![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/8889982\/2\/transparenta-publimedia-cr-copy.jpg?width=700&height=525\"){kind=spacer}
<\/p>\n\n“De cizia Ministerului Educa\u0163iei de a renun\u0163a la \u015fcolile de arte \u015fi meserii a avut un efect dezastruos \u00een r\u00e2ndul multor angajatori, care s-au v\u0103zut nevoi\u0163i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii din resurse proprii pentru c\u0103 nu-\u015fi pot desf\u0103\u015fura activitatea f\u0103r\u0103 oameni califica\u0163i \u00eentr-o anumit\u0103 meserie”, spune Maria Grapini, directorul general al Pasmatex. Afacerea pe care o conduce \u00een industria textil\u0103 resimte puternic lipsa absolven\u0163ilor de \u015fcoli de arte \u015fi meserii. Grapini ar avea nevoie de \u0163es\u0103tori, croitori, confec\u0163ioneri, manipulatori, \u00eens\u0103 nu mai g\u0103se\u015fte \u00een pia\u0163\u0103 oameni cu aceste calific\u0103ri, iar for\u0163a de munc\u0103 pe care a avut-o la deschiderea companiei a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u015fi trebuie \u00eenlocuit\u0103.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, la poarta fabricii vin numai candida\u0163i cu diplom\u0103 de facultate care sub nicio form\u0103 nu \u015fi-ar dori s\u0103 lucreze pe linia de produc\u0163ie \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in s\u0103 fie pl\u0103ti\u0163i cu salariul aferent acelor pozi\u0163ii. “Nu am ce s\u0103 fac cu at\u00e2\u0163ia absolven\u0163i de facultate. \u00centr-o companie nu po\u0163i s\u0103 lucrezi numai cu oameni cu studii superioare. Avem nevoie \u015fi de operatori, iar cei care au terminat Facultatea de Textile vor, la r\u00e2ndul lor, mai mult de at\u00e2t”, comenteaz\u0103 Grapini.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n\u00cen aceste condi\u0163ii, nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t o singur\u0103 variant\u0103 la care pot apela industria\u015fii, primii afecta\u0163i de dispari\u0163ia “meseria\u015filor”. Ace\u015ftia trebuie s\u0103-\u015fi asume preluarea unor muncitori necalifica\u0163i din pia\u0163\u0103 pe care s\u0103-i specializeze din resurse proprii. “Nu este deloc simplu s\u0103 iei un om care nu \u015ftie nimic despre aceast\u0103 meserie \u015fi s\u0103-l \u00eenve\u0163i totul de la zero. Trebuie s\u0103 aib\u0103 un instructor cel pu\u0163in trei luni de zile, timp \u00een care el nu produce nimic, de\u015fi eu sunt obligat\u0103 s\u0103-l pl\u0103tesc cu 1.000 de lei pe lun\u0103”, explic\u0103 directorul general al Pasmatex \u015fi pre\u015fedintele Federa\u0163iei Patronale a Textilelor, Confec\u0163iilor \u015fi Piel\u0103riei. Maria Grapini spune c\u0103 Pasmatex a ob\u0163inut deja certificarea de a instrui oameni \u00een domeniu, adic\u0103 \u015fi-a creat propria \u015fcoal\u0103 de meserii.<\/p>\n
\nDe multe ori, aceste m\u0103suri sunt \u00een zadar pentru c\u0103 mul\u0163i nici m\u0103car nu aleg s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een companie dup\u0103 ce termin\u0103 specializarea fie pentru c\u0103 nu se descurc\u0103 cu aparatura, fie pentru c\u0103, pur \u015fi simplu, nu sunt atra\u015fi de meserie. Grapini vorbe\u015fte despre o rat\u0103 de fluctua\u0163ie de 65%-70% \u00een cadrul firmei pe care o conduce, ceea ce face efortul de a preg\u0103ti oameni cu at\u00e2t mai costisitor. Nu este vorba doar de salariile pl\u0103tite degeaba \u00een lunile de preg\u0103tire, ci \u015fi de taxele pl\u0103tite la stat pentru acei oameni \u015fi mai ales pentru c\u0103 imediat procesul trebuie reluat. Asta \u00eenseamn\u0103 alte c\u00e2teva luni \u00een care oameni nou angaja\u0163i nu sunt realmente productivi pentru c\u0103 trebuie s\u0103 fie mai \u00eent\u00e2i instrui\u0163i.<\/p>\n
\nTot acest traseu putea fi evitat p\u00e2n\u0103 la desfiin\u0163area \u015fcolilor de arte \u015fi meserii, \u00een cadrul c\u0103rora se f\u0103ceau nu numai o preg\u0103tire teoretic\u0103, ci \u015fi stagii de practic\u0103 \u00een cadrul companiilor. Sub presiunea oamenilor de afaceri \u015fi a con\u015ftiin\u0163ei faptului c\u0103 un sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt solid trebuie s\u0103 poat\u0103 preg\u0103ti nu numai speciali\u015fti, ci \u015fi muncitori califica\u0163i, Ministerul Educa\u0163iei pare s\u0103-\u015fi reconsidere pozi\u0163ia cu privire la nevoia existen\u0163ei \u015fcolilor de meserii. “Exist\u0103 un proiect la nivel ministerial pentru revitalizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului profesional.<\/p>\n
\nNu \u015ftim \u00eens\u0103 c\u00e2nd anume vor fi reintroduse \u00een sistem aceste \u015fcoli”, au declarat pentru BUSINESS Magazin reprezentan\u0163ii Ministerului Educa\u0163iei. De\u015fi pe site-ul institu\u0163iei \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 categoria “\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt profesional – \u015fcoala de arte \u015fi meserii”, cele mai recente informa\u0163ii postate sunt din 2007 \u015fi 2008. De atunci, nimic nou. Promisiunile ministerului nu valoreaz\u0103 \u00eens\u0103 foarte mult \u00een ochii oamenilor de afaceri. “Ne cheam\u0103 la \u00eent\u00e2lniri, dar totul este formal. Cel care trebuie s\u0103 ne asculte vorbe\u015fte la telefon, nu noteaz\u0103 nimeni nimic, nu bag\u0103 la cap \u015fi nici nu transmite mai departe. St\u0103m p\u00e2n\u0103 cr\u0103p\u0103m \u015fi apoi lu\u0103m m\u0103suri f\u0103cute pe picior”, spune omul de afaceri Ioan Popa<\/a>, proprietarul Transavia.<\/p>\n