![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/8963479\/2\/grafic.jpg?width=799&height=600\")
<\/p>\nMihail Mucsi a lucrat 15 ani la Sta\u0163iunea de Cercetare a Cartofului din T\u00e2rgu-Secuiesc, iar \u00een 1994 activitatea nu-i mai aducea “suficient\u0103 satisfac\u0163ie”, a\u015fa c\u0103 a hot\u00e2r\u00e2t s\u0103 \u00eencerce marea cu degetul \u015fi s\u0103 fructifice, \u00een propriul folos, cuno\u015ftin\u0163ele despre cartof. La prima vedere, nu-i mare b\u0103taie de cap s\u0103 pui un cartof \u00een p\u0103m\u00e2nt, s\u0103-l sapi \u015fi s\u0103 recoltezi. Dar lucrurile sunt mult mai complicate \u015fi, \u00een plus, \u015fi gradul de risc e ridicat. “\u00cen numai dou\u0103 zile, \u00een condi\u0163ii meteo nefavorabile, po\u0163i pierde o investi\u0163ie de sute de mii de euro f\u0103r\u0103 s\u0103 po\u0163i face nimic”, declar\u0103 antreprenorul, care a cl\u0103dit \u00een ultimii 15 ani firma Agrico-m.<\/p>\n
<\/p>\n
Nu avea fondurile necesare pentru a porni afacerea, a\u015fa c\u0103 punctul de plecare a fost arendarea a c\u00e2torva hectare de teren, un demers pe care-l caracterizeaz\u0103 acum drept “ieftin, cu doar c\u00e2teva milioane de lei am luat 20 ha”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Mucsi, care a ajuns acum s\u0103 cultive 305 hectare, din care o treime cu cartofi. N-a fost deloc u\u015for, c\u00e2nt\u0103re\u015fte el, retrospectiv, dar a profitat de cuno\u015ftin\u0163ele acumulate. Nu doar \u00een ce prive\u015fte cartoful – Mucsi e o enciclopedie umbl\u0103toare \u00een ce prive\u015fte tuberculii – dar \u015fi \u00een alte privin\u0163e. De pild\u0103, prin 1994 Guvernul a dat o hot\u0103r\u00e2re ca firmele de produc\u0163ie s\u0103 fie scutite de la plata impozitului vreme de c\u00e2\u0163iva ani. A\u015fa c\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0163it firma \u00een dou\u0103, pentru c\u0103 \u00een obiectul de activitate era \u015fi distribu\u0163ia de produse dedicate agriculturii. “To\u0163i banii pe care ar fi trebuit s\u0103-i pl\u0103tim impozit i-am folosit ca s\u0103 investim, a\u015fa c\u0103 am avut \u015fansa s\u0103 cre\u015ftem mult mai repede”, spune Mucsi, care s-a sprijinit \u00een dezvoltarea afacerii \u015fi pe al\u0163i membri din familie: at\u00e2t so\u0163ia, c\u00e2t \u015fi fiica sa. La fel de bine, mai enumer\u0103 fermierul, a \u015ftiut s\u0103 aduc\u0103 utilaje la m\u00e2na a doua, prefer\u00e2nd aceast\u0103 variant\u0103 pentru c\u0103 nu a trebuit s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe vamale. \u015ei, foarte important, a luat bani europeni pentru a-\u015fi dezvolta afacerea: 400.000 de euro prin SAPARD \u015fi 700.000 de euro prin programul FEADR.<\/p>\n
Odat\u0103 cu trecerea timpului lucrurile n-au devenit deloc mai simple. Pe de o parte, acum pre\u0163urile la cartofi sunt mai mici. “\u00cen 1995 cu banii ob\u0163inu\u0163i din v\u00e2nzarea produc\u0163iei de pe un singur hectar am cump\u0103rat un tractor rom\u00e2nesc”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Mucsi. Acum Agrico-m are 14 tractoare, iar fermierul se pl\u00e2nge de pre\u0163urile mici ale tuberculilor, care se v\u00e2nd cel mai adesea cu 0,3 lei pe kg la marginea \u015foselei. “Foarte mul\u0163i fermieri au pus cartofi anul acesta, a\u015fa c\u0103 produc\u0163ia este foarte mare”, puncteaz\u0103 Mucsi. Conform datelor Ministerului Agriculturii, anul acesta au fost recoltate 3,6 milioane de tone de cartofi, cu 12,5% mai mult fa\u0163\u0103 de 2010. \u015ei cum cei mai mul\u0163i produc\u0103tori se v\u0103d nevoi\u0163i s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 marfa imediat, pentru c\u0103 nu au spa\u0163ii de depozitare (“aceasta este problema cea mai mare a fermierilor rom\u00e2ni”), pre\u0163urile s-au pr\u0103bu\u015fit de la momentul recolt\u0103rii. Pentru compara\u0163ie, \u00een prima parte a acestui an, c\u00e2nd stocurile de cartofi erau foarte mici, pre\u0163urile de v\u00e2nzare din pie\u0163e ajunseser\u0103 chiar \u015fi la 4 lei. “Eu am depozite \u015fi, dac\u0103 ar fi dup\u0103 mine, n-a\u015f vinde acum deloc”, spune antreprenorul, a c\u0103rui firm\u0103 a \u00eenregistrat anul trecut un profit de aproape 400.000 de euro. C\u00e2nd va trage linie la finalul acestui an \u00eens\u0103, c\u00e2\u015ftigul va fi mult mai mic, se a\u015fteapt\u0103 el, \u00een jur de “c\u00e2teva zeci de mii de euro”. \u015ei asta pentru c\u0103 a investit serios ca s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cerin\u0163ele unui contract pe care l-a semnat cu re\u0163eaua Carrefour. Livr\u0103rile c\u0103tre retailer au \u00eenceput din 2005, c\u00e2nd vindea prin acest canal 500 de tone; \u00een c\u00e2\u0163iva ani cantitatea s-a dublat, iar anul acesta a ajuns s\u0103 fie de patru ori mai mare.<\/p>\n
<\/p>\n
Agrico-m este acum furnizor \u00een pro-gra-mul numit “Filiera Calit\u0103\u0163ii Carrefour”, prin care a ajuns s\u0103 v\u00e2nd\u0103 jum\u0103tate din produc\u0163ia anual\u0103 de cartofi. Trei sortimente diferite – pentru pr\u0103jit, pentru salate \u015fi, respectiv, pentru piure – \u00een s\u0103cule\u0163i de 2,5 kg \u015fi 10 kg ajung acum \u00een galantarele magazinelor Carrefour. Pentru asta, Mucsi a realizat anul acesta una dintre cele mai consistente investi\u0163ii (160.000 de euro) ale firmei pentru linia de ambalare a cartofilor. Un an de zile a durat tot procesul de negocieri \u015fi \u00eendeplinire a cerin\u0163elor retailerului, dar Mucsi afi\u015feaz\u0103 un aer de mul\u0163umire. Contractul semnat de reprezentan\u0163ii celor dou\u0103 companii, care cuprinde toate condi\u0163iile \u00een care sunt cultiva\u0163i, depozita\u0163i \u015fi apoi livra\u0163i cartofii este nea\u015fteptat de gros. Pentru un produs care pare extrem de simplu, am\u0103nuntele sunt parc\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit. Se refer\u0103 la soiurile agrea-te, rota\u0163ia culturilor – Agrico-m cultiv\u0103 \u015fi rapi\u0163\u0103, mu\u015ftar, gr\u00e2u \u015fi orzoaic\u0103, dar “profitul pentru aceste culturi este aproape inexistent”, spune fermierul. Mai departe, cartofii trebuie depozita\u0163i la temperaturi controlate, ca s\u0103 nu
\n\u00eencol-\u0163easc\u0103, apoi sp\u0103la\u0163i, ambala\u0163i, trans-porta\u0163i \u015fi a\u015feza\u0163i pe rafturi. Iar \u00een magazin nu pot sta mai mult de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pentru c\u0103, “fiind vii \u015fi netrata\u0163i chimic, cartofii sp\u0103la\u0163i \u00eencol\u0163esc”, spune Mucsi.<\/p>\n
Fermierul din T\u00e2rgu-Secuiesc este al patrulea produc\u0103tor rom\u00e2n care a semnat un contract cu retailerul francez \u00een Filiera Calit\u0103\u0163ii Carrefour, alte trei produse incluse \u00een program fiind morcovul (furnizat de Big Land, care are marca “Ferma Stoian, Legume Rom\u00e2ne\u015fti”), p\u0103str\u0103vul (de la Romanet) \u015fi carnea de porc (de la Marex). Carrefour se a\u015fteapt\u0103 ca \u00een scurt timp v\u00e2nz\u0103rile de cartofi furniza\u0163i de Agrico-m s\u0103 reprezinte 20% din total. Celelalte parteneriate au “evoluat foarte bine”, consider\u0103 Alina Horgea, manager achizi\u0163ii produse proaspete la Carrefour Rom\u00e2nia. Ea precizeaz\u0103 c\u0103 furnizorii din acest program au ajuns s\u0103 de\u0163in\u0103 cote importante din v\u00e2nz\u0103rile re\u0163elei – 40% la carnea de porc, 25% la morcov \u015fi 15% la p\u0103str\u0103v.<\/p>\n
Care este \u00eens\u0103 c\u00e2\u015ftigul fermierului? \u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 are o pia\u0163\u0103 de desfacere asigurat\u0103 – acum pentru jum\u0103tate din produc\u0163ia de cartofi – Mucsi are \u015fi contracte ferme. Or, cu aceste h\u00e2rtii, fermierul bate \u00een cuie planuri de afaceri clare \u015fi, pe baza lor, poate accesa finan\u0163\u0103ri – at\u00e2t bancare, c\u00e2t \u015fi bani europeni.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nenum\u0103rate pove\u015fti despre problemele agricultorilor rom\u00e2ni se \u00eent\u00e2lnesc la tot pasul. Sunt \u00eens\u0103 \u015fi dintre cei care nu numai c\u0103 ob\u0163in roade bune \u015fi multe, dar g\u0103sesc \u015fi unde s\u0103 v\u00e2nd\u0103 marfa \u015fi mai fac \u015fi profit din asta. Dovad\u0103 sunt agricultorii din Covasna.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421],"tags":[25328,21501,20958,7563,10383],"class_list":["post-51911","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","tag-agriculura","tag-cartof","tag-covasna","tag-marfa","tag-recolta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51911","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=51911"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51911\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68773,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51911\/revisions\/68773"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=51911"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=51911"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=51911"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}