\u00cen vara lui 2004 am publicat o serie de \u015fase articole despre viitorul c\u0103r\u0163ilor \u00een epoca internetului. Totul pornea de la ideea unui student pe nume Michael Hart de a digitiza \u015fi a distribui prin re\u0163elele de calculatoare marile c\u0103r\u0163i ale omenirii. Era \u00een 1971, ceea ce urma s\u0103 devin\u0103 “internet” era doar o re\u0163ea cu 15 noduri, accesul public la computerele vremii era de neimaginat, dar ideea lui Hart a traversat epoca \u015fi a devenit Proiectul Gutenberg, prima mare aventur\u0103 a c\u0103r\u0163ii digitale. Luna trecut\u0103 Michael Hart a murit, iar eu mi-am amintit de acele articole. Ultimul dintre ele se numea “Cartea digital\u0103: \u00eenc\u0103 departe”.<\/p>\n
Cred c\u0103 am fost prea pesimist. \u00cen 2004 cele c\u00e2teva aparate de vizualizare a c\u0103r\u0163ilor digitale (ebook readers) erau considerate de avangard\u0103, dar n-au avut succes \u015fi au fost abandonate \u015fi uitate. Erau scumpe, erau grele \u015fi incomode, iar marea problem\u0103 era afi\u015fajul \u015fi faptul c\u0103 oferta de con\u0163inut era foarte limitat\u0103. Nici publicul nu p\u0103rea s\u0103 fie preg\u0103tit pentru o nou\u0103 viziune asupra c\u0103r\u0163ilor. Era greu de anticipat c\u0103 \u00een doar trei ani tehnologiile vor evolua suficient pentru a face uitate toate inconvenientele. Amazon a lansat Kindle \u00een 2007 \u015fi c\u0103r\u0163ile digitale au intrat \u00een mainstream. \u00cen c\u00e2\u0163iva ani Amazon a ajuns s\u0103 v\u00e2nd\u0103 mai multe c\u0103r\u0163i \u00een format digital dec\u00e2t pe h\u00e2rtie, iar \u00een joc au \u00eencercat s\u0103 intre alte mari companii, \u00een frunte cu Apple (de\u015fi cu c\u00e2\u0163iva ani \u00eenainte Steve Jobs nu d\u0103dea \u015fanse lui Kindle, pe motivul c\u0103 lumea nu mai cite\u015fte c\u0103r\u0163i). \u00cens\u0103 Amazon a avut mereu o pozi\u0163ie privilegiat\u0103 \u00een acest domeniu, fiind unul dintre cei mai mari retaileri de c\u0103r\u0163i din lume, ceea ce i-a permis un joc \u00een care aparatul a devenit tot mai ieftin (acum modelul de intrare este 79 de dolari), pentru c\u0103 veniturile veneau din v\u00e2nzarea de con\u0163inut.<\/p>\n
S-ar putea crede c\u0103 de fapt nu s-a schimbat mare lucru. Sigur c\u0103 e excelent c\u0103 ne putem duce \u00een vacan\u0163\u0103 cu o \u00eentreag\u0103 bibliotec\u0103 \u00een buzunar, dar aceasta este doar o chestiune de comoditate. Schimb\u0103rile sunt \u00eens\u0103 mult mai profunde \u015fi nu se rezum\u0103 la cap\u0103tul dinspre consumator al lan\u0163ului economic, ci \u00eencep s\u0103 influen\u0163eze toate aspectele care \u00een ansamblu definesc industria c\u0103r\u0163ii. Faptul c\u0103 Amazon a intrat \u00een zona care se cheam\u0103 publishing a fost privit la \u00eenceput cu amuzament de edituri. Imediat dup\u0103 ce a scos primul Kindle, Amazon a lansat \u015fi o platform\u0103 de autoeditare prin care oricine avea posibilitatea s\u0103-\u015fi editeze \u00een format digital propria carte \u015fi s-o ofere spre v\u00e2nzare prin Kindle Store la orice pre\u0163 mai mic de 200 de dolari. Nu \u015ftiu de vreun bestseller ap\u0103rut \u00een aceste condi\u0163ii \u015fi nici c\u00e2t a colectat Amazon din cota de 65% pe care \u015fi-o re\u0163inea din v\u00e2nz\u0103rile acestor c\u0103r\u0163i, dar este cert c\u0103 peste 10.000 de titluri au ap\u0103rut pe pia\u0163\u0103 \u00een acest fel \u015fi cur\u00e2nd a devenit evident c\u0103 mega-libr\u0103ria lui Jeff Bezos nu avea de g\u00e2nd s\u0103 se opreasc\u0103 aici.
\n\u00cen 2009 a fost lansat un program mult mai ambi\u0163ios numit AmazonEncore, care nu mai era o platform\u0103 de autopublicare, ci o tentativ\u0103 de a republica \u00een diverse formate c\u0103r\u0163i care au ap\u0103rut deja dar care au trecut neobservate \u00een ciuda valorii literare sau a poten\u0163ialului comercial. Desigur, toate editurile din lume sunt \u00eentr-un fel sau altul implicate \u00eentr-un astfel de demers, \u00eens\u0103 Amazon are un aliat pe care ceilal\u0163i nu-l au: publicul. Fluviul de recenzii sau simple p\u0103reri publicate de cititori pe situl web al imensei libr\u0103rii se constituie \u00eentr-un aparat de investigare \u00een zona c\u0103r\u0163ilor obscure pe care nicio cas\u0103 de editur\u0103 tradi\u0163ional\u0103 nu \u015fi-l poate permite. Primul succes al noului program a fost romanul “Legacy”, scris de o autoare \u00een v\u00e2rst\u0103 de doar 16 ani (Cayla Kluver) \u015fi publicat pe speze proprii \u00eempreun\u0103 cu mama ei. Amazon a republicat cartea at\u00e2t \u00een edi\u0163ie digital\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een print \u015fi audiobook. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu al\u0163i autori precum Zetta Elliott sau Daniel Annechino.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 toamn\u0103 Amazon va publica 122 de c\u0103r\u0163i din mai multe domenii, at\u00e2t \u00een edi\u0163ii electronice, c\u00e2t \u015fi tip\u0103rite, iar lucrurile devin serioase. Recent l-a angajat pe Laurence Kirshbaum (fost pre\u015fedinte la Time Warner Book Group) \u015fi a deschis un birou \u00een New York, intr\u00e2nd astfel \u00een competi\u0163ie direct\u0103 cu marile edituri americane. \u00cen plus, practicile de atragere a unor autori deja consacra\u0163i au devenit mai agresive, cazul scriitoarei Kiana Davenport fiind deja de notorietate. Editorii au intrat \u00een panic\u0103, dar Russ Grandinetti (\u015feful zonei de con\u0163inut) i-a “lini\u015ftit”: singurele personaje cu adev\u0103rat necesare \u00een publishing sunt scriitorul \u015fi cititorul. To\u0163i cei plasa\u0163i \u00eentre ace\u015ftia au parte de riscuri, dar \u015fi de oportunit\u0103\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cea mai mare libr\u0103rie virtual\u0103 de pe planet\u0103 a supravie\u0163uit c\u0103derii dot-com-urilor \u015fi pentru c\u0103 a adoptat devreme tehnicile participative ale noului web. Acum nenum\u0103ratele recenzii ale cititorilor \u00ee\u015fi dovedesc valoarea, iar Amazon inventeaz\u0103 ceva ce s-ar putea numi \u201ecrowdsourced publishing”.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[9247,7107,7104,24973,7105],"class_list":["post-51467","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-librarii","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-tehnici","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51467","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=51467"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51467\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68380,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51467\/revisions\/68380"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=51467"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=51467"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=51467"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}