{"id":51325,"date":"2011-10-17T00:00:00","date_gmt":"2011-10-17T00:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=51325"},"modified":"2026-04-03T05:59:22","modified_gmt":"2026-04-03T05:59:22","slug":"zece-principii-pentru-guvern-repetati-dupa-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=51325","title":{"rendered":"Zece principii pentru Guvern: repeta\u0163i dup\u0103 noi"},"content":{"rendered":"<p>~ LA ACEST ARTICOL AU CONTRIBUIT ANCA ARSENE-B\u0102RBULESCU, IOANA MIHAI, ANA R\u0102DU\u0162\u0102, R\u0102ZVAN MURE\u015eAN ~<\/p>\n<p>Prin m\u0103surile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de genul celor din &#8220;\u0163\u0103ri cu \u015ftaif \u00een UE, care ast\u0103zi au mari probleme&#8221;, spunea \u00een decembrie trecut premierul Emil Boc, \u00eentr-una dintre numeroasele sale declara\u0163ii despre c\u00e2t de bine st\u0103 Rom\u00e2nia \u00een raport cu diverse alte \u0163\u0103ri europene, gra\u0163ie restric\u0163iilor bugetare adoptate de guvernul lui. &#8220;Uita\u0163i-v\u0103 \u00een ce greut\u0103\u0163i majore intr\u0103 \u0163\u0103ri precum Irlanda, pentru c\u0103 nu au f\u0103cut ceea ce trebuie \u015fi ast\u0103zi sunt practic \u00een pragul colapsului. Dac\u0103 noi nu luam aceste m\u0103suri, eram o \u0163ar\u0103 cu greut\u0103\u0163i mult mai mari dec\u00e2t Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia&#8221;, sus\u0163inea premierul.<\/p>\n<p>Aproape to\u0163i oamenii de afaceri \u015fi anali\u015ftii chestiona\u0163i de BUSINESS Magazin men\u0163ioneaz\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, fixarea unor \u0163inte de disciplin\u0103 bugetar\u0103 prin acordul cu FMI \u015fi reducerea cheltuielilor \u00een sectorul public (mai pu\u0163ini apreciaz\u0103 \u015fi majorarea TVA) ca m\u0103suri pozitive luate de actualul guvern, al\u0103turi de programul Prima Cas\u0103, modificarea Codului Muncii \u015fi men\u0163inerea nivelului cotei unice de impozitare.<\/p>\n<p><a target=\"_blank\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/galerie-foto\/cover-story\/zece-porunci-pentru-guvern-repetati-dupa-noi-8873160\/slide-2\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"700\" height=\"525\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8873160\/2\/grafic-1.jpg?width=700&#038;height=525\" alt=\"\" \/><\/a><\/p>\n<p>To\u0163i se gr\u0103besc s\u0103 adauge \u00eens\u0103 o list\u0103 mult mai lung\u0103 de m\u0103suri considerate neinspirate sau nocive, de la m\u0103rirea salariilor \u015fi a pensiilor \u00eenainte de alegeri \u015fi p\u00e2n\u0103 la impozitul forfetar, seria prea mare de investi\u0163ii nefinalizate sau inutile, permiterea cre\u015fterii arieratelor \u015fi chiar aplicarea \u00een mare grab\u0103 \u015fi nediferen\u0163iat a unor m\u0103suri (t\u0103ierea uniform\u0103 a salariilor cu 25% \u00een sectorul bugetar, f\u0103r\u0103 criterii de performan\u0163\u0103, \u015fi majorarea uniform\u0103 a TVA, reclamate de pild\u0103 ca atare de Sorin Popescu, \u015feful Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a Produc\u0103torilor Interna\u0163ionali de Medicamente &#8211; ARPIM). \u015ei nici nu e vorba doar de actualul guvern, ci de \u00eent\u00e2rzierea cu care statul \u00een general \u00een\u0163elege momentul \u015fi ciclurile economice. &#8220;De investi\u0163ii era nevoie din prima zi de c\u00e2nd Rom\u00e2nia a intrat \u00een criz\u0103&#8221;, afirm\u0103 economistul Florin C\u00ee\u0163u. &#8220;Relaxarea fiscal\u0103 ar fi trebuit s\u0103 vin\u0103 la \u00eenceputul crizei, pentru a stimula economia \u015fi a sprijini IMM-urile foarte fragile \u015fi puternic \u00eendatorate. Acum nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00e2t a face du\u015furi sco\u0163iene cu un bolnav cardiac&#8221;, consider\u0103 Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.<\/p>\n<p>Pentru urm\u0103torul an, situa\u0163ia se prezint\u0103 \u015fi mai dificil\u0103 dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 acum, iar capcanele p\u00e2ndesc la tot pasul at\u00e2t economia, c\u00e2t \u015fi pe cei care trebuie s\u0103 construiasc\u0103 politicile economice. Pe de o parte, mutarea crizei financiare \u00een Europa \u015fi perspectiva unei perioade delicate pentru b\u0103ncile str\u0103ine care au investi\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia \u015fi pentru economiile zonei euro ne pericliteaz\u0103 direct \u015fansele de relansare; pe de alt\u0103 parte, \u0163ara intr\u0103 \u00eentr-un an electoral cu o economie neref\u0103cut\u0103 dup\u0103 criz\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 de motoare aflate majoritar \u00een afara controlului s\u0103u (industria depinde de investitorii str\u0103ini, exporturile depind de cererea din zona euro, agricultura depinde de starea vremii).<\/p>\n<p><a target=\"_blank\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/galerie-foto\/cover-story\/zece-porunci-pentru-guvern-repetati-dupa-noi-8873160\/slide-3\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"750\" height=\"563\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8873160\/3\/grafic-2.jpg?width=750&#038;height=563\" alt=\"\" \/><\/a><\/p>\n<p>Este adev\u0103rat c\u0103, fa\u0163\u0103 de anii trecu\u0163i, Rom\u00e2nia are \u00een ochii investitorilor un avantaj nou, mai ales pentru o \u0163ar\u0103 \u00een ajun de alegeri: analizele care ajung la investitori relev\u0103 acum mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een capacitatea guvernului de a rezista populismului, chiar dac\u0103 \u0163intele de deficit negociate cu FMI ar putea fi u\u015for dep\u0103\u015fite: &#8220;actualul acord cu FMI \u015fi UE va r\u0103m\u00e2ne \u00een grafic, fiindc\u0103 guvernul \u015fi-a demonstrat deja hot\u0103r\u00e2rea de a consolida finan\u0163ele publice, iar deficitul structural al bugetului se va men\u0163ine sub 3% din PIB&#8221;, estimeaz\u0103 anali\u015ftii BCR, care mizeaz\u0103 pe un deficit al bugetului general de 4,2% \u00een 2012, calculat dup\u0103 standardele europene ESA95). Acest avantaj poate fi \u00eens\u0103 eclipsat cu u\u015furin\u0163\u0103 de faptul c\u0103 reticen\u0163a fa\u0163\u0103 de risc, m\u0103rit\u0103 de criz\u0103, \u00eei face pe investitori s\u0103 ocoleasc\u0103 Europa de Est \u00een bloc, cel pu\u0163in deocamdat\u0103: ultimul raport de strategie al Citigroup, de pild\u0103, recomand\u0103 investitorilor s\u0103-\u015fi creasc\u0103 expunerea pe Asia, dar s-o reduc\u0103 pe America Latin\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 mai mult pe Europa Central\u0103 \u015fi de Est, regiunea cea mai direct vulnerabil\u0103 fa\u0163\u0103 de efectele crizei datoriilor din zona euro, pentru care analiza Citi a\u015fteapt\u0103 o intrare \u00een incapacitate de plat\u0103 a Greciei, a Irlandei \u015fi a Portugaliei undeva \u00een a doua parte a anului viitor.<\/p>\n<p>Ce poate face \u015fi ce nu ar trebui s\u0103 fac\u0103 statul \u00een aceste condi\u0163ii?<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>1. SITUA\u0162IA INTERNA\u0162IONAL\u0102 NU-I O SCUZ\u0102.<\/p>\n<p>Cum bine \u015ftim, \u015fi Polonia a traversat acela\u015fi climat de criz\u0103 ca \u015fi noi, ceea ce nu a \u00eempiedicat-o s\u0103 evite recesiunea, mul\u0163umit\u0103 celor trei atuuri pe care le-a valorificat: pia\u0163a intern\u0103 mare, capacitatea de export \u015fi fondurile europene. Estonia, a c\u0103rei economie c\u0103zuse cu aproape 18% din cauza crizei, \u015fi-a revenit \u00eentre timp pe seama investi\u0163iilor str\u0103ine, a fondurilor europene \u015fi a structurii flexibile a economiei (\u0163ara are cel mai mic sector public din UE, reprezent\u00e2nd 6,6% din PIB, birocra\u0163ia a fost aproape complet \u00eenlocuit\u0103 de informatizarea administra\u0163iei), iar anul acesta se a\u015fteapt\u0103 la o cre\u015ftere de peste 7%. Pentru noi \u00eens\u0103, redresarea dup\u0103 recesiune a fost lent\u0103 \u015fi modest\u0103, iar previziunile de cre\u015ftere pentru 2011 \u015fi 2012 sunt r\u00e2nd pe r\u00e2nd ajustate \u00een jos.<\/p>\n<p><a target=\"_blank\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/galerie-foto\/cover-story\/zece-porunci-pentru-guvern-repetati-dupa-noi-8873160\/slide-4\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"700\" height=\"525\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8873160\/4\/grafic-3.jpg?width=700&#038;height=525\" alt=\"\" \/><\/a><\/p>\n<p>&#8220;O revenire mai rapid\u0103 a Rom\u00e2niei trebuie \u00eenso\u0163it\u0103 de fluxuri semnificative de capital str\u0103in. Dar \u00een condi\u0163iile externe actuale, intr\u0103rile mari de capital str\u0103in sunt pu\u0163in probabile, iar Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 creasc\u0103 \u00een special pe seama resurselor proprii. Fondurile europene pot fi o gur\u0103 de aer proasp\u0103t \u00een acest context&#8221;, afirm\u0103 Lucian Anghel, economistul-\u015fef al BCR. Acum avem minister unic care s\u0103 administreze fondurile europene, \u00eens\u0103 diavolul tot \u00een detalii r\u0103m\u00e2ne: &#8220;Nu cred ca prin crearea unei noi insitutii birocratice se poate rezolva problema absorb\u0163iei fondurilor&#8221;, sus\u0163ine Florin C\u00ee\u0163u, av\u00e2nd \u00een vedere dificult\u0103\u0163ile concrete \u00eent\u00e2mpinate de cine depune dosare pentru proiecte. &#8220;Cred c\u0103 era mult mai bine s\u0103 se concentreze eforturi la nivel de ora\u015f, pentru a-i ajuta pe cei interesa\u0163i s\u0103 depun\u0103 proiecte cu finan\u0163are UE. \u00cen plus, acest sfat trebuia oferit gratuit.&#8221;<\/p>\n<p>Cantitativ, lucrurile stau mult mai bine acum dec\u00e2t anul trecut: conform Andreei Paul (Vass), consiliera prim-ministrului, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie s-au f\u0103cut pl\u0103\u0163i c\u0103tre beneficiari \u00een valoare de aproximativ 1,16 miliarde de euro, echivalentul unei cre\u015fteri cu 67% a pl\u0103\u0163ilor fa\u0163\u0103 de sf\u00e2r\u015fitul anului trecut. Suntem con\u015ftien\u0163i c\u0103 fondurile europene sunt unul dintre pilonii cre\u015fterii s\u0103n\u0103toase din Rom\u00e2nia \u015fi reprezint\u0103 o resurs\u0103 insuficient valorificat\u0103. \u00cenfiin\u0163area Ministerului Afacerilor Europene nu face dec\u00e2t s\u0103 limpezeasc\u0103 managementul \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile. Bine\u00een\u0163eles, trebuie dublat\u0103 de m\u0103suri pentru reducerea birocra\u0163iei \u015fi continuarea acord\u0103rii de facilit\u0103\u0163i pentru beneficiari, de pild\u0103 accelerarea procedurilor de licitare, care s\u0103 eficientizeze \u00eentregul proces&#8221;, declar\u0103 Andreea Paul.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>2. NU NE COMPAR\u0102M CU GRECIA.<\/p>\n<p>Tenta\u0163ia de mai sus, de a compara Rom\u00e2nia cu economiile dezvoltate ale zonei euro, e periculoas\u0103, pentru c\u0103 poate fi folosit\u0103 drept fals argument pentru diverse m\u0103suri pe care Rom\u00e2nia nu \u015fi le poate permite.<br \/>\nDe cur\u00e2nd, Adriean Videanu, fost primar al Capitalei \u015fi poten\u0163ial candidat la aceea\u015fi prim\u0103rie, readucea \u00een discu\u0163ie proiectul PDL de relaxare fiscal\u0103, cu sc\u0103derea cotei unice, sc\u0103derea CAS \u015fi reducerea birocra\u0163iei, aduc\u00e2nd ca justificare declara\u0163ia \u015fefei FMI, Christine Lagarde, care \u00eendemnase statele dezvoltate ale lumii s\u0103 treac\u0103 de la politici axate doar pe austeritate fiscal\u0103 la politici de stimulare a cre\u015fterii economice (sub\u00een\u0163eleg\u00e2nd aici inclusiv programele de relaxare monetar\u0103 cantitativ\u0103 aplicate de SUA \u015fi Marea Britanie \u015fi la care se va ralia probabil \u015fi blocul zonei euro). Rom\u00e2nia \u00eens\u0103 are alt\u0103 structur\u0103 a economiei \u015fi face parte din cu totul alt\u0103 lig\u0103, din punctul de vedere al investitorilor (Franklin Templeton ne-a amintit c\u0103 nu suntem considera\u0163i \u00een categoria economiilor emergente, cu un anumit grad de predictibilitate a c\u00e2\u015ftigurilor pentru investitori, adic\u0103 al\u0103turi de Polonia, ci \u00een categoria pie\u0163elor de frontier\u0103, riscante \u015fi cu c\u00e2\u015ftiguri nesigure, al\u0103turi de Nigeria), ceea ce explic\u0103 \u015fi importan\u0163a existen\u0163ei unui program cu FMI ca instrument de stabilizare, \u015fi faptul c\u0103 dob\u00e2nzile la datoria Rom\u00e2niei \u015fi nivelul CDS pentru Rom\u00e2nia sunt mai sensibile \u015fi mai expuse riscului de majorare dec\u00e2t pentru alte \u0163\u0103ri din regiune \u015fi dup\u0103 alte criterii dec\u00e2t cele pentru \u0163\u0103rile zonei euro.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/galerie-foto\/cover-story\/zece-porunci-pentru-guvern-repetati-dupa-noi-8873160\/slide-5\" target=\"_blank\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"700\" height=\"525\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8873160\/5\/grafic-4.jpg?width=700&#038;height=525\" \/><\/a><\/p>\n<p>Valentin Lazea, economistul-\u015fef al BNR, puncta recent diferen\u0163a dintre Rom\u00e2nia, care a atras p\u00e2n\u0103 acum un total al investi\u0163iilor str\u0103ine de 3.270 de dolari pe cap de locuitor, \u015fi Ungaria, care a atras 26.460 de dolari pe cap de locuitor (&#8220;\u00een to\u0163i anii aceia c\u00e2nd noi ne \u00eentrebam dac\u0103 e bine sau nu s\u0103 t\u0103iem coada c\u00e2inelui&#8221;), subliniind c\u0103 atitudinea investitorilor str\u0103ini fa\u0163\u0103 de o \u0163ar\u0103 depinde \u015fi de implicarea pe care o au de protejat la momentul respectiv. Aceasta ar fi, de pild\u0103, o explica\u0163ie pentru care Ungaria n-a suferit at\u00e2t de mult c\u00e2t ne-am fi a\u015fteptat de pe urma m\u0103surilor luate de guvern cu impact asupra investi\u0163iilor (taxa pe b\u0103nci \u015fi telecom, \u00eenghe\u0163area dob\u00e2nzilor la credite \u015fi \u00eens\u0103\u015fi renun\u0163area la acordul cu FMI), \u00een timp ce \u00een cazul Rom\u00e2niei, exigen\u0163ele sunt mai mari \u015fi toleran\u0163a mai sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n<p>Cum spunea guvernatorul Mugur Is\u0103rescu, reducerea CAS ar fi prima m\u0103sur\u0103 binevenit\u0103 pe care ar putea s-o ia statul, dar numai dac\u0103 se poate asigura c\u0103 are suficiente resurse bugetare s-o fac\u0103; altminteri, fie r\u0103m\u00e2ne cu un stoc mai mare de investi\u0163ii neterminate, fie trebuie s\u0103 taie din nou din alt\u0103 parte ori s\u0103 se \u00eemprumute, ca s\u0103 satisfac\u0103 \u0163inta de deficit. &#8220;Personal, a\u015f reduce CAS cu 3-5%. S-a demonstrat c\u0103 reducerea CAS a fost mai eficace dec\u00e2t introducerea cotei unice \u00een ceea ce prive\u015fte cre\u015fterea gradului de conformare voluntar\u0103 a contribuabililor \u015fi \u00een crearea de noi locuri de munc\u0103&#8221;, afirm\u0103 deputatul PSD Constantin Ni\u0163\u0103, fost ministru pentru IMM \u015fi coautor al strategiei economice a opozi\u0163iei, ad\u0103ug\u00e2nd \u00eens\u0103 imediat, prudent, c\u0103 &#8220;Guvernul \u00ee\u015fi poate permite o relaxare fiscal\u0103 bine \u0163intit\u0103 \u00een scopul stimul\u0103rii economiei doar \u00een condi\u0163iile \u00een care prioritizeaz\u0103 investi\u0163iile publice \u015fi lupt\u0103 cu evaziunea fiscal\u0103&#8221;.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>3. \u00ceN REALITATE, NU AVEM BANI.<\/p>\n<p>&#8220;Dup\u0103 p\u0103rerea mea, suntem \u00eentr-un moment \u00een care mi\u015fcarea fiscalit\u0103\u0163ii este categoric nerecomandat\u0103&#8221;, sus\u0163ine Florian Libocor, economistul-\u015fef al BRD. &#8220;Cred c\u0103 acum trebuie s\u0103 primeze ideea de stabilitate. Dat fiind contextul actual, orice modific\u0103ri f\u0103cute \u00een zona fiscalit\u0103\u0163ii au riscuri mari de a genera dezechilibre bugetare, de la nivelul companiilor p\u00e2n\u0103 la nivelul bugetului de stat&#8221;, spune el, relu\u00e2nd astfel o idee pe care numero\u015fi investitori au enun\u0163at-o de c\u00e2te ori au avut ocazia, anume c\u0103 mai important\u0103 predictibilitatea dec\u00e2t un cod fiscal care se schimb\u0103 tot la c\u00e2teva luni, indiferent c\u00e2te nout\u0103\u0163i favorabile ar aduce. Important\u0103 este, \u00een schimb, reforma fiscal\u0103, care presupune reducerea birocra\u0163iei \u015fi simplificarea sistemului de taxe.<\/p>\n<p>Dar ne putem \u00eemprumuta \u00een plus sau putem renegocia \u0163inta de deficit cu FMI, pe motiv c\u0103 s-au redus estim\u0103rile de cre\u015ftere economic\u0103 pentru 2012? &#8220;Nu cred c\u0103 este oportun\u0103 o renegociere a deficitului acum&#8221;, spune Libocor, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 va fi cazul, \u0163inta poate fi ajustat\u0103 printr-o revizuire de buget. Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 se \u00eemprumute exact at\u00e2ta c\u00e2t\u0103 finan\u0163are poate ob\u0163ine: dac\u0103 tensiunea de pe pie\u0163ele externe cre\u015fte sau dac\u0103 percep\u0163ia despre \u0163ar\u0103 este c\u0103 risipe\u015fte banii \u015fi nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie disciplinat\u0103 fiscal, atunci costurile de finan\u0163are cresc, ceea ce \u00een final contribuie la cre\u015fterea poverii datoriei. &#8220;Nu cred c\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi permite un deficit bugetar (mai) mare \u00een actuala criz\u0103 a datoriilor suverane. Trebuie s\u0103 ne p\u0103str\u0103m capacitatea de a \u00eemprumuta la costuri relativ rezonabile&#8221;, afirm\u0103 Marius Ionescu, partener NNDKP Consultan\u0163\u0103 Fiscal\u0103.<\/p>\n<p>4. \u00ceN REALITATE, AVEM BANI.<\/p>\n<p>Resurse pentru a face rost de bani la buget exist\u0103, consider\u0103 Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance. \u00cen primul rand, cresterea gradului de colectare a taxelor \u015fi a impozitelor deja existente: &#8220;Colectarea taxelor, a impozitelor \u015fi a amenzilor popula\u0163iei este \u00een continuare un proces foarte greoi, persoanele active trebuie s\u0103 se \u00eenvoiasc\u0103 de la serviciu ca s\u0103-\u015fi poat\u0103 pl\u0103ti taxele \u015fi impozitele la stat. Acest proces trebuie s\u0103 fie extrem de la \u00eendem\u00e2n\u0103, prin informatizare \u015fi canale accesibile de colectare (automate de pl\u0103\u0163i electronice \u00een locul cozilor de la ghi\u015fee)&#8221;, spune Bidian.<\/p>\n<p>Eugen Voicu, pre\u015fedinte al Consiliului de Supraveghere al Certinvest, propune ca surs\u0103 de cre\u015ftere a veniturilor la buget impozitarea propriet\u0103\u0163ilor (solu\u0163ie sus\u0163inut\u0103 \u015fi de economistul-\u015fef al BNR, Valentin Lazea), &#8220;acest element put\u00e2nd avea \u015fi efecte sociale, \u00een sensul modific\u0103rii structurii popula\u0163iei din centrele ora\u015felor&#8221;.<\/p>\n<p>Dar de unde ar mai putea statul s\u0103 taie cheltuieli? Anca Bidian crede ca ar trebui s\u0103 vorbim \u00een primul r\u00e2nd de eficientizarea aparatului de stat, at\u00e2ta vreme c\u00e2t multe din m\u0103surile luate au fost practic t\u0103ieri, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu func\u0163ionarea \u00een bune condi\u0163ii sau \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea serviciilor publice. &#8220;Apoi este din ce \u00een ce mai evident c\u0103 asisten\u0163a social\u0103 ca mod de trai este pe sf\u00e2r\u015fit \u015fi va trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m acest lucru.&#8221;<br \/>\nImportant \u00eens\u0103, \u00een asaltul asupra statului &#8220;asisten\u0163ial&#8221;, este ca statul s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la impozitarea pensiilor sau &#8220;alte curbe de sacrificiu pentru cei mai slabi parteneri ai contractului social&#8221;, apreciaz\u0103 Adrian Crivii de la Darian &#8211; m\u0103suri care ar fi &#8220;o dovad\u0103 de la\u015fitate \u015fi de lips\u0103 de solu\u0163ii pentru problemele economice&#8221;.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>5. FMI NU \u0162INE LOC DE GUVERN.<\/p>\n<p>Dincolo de echilibrele macro cerute de FMI, prioritatea de grad zero a Guvernului este s\u0103 creeze premisele pentru cre\u015fterea economic\u0103 pe termen lung, bazat\u0103 pe competitivitate, afirm\u0103 Andreea Paul, care argumenteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd cu seria de ini\u0163iative luate de cabinetul Boc \u00een privin\u0163a birocra\u0163iei administrative. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, 237 taxe \u015fi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491 existente la \u00eenceputul anului 2009, spune ea. &#8220;Special pentru mediul de afaceri, am implementat un portal informativ de tipul One Stop Shop, care ofer\u0103 toate informa\u0163iile necesare pentru deschiderea unei afaceri \u015fi a oportunit\u0103\u0163ilor de finan\u0163are. Timpul de informare este astfel redus de la 4-8 ore la 10-20 minute. Acum lucr\u0103m la diminuarea perioadei de \u00eenfiin\u0163are a unei firme de la 10 zile la 3 zile&#8221;.<\/p>\n<p>Cel mai recent proiect al Guvernului, conform Andreei Vass, este crearea Consiliului Na\u0163ional de Competitivitate (CoNaCo), care &#8220;are la baz\u0103 experien\u0163a profesioni\u015ftilor din mediul privat \u015fi cu sprijinul exper\u0163ilor din mediul universitar \u015fi academic; prin CoNaCo punem la cale o strategie de competitivitate a Rom\u00e2niei pe termen lung&#8221;. \u0162in\u00e2nd cont c\u0103 oamenii de afaceri cer Guvernului de ani de zile s\u0103-\u015fi pun\u0103 la punct o strategie de dezvoltare a economiei care s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 ideea &#8220;s\u0103 l\u0103s\u0103m pia\u0163a s\u0103 decid\u0103 totul&#8221;, mediul de afaceri ar trebui \u00een teorie s\u0103 salute o astfel de ini\u0163iativ\u0103; totu\u015fi, orice structur\u0103 birocratic\u0103 pare suspect\u0103 pentru o comunitate de business obi\u015fnuit\u0103 s\u0103 vad\u0103, de la o legislatur\u0103 la alta, cum num\u0103rul agen\u0163iilor guvernamentale \u015fi al sinecurilor presupuse de ele cre\u015fte continuu.<\/p>\n<p>6. F\u0102R\u0102 PARCURI \u00ceN P\u0102DURE.<\/p>\n<p>Premierul Emil Boc a recunoscut \u015fi el, chiar s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, c\u0103 &#8220;facem uneori investi\u0163ii de care se minuneaz\u0103 oamenii&#8221;, referindu-se la parcurile din p\u0103dure, patinoarele din sate cu drumuri de p\u0103m\u00e2nt sau s\u0103li de sport din comune care s-au \u00eenmul\u0163it \u00een \u0163ar\u0103, \u00een timp ce num\u0103rul de investi\u0163ii neterminate a ajuns la faimoasa cifr\u0103 de 40.000, dintre care unele \u00eencepute \u00eenainte de 1989. Boc a admis c\u0103 e vorba de &#8220;gre\u015feli de neiertat&#8221; \u015fi a promis c\u0103 nu se vor mai repeta, \u00eens\u0103 exist\u0103 riscul ca astfel de proiecte s\u0103 continue, din dorin\u0163a de a raporta un grad mare de absorb\u0163ie a fondurilor europene \u015fi din u\u015furin\u0163a cu care astfel de proiecte pot fi contractate cu firme loiale unuia sau altuia dintre partidele cu influen\u0163\u0103 pe plan local.<\/p>\n<p>Sorin Popescu, \u015feful ARPIM, se pronun\u0163\u0103 pentru o ierarhizare a investi\u0163iilor spre care ar trebui s\u0103 se \u00eendrepte statul, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: &#8220;investi\u0163ii interzise p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Rom\u00e2nia va reajunge la PIB din 2008 &#8211; cele care nu aduc profit \u015fi nu securizeaz\u0103 locurile de munc\u0103 (f\u00e2nt\u00e2ni arteziene, borduri suprapuse etc); investi\u0163ii care aduc profit \u015fi locuri de munc\u0103: infrastructura rutier\u0103, scutiri de taxe pentru investi\u0163iile str\u0103ine cu facilit\u0103\u0163i de produc\u0163ie etc.; investi\u0163ii care cresc siguran\u0163a alimentar\u0103 \u015fi social\u0103: s\u0103n\u0103tate, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, agricultur\u0103&#8221;.<\/p>\n<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>7. INFRASTRUCTUR\u0102, AGRICULTUR\u0102, EDUCA\u0162IE.<\/p>\n<p>&#8220;Agricultura ar putea fi \u015fansa noastr\u0103, IT-ul sau orice sector productiv. Statul ar trebui s\u0103 genereze resurse pentru care s\u0103 concureze diversele sectoare \u015fi s\u0103 fac\u0103 aloc\u0103ri \u00eentr-un sistem transparent&#8221;, rezum\u0103 Eugen Voicu de la Certinvest.<\/p>\n<p>&#8220;Iriga\u0163iii \u015fi agricultur\u0103 &#8211; aici e o problem\u0103 de aliniere a subven\u0163iilor la cele europene. At\u00e2ta timp c\u00e2t Olanda sau Austria subven\u0163ioneaz\u0103 fermierul, ar trebui ca \u015fi la noi fermierul s\u0103 fie ajutat&#8221;, adaug\u0103 C\u0103t\u0103lin Olteanu de la FM Logistic. &#8220;Mai e \u015fi o problem\u0103 de marketing: agricultura tradi\u0163ional\u0103 ne d\u0103 ro\u015fii cu gust de ro\u015fii, mere cu gust de mere etc., spre deosebire de orice cump\u0103r\u0103m din supermarket; or, dac\u0103 statul ar reu\u015fi s\u0103 marketeze produsele naturale \u015fi ar promova la nivel european produc\u0163ia bio, am tr\u0103i cu to\u0163ii mai bine.&#8221;<\/p>\n<p>&#8220;Cred c\u0103 prioritare pentru investi\u0163ii ar trebui s\u0103 fie infrastructura, agricultura \u015fi educatia&#8221;, apreciaz\u0103 Florian Libocor de la BRD. &#8220;Este nepl\u0103cut s\u0103 nu ai infrastructur\u0103 sau s\u0103 impor\u0163i masiv alimente, dar este trist s\u0103 ai un popor tot mai slab educat, ignorant cu propria istorie, din ce \u00een ce mai pu\u0163in responsabil fa\u0163\u0103 de viitor \u015fi din ce \u00een ce mai pasiv \u015fi pu\u0163in rezonant fa\u0163\u0103 de ceea ce \u00eenseamn\u0103 simbol \u015fi valoare na\u0163ional\u0103.&#8221;<\/p>\n<p>8. NU NE TEMEM DE PRIVATIZ\u0102RI.<\/p>\n<p>Dup\u0103 economistul \u015fi profesorul universitar Cristian P\u0103un, statul ar trebui s\u0103 privatizeze complet tot ce \u00eenseamn\u0103 active productive ale statului, pe motiv c\u0103 &#8220;prin ele se sifoneaz\u0103 majoritatea resurselor de la buget&#8221;, iar toate proiectele de autostr\u0103zi, infrastructur\u0103 public\u0103 \u015fi \u00een general ceea ce presupune bani publici s\u0103 fie oferite \u00een regim de parteneriat public &#8211; privat. Adrian Crivii de la Darian sus\u0163ine c\u0103 \u00eenlocuirea privatiz\u0103rii companiilor de stat, ca solu\u0163ie, cu numirea unor manageri veni\u0163i din mediul privat este &#8220;o mare prostie \u015fi semnalul c\u0103 statul nu vrea s\u0103 piard\u0103 controlul asupra unei p\u0103r\u0163i din economie&#8221;. Cel mai categoric e C\u0103t\u0103lin Olteanu, directorul general al FM Logistic Rom\u00e2nia: &#8220;Ce e aia manager privat? Adic\u0103 se ia managerul de la multina\u0163ional\u0103 \u015fi se pune \u015fef pe o \u00eentreprindere de stat. Apoi c\u00e2nd vine cu planul de m\u0103suri i se explic\u0103 pe cine are voie s\u0103 dea afara \u015fi pe cine nu, ce partid s\u0103 nu deranjeze etc. E\u015fec pe fa\u0163\u0103!&#8221;<\/p>\n<p>Aceste active ar trebui \u00een schimb privatizate, iar statul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu &#8220;ac\u0163iunea de aur&#8221; pentru a controla unele decizii, crede Adrian Crivii (\u00een acord cu reprezentan\u0163ii Franklin Templeton, care de mult sus\u0163in c\u0103 statul \u00ee\u015fi poate p\u0103stra controlul \u00een deciziile unei companii \u015fi dac\u0103 are doar o participa\u0163ie minoritar\u0103). Ar fi \u00eens\u0103 nevoie ca \u00een paralel s\u0103 existe \u015fi autorit\u0103\u0163i de reglementare puternice pentru sectoarele cu monopol, ca energia, transportul feroviar, adaug\u0103 managerul \u00cen opinia lui Florin C\u00ee\u0163u, &#8220;\u00een afar\u0103 de armat\u0103, poli\u0163ie si o parte din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi serviciile de s\u0103n\u0103tate, totul ar trebui privatizat&#8221;. Sorin Popescu, \u015feful ARPIM, pune pe lista de poten\u0163iale privatiz\u0103ri Po\u015fta, CFR, Tarom, dar nu \u015fi domeniile considerate de el a fi de domeniul siguran\u0163ei na\u0163ionale (s\u0103n\u0103tatea \u015fi energia).<\/p>\n<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>9. MADE IN ROMANIA.<\/p>\n<p>&#8220;Dac\u0103 m\u00e2ine a\u015f fi \u00een papucii guvernan\u0163ilor, a\u015f stimula firmele care export\u0103 Made in Romania \u015fi a\u015f pune piedici subtile celor care import\u0103 produs finit&#8221;, afirm\u0103 C\u0103t\u0103lin Olteanu de la FM Logistic Rom\u00e2nia, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 &#8220;ar trebui g\u00e2ndit un plan \u00een care s\u0103 poat\u0103 fi stimulat exportul &#8211; de orice, de ro\u015fii cu gust de ro\u015fii, de produse finite, din orice industrie se poate&#8221;.<\/p>\n<p>Abordarea e de dorit s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren \u00een perioada urm\u0103toare, at\u00e2t pentru c\u0103 exporturile, de\u015fi cresc \u00een continuare, sunt \u00een pierdere de vitez\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru c\u0103 orice relansare a consumului, chiar \u015fi a\u015fa am\u00e2nat\u0103 pentru la anul, ar trebui s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 o ofert\u0103 pe m\u0103sur\u0103 pe pia\u0163a intern\u0103, ceea ce nu s-a \u00eent\u00e2mplat nici \u00eenainte de criz\u0103 \u015fi nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nici acum, de unde \u015fi faptul c\u0103 orice cre\u015ftere a cererii interne se reflect\u0103 \u00eentr-o majorare imediat\u0103 a deficitului comercial, dup\u0103 cum remarc\u0103 oficialii BNR. La aceasta se adaug\u0103 o idee mai veche, dar revitalizat\u0103 acum dup\u0103 plecarea Nokia: faptul c\u0103 singure multina\u0163ionalele \u015fi corpora\u0163iile str\u0103ine nu pot sus\u0163ine o economie \u015fi c\u0103 e nevoie de capital intern \u015fi de dezvoltare a IMM-urilor, cele care asigur\u0103 baza economiei.<\/p>\n<p>C\u00e2t despre dezvoltarea IMM-urilor cu bani europeni, o nuan\u0163\u0103 foarte important\u0103 o introduce consultantul fiscal Emilian Duca, atunci c\u00e2nd observ\u0103 c\u0103 fondurile europene trebuie s\u0103 fie legate de existenta unor proiecte bine documentate si care sa ofere beneficii ulterioare. &#8220;P\u00e2n\u0103 acum, cu excep\u0163ia proiectelor de dezvoltare rural\u0103, de infrastructur\u0103 rutier\u0103 \u015fi de mediu, celelalte proiecte cu fonduri europene par a fi g\u00e2ndite doar pentru a cheltui ni\u015fte bani \u015fi f\u0103r\u0103 beneficii vizibile pentru economie.&#8221;<\/p>\n<p>10. CLIENTELA TRECE, ROM\u00c2NIA R\u0102M\u00c2NE.<\/p>\n<p>Acesta ar fi principiul care le rezum\u0103 cel mai bine pe toate cele de mai sus. Gradul de fiscalitate, deficitul bugetar, necesarul de finan\u0163are \u015fi disponibilitatea unor fonduri pentru investi\u0163ii publice depind \u00een orice stat de etica promovat\u0103 \u00een administra\u0163ie: cu c\u00e2t statul e mai clientelar \u015fi mai corupt, cu at\u00e2t povara fiscal\u0103 va fi mai mare \u015fi mai greu de \u00eenl\u0103turat, creativitatea guvernului \u00een materie de solu\u0163ii de relansare \u015fi dezvoltare va fi mai mic\u0103, iar guvernul se va vedea silit s\u0103 apeleze la m\u0103suri tot mai nepopulare \u015fi mai neuzuale de cre\u015ftere a colect\u0103rii veniturilor. Iar riscul e pe termen scurt &#8211; c\u0103derea guvernului \u00een alegeri -, dar mai ales pe termen lung, prin distrugerea speran\u0163elor \u015fi a capitalului clasei productive. &#8220;Trebuie s\u0103 avem acel stat pe care ni-l permitem, de preferabil cu o fiscalitate c\u00e2t mai mic\u0103&#8221;, afirm\u0103 Cristian P\u0103un. &#8220;Dac\u0103 vom c\u0103uta tot timpul s\u0103 jecm\u0103nim sectorul privat de resurse pentru a acoperi cheltuielile statului (multe nefondate), vom sf\u00e2r\u015fi prin a distruge complet ce mai e economie privat\u0103 \u015fi vom ajunge din nou la o s\u0103r\u0103cie lucie tipic\u0103 sistemelor socialiste, acelea care acapareaz\u0103 toate mijloacele de produc\u0163ie&#8221;.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cendemnul din titlu nu-i arogant, ci doar util: prins \u00eentre sfaturi \u015fi critici contradictorii, \u00eentre o criz\u0103 pe care o credea dep\u0103\u015fit\u0103 \u015fi un an electoral pe care \u00eel credea asem\u0103n\u0103tor cu al\u0163ii trecu\u0163i, Guvernului i se deschid \u00een fa\u0163\u0103 o serie tot mai larg\u0103 de op\u0163iuni gre\u015fite, motivate fie de team\u0103, fie de ne\u015ftiin\u0163\u0103. \u00cei va fi util deci s\u0103 aib\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 un ghid de principii dup\u0103 care s\u0103 se conduc\u0103 \u00een urm\u0103torul an, ghid \u00eentocmit de noi pe baza sfaturilor de la oameni de afaceri \u015fi anali\u015fti. Evident, un astfel de ghid \u00eei vizeaz\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 pe politicienii de opozi\u0163ie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,3,82,74,202,182,12992,188,8219,560,9,7389,149],"class_list":["post-51325","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-agricultura","tag-bani","tag-buget","tag-cover-story","tag-criza","tag-datorie","tag-economie","tag-educatie","tag-exporturi","tag-guvern","tag-impozite","tag-investitii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51325","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=51325"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51325\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68244,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51325\/revisions\/68244"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=51325"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=51325"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=51325"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}