{"id":5160,"date":"2006-08-22T13:00:00","date_gmt":"2006-08-22T13:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=5160"},"modified":"2026-04-02T09:00:03","modified_gmt":"2026-04-02T09:00:03","slug":"descartes-rosacrucianul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=5160","title":{"rendered":"Descartes rosacrucianul"},"content":{"rendered":"<p><P class=text style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Am un prieten la Opus Dei, dar asta nu inseamna ca sunt membru al Opus Dei. Am un prieten mason, dar asta nu inseamna ca sunt mason. Am multi prieteni evrei, dar din pacate nu sunt evreu. Am prieteni homosexuali, dar sunt heterosexual si (cum spun ei) nu stiu ce am pierdut.<\/P>  <P class=text style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=text style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify><?xml:namespace prefix = o ns = \"urn:schemas-microsoft-com:office:office\" \/><o:p><SPAN class=text>Curiozitatea, circumstantele profesionale, simpatia pot duce la contacte de diferite tipuri, fara ca aceste contacte sa insemne insa si adeziune. La fel s-a intamplat cu Descartes. Biograful acestuia, Baillet, ne spune ca, atunci cand au aparut manifestele Rosa Cruce*), el a incercat cu orice pret sa intre in legatura cu cei ce promiteau doctrine secrete. La acea epoca, magia, alchimia si stiintele naturii, ocultismul si fizica mergeau mana-n mana si o persoana culta era indreptatita sa se intereseze de toate. <?xml:namespace prefix = st1 ns = \"urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags\" \/><st1:place w:st=\"on\"><st1:City w:st=\"on\">Newton<\/st1:City><\/st1:place>, parintele stiintei moderne, se impartea intre ecuatiile sale si meditatiile cabalistice.<SPAN style=\"mso-spacerun: yes\">&nbsp; <\/SPAN><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Nimic iesit din comun, asadar, daca Descartes, dupa ce in 1614 aparusera in <st1:place w:st=\"on\">Germania<\/st1:place> manifestele Rosa Cruce, incerca sa intre in legatura cu acestia. Ceea ce stim de la biograful lui este ca, dupa ce s-a intors la Paris, toata lumea spunea ca ar fi devenit un rosacrucian, dar lui povestea asta nu-i placea si, dat fiind ca adeptii Rosa Cruce erau considerati invizibili, el se facea vazut mai peste tot si mai ales la teatru, pentru ca, daca tot era vizibil, insemna ca nu era un Rosa Cruce. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Descartes nu avea cum sa-i fi intalnit pe membrii Rosa Cruce, pentru ca acestia nu existau. Exista manifestele confreriei, dar presupusii autori ori nu si-au asumat paternitatea acestora, ori au declarat ca le-au facut in gluma. In orice caz, aceste manifeste exprimau o tensiune ideatica in directia unei concordii universale si a unei depasiri a conflictelor religioase ale epocii, si multe personaje ilustre au incercat sa-i contacteze pe autorii lor, producand o imensa literatura rosacruciana, in care fiecare spunea ca nu a reusit sa-i intalneasca vreodata pe adeptii Rosa Cruce. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Faptul ca ulterior au aparut nenumarate confrerii ale rosacrucienilor este de la sine inteles: avand in vedere ca acestia nu existau, oricine putea sa se dea drept unul, fara teama ca ar putea fi demascat. In orice caz, toti erau convinsi ca existau si drept dovada sta splendida argumentare a unui anume Neuhaus (1623): \u0084Tocmai pentru faptul ca ei isi schimba numele si-si mascheaza varsta si ca dupa insasi marturia lor nu se lasa recunoscuti, nu este logic sa se poata nega ca in mod necesar sa se intample ca ei sa existe\u0093. Dificil de spus daca Descartes s-a intalnit cu cineva care pretindea ca-i intalnise pe rosacrucieni, chiar daca este de presupus ca a citit diferite scrieri cu privire la acestia si ca, in parte, ar fi putut fi un sugestionat. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Dar dupa Codul lui Da Vinci lumea are nevoie de secrete dezvaluite, si a le dezvalui iti baga in buzunar cativa dolari in plus. Iata deci ca un matematician precum Amir Aczel (deja autor al unei carti despre \u0084Enigma lui Fermat\u0093) publica acum \u0084Carnetelul secret al lui Descartes\u0093, in care, pe langa numeroase si credibile informatii despre<SPAN style=\"mso-spacerun: yes\">&nbsp; <\/SPAN>descoperirile matematice si viata filozofului, intentioneaza sa arate ca Descartes era un rosacrucian. Dovezile lipsesc, dar ajunge daca ii fluturi cititorului ingenuu prin fata ochilor cateva coincidente curioase si jocurile sunt facute. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Descartes a avut legaturi cu un matematician si un mistic cum era Feulhauer: \u0084Asadar, este demonstrat faptul ca Descartes cel putin a schimbat idei cu membrii Rosa Cruce\u0093. Admitand ca Feulhauer ar fi fost rosacrucian, este ca si cum ai spune ca Ioan Paul al II-lea a discutat cu teologi protestanti si ca urmare ar fi fost si el protestant. Leibniz gaseste, intr-adevar, notite ale lui Descartes despre cub (sase fete), octaedru (sase varfuri) si tetraedru (sase unghiuri). Trei luat de sase ori inseamna 666, numarul apocaliptic al Bestiei, asadar Descartes cauta puterea oculta a rosacrucienilor (mentionez ca trei ori sase fac maxim 18 si ca era normal ca Descartes sa fie interesat de geometrie). <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Potrivit lui Baillet, Descartes viseaza trei vise ciudate care ii inspira lucrarile ce vor veni. Daca eu visez, pot visa si ceea ce am vazut intr-un film stiintifico-fantastic, asa incat nu este straniu ca Descartes visa imagini de care abunda literatura epocii lui. Kepler era interesat de ocultism (posibil, in acea epoca), elevul sau Burgi era un rosacrucian (nedovedit) si inventase un compas de reductie similar cu cel imaginat de Descartes &#8211; iata asadar o marturie a legaturii dintre Descartes si rosacrucieni. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Din pacate, nu se tine cont de ceea ce Aczel chiar spune in alta parte, anume ca acest compas ii servea lui Descartes pentru problema trisectionarii unghiului si ca instrumentul lui Burgi era o varianta a unui compas al lui Galileo. Sa fi fost si acesta un rosacrucian? Mai mult, Aczel, care se bazeaza pe o bibliografie dubioasa, spune ca duplicatele originale ale testelor rosacruciene exista si acum, ceea ce este fals, si comenteaza diferite sugestii de-ale sale cu: \u0084O coincidenta? Probabil\u0093. Modul tipic al provocatorilor de a manipula coincidentele intamplatoare pentru a-i pacali pe fraieri. In cel mai pur stil Dan Brown. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify><o:p>&nbsp;<\/o:p><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify><EM>Traducerea si adaptarea de Cecilia Stroe<\/EM><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify><o:p>&nbsp;<\/o:p><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>  <HR>  *) Rosa Cruce (Fratia Rosacrucienilor sau a Rosicrucienilor), ordin legendar ocult, datand din sec. al XV-lea, asociat In general cu simbolul crucii cu trandafir (Rosa Cruce), comun cu cel insusit de anumite ritualuri masonice. Ar fi fost intemeiat de un fost calugar german pe nume Christian Rosenkreuz, care avea in vedere un crestinism antipapal.  <P class=text style=\"MARGIN: auto 0cm\"><FONT color=#000000><EM><B><SPAN lang=RO style=\"FONT-SIZE: 8pt; mso-bidi-font-size: 8.5pt; mso-ansi-language: RO\">* Acest articol a fost publicat in The New York Times si este reprodus de BUSINESS Magazin printr-un parteneriat intre cele doua publicatii<\/SPAN><\/B><\/EM><SPAN style=\"FONT-SIZE: 8pt; mso-bidi-font-size: 8.5pt\"><o:p><\/o:p><\/SPAN><\/FONT><\/P>  <P class=text style=\"MARGIN: auto 0cm\"><FONT color=#000000><EM><B><SPAN lang=RO style=\"FONT-SIZE: 8pt; mso-bidi-font-size: 8.5pt; mso-ansi-language: RO\">* Articolul poate fi preluat partial\/integral numai cu acordul scris al The New York Times<\/SPAN><\/B><\/EM><SPAN class=text1><B><I><SPAN lang=RO style=\"FONT-SIZE: 8pt; mso-bidi-font-size: 8.5pt; mso-ansi-language: RO\"><o:p><\/o:p><\/SPAN><\/I><\/B><\/SPAN><\/FONT><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><EM><B><SPAN lang=RO style=\"FONT-SIZE: 8pt; FONT-FAMILY: Verdana; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO\"><FONT color=#000000>* Copyright 2006 New York Times News Service<\/FONT><\/SPAN><\/B><\/EM><SPAN style=\"FONT-SIZE: 8pt; FONT-FAMILY: Verdana; mso-bidi-font-size: 12.0pt\"><o:p><\/o:p><\/SPAN><\/P>  <P><\/P><\/SPAN><\/o:p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am un prieten la Opus Dei, dar asta nu inseamna ca sunt membru al Opus Dei. Am un prieten mason, dar asta nu inseamna ca sunt mason. Am multi prieteni evrei, dar din pacate nu sunt evreu. Am prieteni homosexuali, dar sunt heterosexual si (cum spun ei) nu stiu ce am pierdut.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[4431],"class_list":["post-5160","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-descartes-rosacrucianul"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5160","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5160"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5160\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26554,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5160\/revisions\/26554"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5160"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5160"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5160"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}