “Dac\u0103 economia cre\u015fte sub nivelul PIB poten\u0163ial, atunci nimeni nu e mul\u0163umit \u015fi nivelul de trai nu se amelioreaz\u0103; dac\u0103 economia cre\u015fte peste poten\u0163ial, toat\u0103 lumea e mul\u0163umit\u0103, dar e doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 dai cu oi\u015ftea \u00een gard”, explic\u0103 Anghel diferen\u0163a dintre calitatea cre\u015fterii de acum \u015fi cea dinainte de criz\u0103, bazat\u0103 pe exces de \u00eendatorare \u015fi consum.<\/p>\n
<\/p>\n
Deocamdat\u0103, toate prognozele de PIB pentru 2012 au fost reduse, inclusiv cele ale Comisiei Europene (2,1%) \u015fi ale FMI (1,8-2,3%), spre 2%, cel mult “2% \u015fi ceva”, cum spune Mugur Is\u0103rescu, iar raportul BNR asupra infla\u0163iei corecteaz\u0103 \u00een jos devia\u0163ia fa\u0163\u0103 de PIB poten\u015fial at\u00e2t pentru 2012, c\u00e2t \u015fi pentru 2013, din cauza cererii externe \u00een sc\u0103dere (eviden\u0163iat\u0103 de sc\u0103derea comenzilor noi din industrie) \u015fi din cauza impulsului fiscal prociclic (adic\u0103 a faptului c\u0103 m\u0103surile de austeritate vor continua \u015fi \u00een urm\u0103torii doi ani, fr\u00e2n\u00e2nd cererea intern\u0103 de consum).<\/p>\n
Deficitul de cerere, cum se exprim\u0103 BNR, explic\u0103, de altfel, \u00een mare parte \u015fi ameliorarea prognozei privind infla\u0163ia, care de la 4,6% ar urma s\u0103 ajung\u0103 la 3,3% la finele lui 2011 \u015fi de la 3,5% ar urma s\u0103 scad\u0103 la 3% \u00een 2012. \u00cen afar\u0103 de situa\u0163ia din Europa, singur\u0103 variabil\u0103 intern\u0103 care conteaz\u0103 r\u0103m\u00e2n, ca de obicei, politicile statului \u00een an electoral. Dac\u0103 ele \u00eens\u0103 vor exagera sau nu fie cu austeritatea, fie cu generozitatea e deja alt\u0103 poveste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rapoartele BNR despre infla\u0163ie \u015fi prezent\u0103rile guvernatorului ofer\u0103 de obicei cea mai coerent\u0103 viziune despre tendin\u0163ele mai profunde din economie \u015fi politicile economice previzibile. Nici cele de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 nu fac excep\u0163ie. Iar dac\u0103 la aceasta ad\u0103ug\u0103m proasp\u0103ta prognoz\u0103 de toamn\u0103 a CE \u015fi verdictul FMI, avem deja o imagine destul de deslu\u015fit\u0103 a ceea ce ne a\u015fteapt\u0103 \u00een urm\u0103torul an.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[15786,17034,7267,466,485,246,188,472,184,7353,7931],"class_list":["post-51928","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-15786","tag-aafbr","tag-banci","tag-capital","tag-credite","tag-crestere","tag-economie","tag-finantare","tag-inflatie","tag-isarescu","tag-pib"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51928","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=51928"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51928\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68789,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51928\/revisions\/68789"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=51928"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=51928"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=51928"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}