C\u0103 \u00een general \u00een filme actorii cl\u0103mp\u0103ne de nebuni \u00een tastaturi, dar f\u0103r\u0103 a folosi “space”, iar pe ecranul monitorului apar propozi\u0163ii coerente, scrise f\u0103r\u0103 gre\u015feal\u0103, nu mai este un secret. Hackers, realizat \u00een perioada de \u00eenceput a internetului, este mult mai mult dec\u00e2t cl\u0103mp\u0103neal\u0103 \u00een tastatur\u0103 – termenii tehnici sunt folosi\u0163i complet aiurea, hackerii prezenta\u0163i \u00een film sunt ni\u015fte personaje cool, dar un cool g\u0103unos, ba chiar intriga este prezentat\u0103 aiurea – \u015fi nu mai spun nimic; \u00een\u0163eleg nevoia realizatorilor filmului de a prezenta datele din calculator drept un mediu tridimensional, un soi de ora\u015f unde datele au adrese \u00een zg\u00e2rie-nori intens colora\u0163i, dar nu mai \u00een\u0163eleg nevoia unui slang imbecil-tehnologizat.<\/p>\n
Un deceniu \u015fi jum\u0103tate mai t\u00e2rziu personajele la mod\u0103, dar nu cool, sunt bancherii care au declan\u015fat criza \u00een urm\u0103 cu trei ani: “Margin Call”, filmul devenit \u00een Rom\u00e2nia “Panic\u0103 pe Wall Street”, a reu\u015fit s\u0103 m\u0103 panicheze \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 (a\u015f pune aici un smiley, dac\u0103 a\u015f fi doar \u00een mediul online).<\/p>\n
Mi se pare firesc ca filmul s\u0103 speculeze personajul “criza”; \u015fi a f\u0103cut-o, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 – vorbesc aici de “The Company Men”, cu Ben Affleck, pe care mi l-a povestit un prieten – o poveste cu final optimist de care mediul corporatist american avea nevoie, sau de “Up in the Air” al lui George Clooney, un mesaj puternic ascuns \u00een spatele unui z\u00e2mbet.<\/p>\n
“Margin Call”, c\u0103ruia o s\u0103-i spun a\u015fa pentru c\u0103 \u00een fapt nu are niciun fel de leg\u0103turi cu panica (de fapt nici cu margin call, momentul \u00een care brokerul lichideaz\u0103 pozi\u0163ia unui client r\u0103mas f\u0103r\u0103 bani, nu prea are de-a face), este o relatare plat\u0103 a \u00eenceputurilor crizei, \u00een care o m\u00e2n\u0103 de nume importante (Jeremy Irons, Kevin Spacey, Paul Bettany, Stanley Tucci sau Demi Moore) se \u00eentrec \u00een a juca c\u00e2t mai fad ni\u015fte capitali\u015fti rapace.
\nCumva firesc, \u00een acord cu vremurile pe care le tr\u0103im, cu mi\u015fc\u0103rile anti-capitalism din ce \u00een ce mai dese \u015fi cu nemul\u0163umirile acumulate \u00een popor \u00een trei ani de criz\u0103, filmul are critici bune, pentru c\u0103 publicul mare prime\u015fte ceea ce vrea: s\u0103 vad\u0103 capitali\u015fti arunca\u0163i leilor. Povestea este simpl\u0103, este vorba de ultimele 24 de ore dinaintea declan\u015f\u0103rii crizei, \u00een care un m\u0103runt trader descoper\u0103, printr-un concurs de \u00eemprejur\u0103ri, “ceva” pe ecranul unui calculator. \u00ce\u015fi cheam\u0103 \u015feful s\u0103 vad\u0103 “ceva”-ul, \u015feful \u00ee\u015fi cheam\u0103 \u015fi el \u015feful, mai apar c\u00e2\u0163iva \u015fefi, ba, \u00een cele din urm\u0103, chiar \u015fi \u015eeful. Dup\u0103 ceva p\u0103s\u0103reasc\u0103 de specialitate, pe care o \u00een\u0163eleg numai m\u0103runtul trader \u015fi prietenul acestuia, registrul declan\u015f\u0103rii crizei \u00een urma analiz\u0103rii screenului se mut\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 mai vioaie, \u00een sensul c\u0103 \u015fefii se holbeaz\u0103 la monitor sau la un vraf de h\u00e2rtii sau la m\u0103runtul trader \u00een persoan\u0103 \u015fi reac\u0163ioneaz\u0103 cu “fuck”, folosit de 74 ori \u00een film, adic\u0103 odat\u0103 la un minut \u015fi jum\u0103tate, “shit”, care apare de numai \u015fapte ori, precum \u015fi cu denumirile populare ale unor componente anatomice. Pe m\u0103sur\u0103 ce “ceva”-ul este prezentat \u015fi urc\u0103 pe scara ierarhic\u0103, \u015fefii \u00ee\u015fi declin\u0103, din ce \u00een ce mai colorat, competen\u0163ele \u00een a descifra “ceva”-ul \u015fi cer prezent\u0103ri \u00eentr-un limbaj normal; singura cale prin care traderul cel m\u0103runt poate comunica cu \u015eeful (Jeremy Irons, \u00een film John Tuld, o apropiere st\u00e2ngace de Richard Fuld, fostul \u015fef al Lehman Brothers) este o metafor\u0103 ieftin\u0103 bazat\u0103 pe sunetul muzicii.<\/p>\n
Am scris cu ceva timp \u00een urm\u0103 c\u0103 un film, “Wall Street”, \u015fi un personaj memorabil, Gordon Gekko, au declan\u015fat, \u00eentr-un fel, criza – “Greed is Good” a fost punctul de start. Din p\u0103cate, Margin Call este superficial \u015fi plat \u015fi de aceea nu va reu\u015fi s\u0103 impun\u0103 nimic \u015fi nici m\u0103car populismul la care recurge nu-i va folosi. Capitali\u015ftii regizorului JC Chandor sunt, asemenea hackerilor imortaliza\u0163i \u00een urm\u0103 cu un deceniu \u015fi jum\u0103tate, abia ni\u015fte pasti\u015fe c\u00e2t se poate de jalnice.<\/p>\n
Capitalismul nu \u00eenseamn\u0103 numai ni\u015fte \u015fefi de b\u0103nci stupizi \u015fi lacomi sau ni\u015fte angaja\u0163i tri\u015fti \u015fi dispu\u015fi la compromisuri, dup\u0103 cum public nu \u00eenseamn\u0103 numai o gloat\u0103 g\u0103l\u0103gioas\u0103 \u015fi t\u00e2mp\u0103, de\u015fi toate cele trei categorii sunt c\u00e2t se poate de reale \u015fi prezente \u00een lumea de ast\u0103zi. \u015ei mult prea mul\u0163i dintre cei ce au f\u0103cut apropierea dintre Tuld \u015fi Fuld au uitat s\u0103 men\u0163ioneze c\u0103 Chandor este \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 produsul unui sistem: tat\u0103l s\u0103u a fost angajat la Merrill Lynch timp de trei decenii.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen 1995 Hollywoodul dovedea c\u0103 nu \u00een\u0163elege tehnologia \u015fi scotea pe pia\u0163\u0103 \u201eHackers”, devenit un cult clasic al fanilor Angelinei Jolie. \u00cen 2011 Hollywoodul dovede\u015fte c\u0103 nu \u00een\u0163elege lumea afacerilor \u015fi scoate pe pia\u0163\u0103 ceea ce va deveni un cult clasic al mi\u015fc\u0103rii Ocupa\u0163i Wall Street. Asta dac\u0103 nu va c\u00e2\u015ftiga Oscarul.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[8976,7236,7104,9337,10839],"class_list":["post-51889","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dorin-oancea","tag-editorial","tag-opinii","tag-oscar","tag-wall-street"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51889","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=51889"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51889\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68753,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51889\/revisions\/68753"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=51889"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=51889"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=51889"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}