{"id":50958,"date":"2011-10-02T22:00:00","date_gmt":"2011-10-02T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=50958"},"modified":"2026-04-03T05:50:02","modified_gmt":"2026-04-03T05:50:02","slug":"650-de-milioane-de-euro-profit-cine-sunt-castigatorii-din-pariul-cu-criza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=50958","title":{"rendered":"650 de milioane de euro profit. Cine sunt c\u00e2\u015ftig\u0103torii din pariul cu criza"},"content":{"rendered":"

Valurile din ultimii trei ani ale crizei economice mondiale, resim\u0163ite din plin \u015fi de pia\u0163a din Rom\u00e2nia, n-au \u00eensemnat nimic pentru Gabriel Com\u0103nescu. Devenit anul trecut cel mai puternic antreprenor rom\u00e2n dup\u0103 ce l-a devansat pe or\u0103deanul Zoltan Teszari de la RCS&RDS, proprietarul Grup Servicii Petroliere nu numai c\u0103 a fost ocolit de problemele din economie, dar pare inclusiv s\u0103 fi sfidat noile reguli din lumea de business. Pe scurt, Com\u0103nescu a \u00eenscris afacerea pe care o de\u0163ine \u00een liga celor mai mari 500 din \u00eentreaga Europ\u0103 Central\u0103 \u015fi de Est \u015fi \u015fi-a asumat prin avansul de 150% al veniturilor de aproape 550 de milioane de euro anul trecut comparativ cu 2009 un elegant loc doi \u00een regiune \u015fi v\u00e2rful podiumului \u00een Rom\u00e2nia din punctul de vedere al cre\u015fterii businessului.<\/p>\n

Secretul este \u00eens\u0103 c\u00e2t se poate de simplu. Chiar la \u00eenceputul crizei, antreprenorul a sesizat o oportunitate de extindere a afacerii pe o pia\u0163\u0103 nou\u0103, a construc\u0163iilor marine, \u015fi a demarat investi\u0163ii \u00een acest sens. Cea mai important\u0103 a fost achizi\u0163ia unui vapor multifunc\u0163ional pentru instalarea de conducte submarine, transporturi \u015fi mut\u0103ri de platforme, precum \u015fi foraje pe mare de la constructorul de platforme maritime Keppel Corp din Singapore, cu aproximativ 300 mil. euro. Dar nu numai, pe lista de cump\u0103r\u0103turi a omului de afaceri reg\u0103sindu-se \u015fi cea mai puternic\u0103 macara marin\u0103 din regiunea M\u0103rii Negre \u015fi o flot\u0103 de robo\u0163i submarini.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Construc\u0163iile marine au ajuns astfel s\u0103 \u00eensemne jum\u0103tate din business, pe m\u0103sur\u0103 ce Grup Servicii Petroliere (GSP) a semnat o serie de “contracte noi pe pie\u0163ele interna\u0163ionale, unde au fost derulate anul trecut proiecte semnificative de construc\u0163ii marine precum gazoductul DLS \u00een Rusia, dar \u015fi produc\u0163ia, transportul \u015fi instalarea celei mai mari platforme fixe de produc\u0163ie din Marea Neagr\u0103, \u00een Turcia”, explic\u0103 Radu Petrescu, director corporate communications \u00een cadrul Upetrom Group, compania din spatele GSP. Iar cea mai mare parte a businessului s-a mutat pe pie\u0163ele externe \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul crizei, odat\u0103 cu exportul majorit\u0103\u0163ii produc\u0163iei de la fabrica Upetrom 1 mai.<\/p>\n

O alt\u0103 explica\u0163ie pentru cre\u015fterea afacerilor lui Gabriel Com\u0103nescu este dat\u0103 \u015fi de finalizarea contractului de aproape 200 de milioane de euro c\u00e2\u015ftigat \u00een 2009 cu contractorul general al gigantului rus Gazprom. Dar pentru omul de afaceri rom\u00e2n, inclusiv industria \u00een care activeaz\u0103 a fost un atu. Sectorul petrolier n-a fost dintre cele mai afectate de contextul economic \u00een ultimul an, iar perspectivele sunt destul de optimiste. “\u00cen petrol se va crea un boom \u00een urm\u0103torii doi ani”, aprecia recent Florin Cioc\u0103nelea, directorul executiv al Upetrom Group, cu ocazia lans\u0103rii raportului Deloitte Europa Central\u0103 Top 500 \u00een care a urcat \u015fi GSP. “Numai \u00een acest an vor fi acordate 40 de noi concesion\u0103ri de explorare \u015fi exploatare de c\u0103tre Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 de Resurse Minerale, lucru care va \u00eensemna pentru Rom\u00e2nia o \u015fans\u0103 pentru investi\u0163ii \u00een domeniu.”<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Tot \u00een domeniul petrolier activeaz\u0103 \u015fi Oscar Downstream, o alt\u0103 companie rom\u00e2neasc\u0103 din r\u00e2ndul celor mai mari 100 din economie care a avut anul trecut o cre\u015ftere spectaculoas\u0103 a afacerilor. “Politicile comerciale \u015fi contractuale derulate cu furnizorii externi ne-au permis o cre\u015ftere a volumelor comercializate care, \u00een contextul major\u0103rii pre\u0163urilor de achizi\u0163ie interna\u0163ionale \u015fi a evolu\u0163iei ascendente a cursului de schimb dolar-leu, au avut un impact semnificativ \u00een contabilitate”, explic\u0103 Delia Arsenie, directorul general al Oscar Downstream, cre\u015fterea de peste 98% a afacerilor de 398,9 milioane de euro din 2010. Concret, afacerea antreprenorului rom\u00e2n Alin Niculae a avut de c\u00e2\u015ftigat pe fondul evolu\u0163iei pre\u0163ului petrolului \u015fi al cursului de schimb, \u00eens\u0103 a existat \u015fi o orientare c\u0103tre noi ni\u015fe. Businessul de baz\u0103 al Oscar Downstream este v\u00e2nzarea de motorin\u0103 c\u0103tre clien\u0163i mari din transporturi, construc\u0163ii sau agricultur\u0103, prin sta\u0163iile de incint\u0103 Diesel Point sau prin punctele de v\u00e2nzare direct\u0103 Diesel Point Acces, dar \u015fi prin v\u00e2nz\u0103ri en-gros.<\/p>\n

<\/p>\n

Compania se concentreaz\u0103 acum pe dezvoltarea sta\u0163iilor Diesel Point \u015fi Diesel Point Acces, precum \u015fi pe extinderea \u00een afara \u0163\u0103rii a acoperirii cardurilor Diesel Point, un serviciu lansat de mai pu\u0163in de un an, care num\u0103r\u0103 3.100 de carduri emise \u015fi peste 250 contracte \u00een derulare, reprezent\u00e2nd cea mai mare parte a cre\u015fterii businessului Oscar din 2010, pe l\u00e2ng\u0103 contractele nou-ob\u0163inute. De altfel, planurile de extindere cu 200 de noi sta\u0163ii, precum \u015fi dublarea num\u0103rului de carduri p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului viitor, dup\u0103 cum spune Delia Arsenie, ar trebui s\u0103 sus\u0163in\u0103 businessul Oscar Downstream pe cre\u015ftere \u015fi \u00een acest an, chiar dac\u0103 dinamica va fi ceva mai modest\u0103 prin compara\u0163ie cu cea de anul trecut, de numai 15-20%. “Nu dorim o cre\u015ftere cu orice pre\u0163, ci un control riguros al riscurilor \u015fi o securizare a activit\u0103\u0163ii”, precizeaz\u0103 Arsenie.<\/p>\n

Domeniul energiei este cel mai bine reprezentat \u00een topul celor mai mari 100 de companii private din Rom\u00e2nia, realizat \u00een func\u0163ie de afacerile raportate pentru anul trecut la Ministerul Finan\u0163elor. Mai exact, 19 companii din clasament activeaz\u0103 \u00een acest sector, av\u00e2nd afaceri de cel pu\u0163in c\u00e2teva sute de milioane de euro sau chiar miliarde, dac\u0103 lu\u0103m drept exemplu nume precum OMV Petrom, Lukoil Rom\u00e2nia sau Rompetrol Rafinare \u015fi Downstream. Nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 \u00een mod neap\u0103rat c\u0103 toate au avut \u015fi cele mai bune cre\u015fteri ale afacerilor sau c\u0103 au fost profitabile (din contr\u0103, multe dintre companiile din energie au \u00eencheiat anul trecut pe minus din punctul de vedere al profiturilor), dar cert este c\u0103 un avans a existat. Dincolo de energie, industria a fost aproape la fel de bine reprezentat\u0103, cu 16 afaceri demne de top 100, urmat\u0103 de retail \u015fi de sectorul auto, cu c\u00e2te 15 companii \u00een clasament.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

C\u00e2\u015ftig\u0103tori din criz\u0103 exist\u0103 \u00eens\u0103 \u00een toate domeniile, indiferent de repartizarea lor \u00een clasamentul celor mai mari companii dup\u0103 venituri. Dintre toate cele 100 de companii cu afaceri cumulate de aproape 50 de miliarde de euro, adic\u0103 pu\u0163in peste 40% din PIB, \u015fi profituri de 1,4 miliarde de euro, 83 au avut o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 a afacerilor. Restul au consemnat venituri mai mici chiar \u015fi cu peste 20%, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul Holcim Rom\u00e2nia sau Praktiker Rom\u00e2nia. Mai mult, numai 70 au fost profitabile, cu o marj\u0103 de profit care a urcat cel mai mult p\u00e2n\u0103 la 30% – cazul Lafarge Ciment \u015fi Carpatcement Holding, \u00een timp ce la polul opus au fost exemple precum Roche Rom\u00e2nia sau Mechel T\u00e2rgovi\u015fte, cu pierderi mai mari de 15% din cifra de afaceri.<\/p>\n

Pentru l\u0103murire, afacerile considerate c\u00e2\u015ftig\u0103toarele celui de-al treilea an de criz\u0103 sunt cele care au avut cea mai spectaculoas\u0103 dinamic\u0103 a afacerilor, pornind de la nivelul de peste 150% al Grup Servicii Petroliere \u015fi p\u00e2n\u0103 la un prag de cel pu\u0163in 40%, descriere \u00een care se \u00eencadreaz\u0103 aproape o treime dintre cele mai mari 100 de companii private din economie. “Sunt companii care au redus costuri, au consolidat rela\u0163iile cu furnizorii \u015fi clien\u0163ii \u015fi au profitat probabil de sl\u0103biciunea temporar\u0103 a competitorilor, sacrific\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp profitul, dividendele pentru ac\u0163ionari \u015fi anumite investi\u0163ii”, apreciaz\u0103 analistul economic Drago\u015f Cabat. \u00cen total, au venituri de peste 10 miliarde de euro, din care 650 de milioane de euro profituri, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 2009, iar anul trecut au f\u0103cut \u00een ansamblu angaj\u0103ri, de la 31.000 de angaja\u0163i p\u00e2n\u0103 la aproape 35.000. “Media multianual\u0103 de cre\u015ftere a companiilor care se impun la nivel global este de aproximativ 12%. \u00cen Rom\u00e2nia a fost mai mare anul trecut, de peste 26%, ceea ce demonstreaz\u0103 c\u0103 multe dintre cele mai mari companii de pe pia\u0163\u0103 reu\u015fesc s\u0103 \u00ee\u015fi consolideze pozi\u0163ia \u00een ansamblu”, apreciaz\u0103 Bogdan Belciu, partener \u00een cadrul PwC Rom\u00e2nia. Mai ales dac\u0103 au un grad de \u00eendatorare sc\u0103zut, nu prea fac afaceri cu statul \u015fi activeaz\u0103 \u00een domenii mai pu\u0163in afectate de contextul economic, dup\u0103 cum spune Adrian Crivii, fondatorul Darian, cea mai mare firm\u0103 independent\u0103 de evaluare de pe pia\u0163\u0103, d\u00e2nd drept exemplu energia sau agricultura.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Gigantul american Cargill, spre exemplu, a reu\u015fit o cre\u015ftere de 85% a afacerilor p\u00e2n\u0103 la aproape 420 de milioane de euro \u00eentr-o industrie sensibil\u0103, \u00een ansamblu, nu doar la problemele din economie, ci \u015fi la factori mai pu\u0163in controlabili, precum vremea favorabil\u0103. “Ne uit\u0103m la oportunit\u0103\u0163i de cre\u015ftere \u015fi la achizi\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia”, a spus Martin Schuldt, directorul executiv al Cargill Rom\u00e2nia, dezv\u0103luind astfel secretul evolu\u0163iei spectaculoase a afacerilor. Compania a cump\u0103rat la \u00eenceputul anului un siloz \u00een Drobeta-Turnu Severin \u015fi mizeaz\u0103 acum pe aceea\u015fi strategie pentru a-\u015fi consolida pozi\u0163ia \u00een pia\u0163\u0103. Asta \u00een condi\u0163iile \u00een care competitorii de la Alfred Toepfer, de asemenea \u00een clasamentul celor mai mari 100 de companii private din Rom\u00e2nia, cu afaceri de 380 de milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu peste 26% fa\u0163\u0103 de anul precedent, au anun\u0163at recent un plan amplu de expansiune care include \u015fi achizi\u0163ia de silozuri.<\/p>\n

Afacerile mai bune pentru cei mai mari traderi de cereale din pia\u0163\u0103 erau \u00eens\u0103 de a\u015fteptat anul trecut. Expansiunea afacerilor are loc at\u00e2t ca urmare a pre\u0163urilor record la materiile prime agricole, c\u00e2t \u015fi a recoltelor mari din acest an, unul dintre cei mai buni din istorie pentru produc\u0103torii rom\u00e2ni. “Recolta bogat\u0103 din acest an nu a fost doar efectul vremii bune, dar \u015fi o consecin\u0163\u0103 a faptului c\u0103 fermierii rom\u00e2ni produc din ce \u00een ce mai competitiv”, a explicat Schuldt. \u00cen mod evident \u00eens\u0103, nesiguran\u0163a din economia global\u0103 le d\u0103 \u015fi traderilor b\u0103t\u0103i de cap, dar c\u00e2t\u0103 vreme exist\u0103 zone deficitare din punctul de vedere al produc\u0163iei de cereale \u015fi semin\u0163e oleagionase, precum Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, cererea din Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 creasc\u0103, dup\u0103 cum apreciaz\u0103 executivul Cargill.<\/p>\n

<\/p>\n

“Chiar \u015fi \u00een industriile care \u00een ansamblu au sc\u0103zut \u00een 2010, principalii juc\u0103tori au reu\u015fit s\u0103 performeze. De altfel, de\u015fi economia a continuat s\u0103 scad\u0103, anumite sectoare au avut o evolu\u0163ie pozitiv\u0103”, spune Belciu, f\u0103c\u00e2nd \u00een special referire la cele cu orientare mare c\u0103tre export, cum este industria auto. Nu degeaba Automobile Dacia, a doua cea mai mare companie privat\u0103 din Rom\u00e2nia, cu afaceri de 2,7 de miliarde de euro anul trecut, a avut o cre\u015ftere de 26% a afacerilor \u015fi de 30% a profitului net.<\/p>\n

Trei dintre primele zece cele mai performante companii din 2010 au leg\u0103tur\u0103 cu domeniul auto. Coficab Eastern Europe, de exemplu, a \u00eenregistrat anul trecut a doua cea mai mare cre\u015ftere a afacerilor dup\u0103 Grup Servicii Petroliere, mai exact de 126% fa\u0163\u0103 de anul precedent. Produc\u0163ia de cabluri pentru industria auto s-a dovedit totodat\u0103 \u015fi foarte profitabil\u0103, de vreme ce compania a trecut de la o pierdere net\u0103 de aproape 4 milioane de euro \u00een 2009 la un profit net de 10 milioane de euro anul trecut. Afacerile produc\u0103torului de componente, piese auto \u015fi anvelope Continental au mers toate foarte bine – Continental Automotive Systems a fost anul trecut a \u015fasea cea mai performant\u0103 companie dintre cele mai mari 100 din Rom\u00e2nia, cu un avans de peste 93% al afacerilor.<\/p>\n

Continental Automotive Rom\u00e2nia a avut, de asemenea, o cre\u015ftere spectaculoas\u0103, de aproape 44 de procente, \u00een timp ce Continental Automotive Products a raportat venituri mai mari cu 21%. “Evolu\u0163ia a fost sus\u0163inut\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de mersul pie\u0163ei”, spune \u015fi Cedric Binoit, directorul comercial al Michelin Rom\u00e2nia, despre afacerile cu aproape 40% mai mari anul trecut. Cu alte cuvinte, chiar dac\u0103 num\u0103rul de ma\u015fini noi a sc\u0103zut, pia\u0163a de anvelope a urmat o traiectorie invers\u0103, influen\u0163at\u0103 fiind de iminenta adoptare a legii privind obligativitatea echip\u0103rii cu anvelope de iarn\u0103, lucru care s-a tradus \u00een esen\u0163\u0103 printr-un av\u00e2nt de 27% al pie\u0163ei \u00een 2010. \u015ei cum anvelopele pentru sezonul rece aduc anual mai bine de jum\u0103tate din v\u00e2nz\u0103ri, produc\u0103torii n-au avut dec\u00e2t de c\u00e2\u015ftigat de pe urma deciziei legislative. “Un rol important a jucat \u015fi politica de pre\u0163uri constante pe care am practicat-o \u00een ultimii ani \u015fi optimizarea costurilor \u00een companie”, mai spune Binoit.<\/p>\n

Tot din zona industrial\u0103 vine \u015fi Celestica, compania canadian\u0103 care produce la Oradea componente pentru echipamente electronice care a avut anul trecut afaceri de 300 de milioane de euro, cu 94% mai mari dec\u00e2t \u00een anul precedent. Furnizorul a ac\u0163ionat cu destul de mult\u0103 discre\u0163ie \u00een ultimii ani, devenind f\u0103r\u0103 prea mult tam-tam unul dintre cei mai mari 20 de exportatori din pia\u0163a local\u0103. “\u00cen momentul de fa\u0163\u0103 avem 2.400 de angaja\u0163i \u00een fabrica din Oradea, iar \u00een ipoteza cre\u015fterii nivelului de business vom continua s\u0103 angaj\u0103m. Suntem \u00een discu\u0163ii cu mai mul\u0163i poten\u0163iali clien\u0163i, \u00eens\u0103 nu vom face public numele lor p\u00e2n\u0103 la semnarea contractelor”, declara recent pentru ZF Transilvania Codru\u0163a Bala, directorul de resurse umane al Celestica, f\u0103r\u0103 a furniza alte informa\u0163ii despre opera\u0163iunile din pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n

Discre\u0163ia pare s\u0103 fie numitorul comun pentru multe dintre afacerile cu performan\u0163e spectaculoase anul trecut. Mul\u0163i executivi din multina\u0163ionale \u015fi antreprenori deopotriv\u0103 au preferat mai ales \u00een ultimii ani de criz\u0103 s\u0103 se p\u0103streze departe de lumina reflectoarelor \u015fi s\u0103 se concentreze pe afacerile pe care le conduc. Numai dac\u0103 vorbim despre antreprenori putem trage cu u\u015furin\u0163\u0103 aceast\u0103 concluzie. Dincolo de Gabriel Com\u0103nescu, nume precum Zoltan Teszari (RCS&RDS), Ioan Niculae (Interagro), Alin Niculae (Oscar Downstream), Drago\u015f Pav\u0103l (Dedeman) sau Cezar Rapotan (Arabesque) au cl\u0103dit din umbr\u0103 afaceri clasate \u00een r\u00e2ndul celor mai mari companii private din Rom\u00e2nia \u015fi au avut anul trecut venituri mai mari \u00een ciuda crizei \u015fi a problemelor care au continuat \u00een economie. Ba mai mult, cu excep\u0163ia RCS&RDS, to\u0163i ace\u015fti antreprenori au avut profit dup\u0103 un 2009 \u00een care cei mai mul\u0163i au mers \u00een pierdere, cu marje \u00eentre 0,1% \u015fi 9,8% – performan\u0163\u0103 atribuit\u0103 retailerului Dedeman.<\/p>\n

“Companiile multina\u0163ionale au dominat mult\u0103 vreme businessul local, dar balan\u0163a a \u00eenceput s\u0103 se echilibreze, firmele rom\u00e2ne\u015fti \u00eencep\u00e2nd s\u0103-\u015fi fac\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00een contextul economiei regionale”, spunea recent George Mucibabici, pre\u015fedintele Deloitte Rom\u00e2nia, cu ocazia lans\u0103rii raportului Deloitte Europa Central\u0103 Top 500. Dintre cele mai mari 100 de companii private din Rom\u00e2nia, 16 sunt controlate de antreprenori. Dar, cu toate c\u0103 ponderea lor \u00een clasament este destul de redus\u0103, at\u00e2t din punctul de vedere al num\u0103rului, c\u00e2t \u015fi al valorii afacerilor – veniturile de 4,5 miliarde de euro \u00eenseamn\u0103 doar aproximativ 9% din total, performan\u0163ele au fost mai bune. Cu o singur\u0103 excep\u0163ie, toate firmele antreprenoriale au avut anul trecut venituri mai mari, \u00een medie cu 38,6% fa\u0163\u0103 de anul trecut, \u00een timp ce \u00een cazul multina\u0163ionalelor, avansul veniturilor a fost \u00een medie de 24,3%. \u00cen ceea ce prive\u015fte profiturile, “multe dintre multina\u0163ionale au favorizat cre\u015fterea afacerilor \u00een detrimentul profitabilit\u0103\u0163ii, marja medie \u00een top 100 fiind sub 3%, \u00een u\u015foar\u0103 sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de anul precedent”, puncteaz\u0103 Bogdan Belciu.<\/p>\n

<\/p>\n

O posibil\u0103 explica\u0163ie ar fi faptul c\u0103 este mai simplu pentru un antreprenor s\u0103 se adapteze unui nou climat economic dec\u00e2t unei multina\u0163ionale, prin defini\u0163ie rigid\u0103 \u015fi cu reac\u0163ii lente la schimbare, \u00een special c\u00e2nd vine vorba de criz\u0103. “Procesele decizionale sunt mult mai scurte \u015fi cu o frecven\u0163\u0103 mai mare \u00eentr-o companie multina\u0163ional\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul nostru”, confirm\u0103 Delia Arsenie, directorul general al Oscar Downstream. \u00cen schimb, capacitatea financiar\u0103 mai mare asigur\u0103 unei multina\u0163ionale o mai bun\u0103 protec\u0163ie \u015fi faciliteaz\u0103 posibilitatea unor investi\u0163ii pe termen lung, dar chiar \u015fi a\u015fa, subsidiarele din Rom\u00e2nia sunt \u00een competi\u0163ie cu cele din alte \u0163\u0103ri, \u00een condi\u0163iile \u00een care fondurile disponibile sunt limitate, ceea ce nu garanteaz\u0103 de fiecare dat\u0103 accesul la resurse financiare. “Analizele noastre demonstreaz\u0103 poten\u0163ialul \u015fi talentul antreprenoriatului rom\u00e2nesc. Cu siguran\u0163\u0103, talentul reprezint\u0103 cuv\u00e2ntul cheie pentru mediul de afaceri, \u00eentruc\u00e2t avantajul costurilor mici s-a diluat foarte mult, mai ales din cauza crizei”, a mai spus Mucibabici.<\/p>\n

Tot din umbr\u0103 a cl\u0103dit \u015fi Nokia un adev\u0103rat imperiu pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia, iar dispari\u0163ia avantajului costurilor mici pare s\u0103 justifice acum viitorul acestui imperiu. Compania a avut anul trecut afaceri de peste 1,6 de miliarde de euro, mai mari cu 55% fa\u0163\u0103 de nivelul de un miliard de euro atins \u00een 2009, clas\u00e2ndu-se astfel pe locul cinci \u00een topul celor mai mari 100 de companii private din pia\u0163\u0103 \u015fi pe locul 16 \u00een topul c\u00e2\u015ftig\u0103torilor din criz\u0103. Inclusiv profiturile nete au fost \u00een cre\u015ftere, mai exact cu 13%, p\u00e2n\u0103 la 43 de milioane de euro, adic\u0103 o marj\u0103 de profitabilitate de 2,68%. Cu toate acestea, ve\u015ftile bune nu par s\u0103 fi bucurat compania foarte mult. S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 angaja\u0163ii din fabrica de la Jucu, jude\u0163ul Cluj, au fost informa\u0163i c\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103 p\u00e2n\u0103 la finele lui 2011, \u00een urma deciziei de \u00eenchidere a unit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie inaugurate \u00een urm\u0103 cu nici patru ani, ca parte a unui program de eficientizare \u015fi reducere a costurilor. “\u00cenchidem fabrica pentru c\u0103 \u00een Europa este cerere ridicat\u0103 pentru smartphone-uri, nu pentru telefoane ieftine”, a fost una dintre explica\u0163iile dintr-o scrisoare \u00een limba englez\u0103 transmis\u0103 angaja\u0163ilor. Iar unitatea de produc\u0163ie, de\u015fi cu rezultate foarte bune, va fi relocat\u0103 cel mai probabil \u00een Asia, o destina\u0163ie mai eficient\u0103 pentru al doilea cel mai mare exportator din Rom\u00e2nia, mi\u015fcare cu un impact considerabil asupra economiei.<\/p>\n

Golul l\u0103sat de Nokia ar putea fi \u00eens\u0103 acoperit m\u0103car par\u0163ial de al\u0163i pretenden\u0163i la liga celor mai mari juc\u0103tori din economie cu performan\u0163e foarte bune \u00een acest an, \u00een timp ce minusul din PIB ar putea fi compensat de o revigorare a construc\u0163iilor \u015fi agriculturii, spre exemplu. “Ar trebui s\u0103 vedem o revenire \u015fi \u00een domeniul serviciilor anul acesta, cu toate c\u0103 pentru moment tot exportatorii sunt cei care \u00abse descurc\u0103\u00bb cel mai bine”, spune Cabat. Companiile din domeniul energetic, \u00een special energie regenerabil\u0103, cele din servicii medicale \u015fi cele din consultan\u0163\u0103 sunt, de asemenea, pe lista de cre\u015ftere \u00een acest an, \u00een opinia lui Adrian Crivii. “Iar de a\u015fteptat este ca \u015fi retailul modern s\u0103 \u00eenregistreze cre\u015ftere \u00een 2011, \u00een special ca adaptare la schimbarea comportamentului de consum”, puncteaz\u0103 \u015fi Adrian Com\u0103neci, senior project manager \u00een cadrul Contrast Management-Consulting.<\/p>\n

\u00cen tot cazul, rezultatele \u00eenregistrate de companiile din top 100 anul trecut, dar \u015fi \u00een prima jum\u0103tate din 2011, las\u0103 de \u00een\u0163eles c\u0103 premisele relu\u0103rii cre\u015fterii au fost puse. “Trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem totu\u015fi con\u015ftien\u0163i c\u0103 mediul economic din Rom\u00e2nia va fi influen\u0163at \u00een continuare de situa\u0163ia global\u0103, iar \u00een acest moment se contureaz\u0103 un nou val de incertitudine”, contrabalanseaz\u0103 Com\u0103neci. C\u00e2t este, a\u015fadar, de fezabil pentru ace\u015fti c\u00e2\u015ftig\u0103tori ai crizei s\u0103 men\u0163in\u0103 performan\u0163ele spectaculoase \u015fi \u00een urm\u0103torii ani, c\u00e2nd unii anali\u015fti a\u015fteapt\u0103 un nou val de criz\u0103 care ar trebui s\u0103 loveasc\u0103 economia mondial\u0103, \u00een timp ce al\u0163ii, mai optimi\u015fti, iau \u00een calcul posibilitatea c\u0103 a trecut ce-a fost mai r\u0103u? “Dac\u0103 \u0163inem cont de perspectiva pe termen scurt a situa\u0163iei economice interna\u0163ionale, lucrurile nu sunt foarte optimiste”, apreciaz\u0103 Radu Petrescu de la Upetrom. Provocarea principal\u0103, crede Adrian Com\u0103neci, va fi p\u0103strarea unei abord\u0103ri echilibrate \u00een momentul \u00een care condi\u0163iile de pia\u0163\u0103 se vor \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i, managerii trebuind s\u0103 gestioneze re\u00eenceperea cre\u015fterii cu aceea\u015fi precau\u0163ie cu care au coordonat situa\u0163ia de criz\u0103 sau, \u00eentr-un scenariu pesimist, replierea rapid\u0103 \u00een cazul reintr\u0103rii \u00een recesiune. N-ar fi \u00eens\u0103 prima dat\u0103 c\u00e2nd cei mai mari juc\u0103tori din economia rom\u00e2neasc\u0103 se vor g\u0103si \u00een situa\u0163ia de a-\u015fi reg\u00e2ndi \u015fi adapta businessul, iar istoria ne-a ar\u0103tat c\u0103 \u00een fiecare criz\u0103 exist\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 perdan\u0163i, \u015fi c\u00e2\u0163iva c\u00e2\u015ftig\u0103tori. “Chiar dac\u0103 volatilitatea rezultatelor financiare e posibil s\u0103 \u00eei \u00eempiedice pe c\u00e2\u015ftig\u0103torii anului 2010 s\u0103 mai repete performan\u0163ele \u015fi \u00een 2011”, conchide analistul Drago\u015f Cabat.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se num\u0103r\u0103 printre cele mai mari 100 de companii private din Rom\u00e2nia. Au o dinamic\u0103 de cel pu\u0163in 40% a afacerilor, procent care \u00een c\u00e2teva cazuri dep\u0103\u015fe\u015fte chiar 100%, \u015fi, cu pu\u0163ine excep\u0163ii, au r\u0103mas profitabile cu o performan\u0163\u0103 pozitiv\u0103 inclusiv \u00een acest segment. Veniturile lor cumulate se ridic\u0103 la zece miliarde de euro, din care 650 de milioane de euro profit. Sunt 30 de afaceri care au ie\u015fit \u00eenving\u0103toare din cel de-al treilea an de criz\u0103. Cum au f\u0103cut?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[16297,182,6909],"class_list":["post-50958","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-castigatori","tag-criza","tag-venituri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50958","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50958"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50958\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67927,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50958\/revisions\/67927"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50958"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50958"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50958"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}