“Cred cu t\u0103rie c\u0103 societatea interconectat\u0103 va deveni realitate. Nu \u015ftiu \u00een c\u00e2t timp, dar vom ajunge acolo”, declar\u0103 Johan Wibergh, executive vicepresident \u015fi head of business unit networks \u00een cadrul Ericsson. \u00centr-o societate interconectat\u0103, oamenii, cuno\u015ftin\u0163ele, device-urile \u015fi informa\u0163iile sunt conectate pentru a asigura \u015fi \u00eenlesni bun\u0103starea societ\u0103\u0163ii, cre\u015fterea nivelului de trai \u015fi a afacerilor. Un exemplu concret al acestui scenariu de via\u0163\u0103 ar fi casa inteligent\u0103, \u00een care toate electronicele \u015fi electrocasnicele ar putea fi decuplate, \u00een cazul \u00een care am uitat s\u0103 facem acest lucru, printr-o simpl\u0103 comand\u0103 vocal\u0103 la telefonul mobil sau un simplu clic la tastatura calculatorului. Evident, acest lucru nu este nici pe departe facil. Pare c\u0103 \u0163ine mai degrab\u0103 de scenariile science fiction dec\u00e2t de via\u0163a pe care vom apuca s-o tr\u0103im. \u00cen plus, sunt multe industrii care ezit\u0103 s\u0103 se interconecteze, “mai ales pentru c\u0103 sunt confortabile cu pozi\u0163ia lor \u015fi pentru c\u0103, de multe ori, astfel de practici sunt \u00eempotriva regulilor general respectate”, admite Wibergh. Chiar el d\u0103 un exemplu c\u00e2t se poate de concret.<\/p>\n
Un prieten medic obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 evolu\u0163ia pacien\u0163ilor trata\u0163i prin intermediul e-mail-urilor, av\u00e2nd un chestionar de 4-5 \u00eentreb\u0103ri. \u00cen func\u0163ie de r\u0103spunsuri stabile\u015fte dac\u0103 este nevoie ca pacien\u0163ii s\u0103 vin\u0103 sau nu la o nou\u0103 consulta\u0163ie. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eens\u0103 \u00een Suedia, o \u0163ar\u0103 care \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 reduc\u0103 traficul, emisiile de carbon, \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 recicleze tot \u015fi nu construie\u015fte autostr\u0103zi \u00een zonele verzi ale Capitalei. \u00cen SUA, acela\u015fi comportament din partea unui medic nu este v\u0103zut cu ochi buni, “pentru c\u0103 politica de profitabilitate a spitalelor presupune ca pacien\u0163ii s\u0103-\u015fi petreac\u0103 un timp c\u00e2t mai lung \u00een cadrul unit\u0103\u0163ilor medicale”, justific\u0103 reprezentantul Ericsson. Tot el argumenteaz\u0103 c\u0103 noile tehnologii nu sunt menite s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 toate vechile sisteme, ci s\u0103 ofere alternative. Cu 20 de ani \u00een urm\u0103, “pentru a-mi vedea rudele din SUA trebuia musai s\u0103 zbor cu avionul; acum ne putem da \u00eent\u00e2lnire pe skype”.<\/p>\n
Compania pentru care lucreaz\u0103 crede \u00eens\u0103 c\u0103 aplica\u0163iile pe care le dezvolt\u0103 \u015fi proiectele pentru care armate de cercet\u0103tori g\u0103sesc solu\u0163ii vor fi nu doar extrem de utile. Ci de neevitat. Ora\u015fele g\u0103zduiesc \u00een prezent peste jum\u0103tate din popula\u0163ia lumii; tot jum\u0103tate din produsul intern brut global este generat de cele mai mari 600 de ora\u015fe ale lumii. Mai mult de-at\u00e2t, se estimeaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 aproape dou\u0103 treimi din locuitorii planetei vor tr\u0103i \u00een mediul urban. “Indiferent de calea \u015fi situa\u0163ia economic\u0103 a fiec\u0103rei \u0163\u0103ri, cre\u015fterea gradului de urbanizare este inevitabil\u0103 la nivel mondial”, conform unui studiu realizat de organiza\u0163ia mondial\u0103 UN Habitat. Conform datelor, popula\u0163ia din mediul urman cre\u015fte \u00een fiecare lun\u0103 cu cinci milioane de oameni.<\/p>\n
<\/p>\n
A\u015fa c\u0103 ora\u015fele “vor ajunge catastrofe pentru mediu sau pot deveni locuri \u00een care regenerarea mediului s\u0103 fie real\u0103”, declar\u0103 Elaine Weidman, vicepre\u015fedinte \u00een cadrul Ericsson, \u00een cadrul unei prezent\u0103ri \u0163inute \u00een birourile centrale ale companiei la Stockholm. Desigur, aceste lucruri sun\u0103 destul de abstract, privite din realitatea rom\u00e2neasc\u0103. Dar s\u0103 ne g\u00e2ndim un moment la rezultatele unui studiu realizat de Carlota Perez, profesor universitar la Cambrige. Ea sus\u0163ine c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 “vom avea nevoie de \u015fapte planete dac\u0103 nu ne schimb\u0103m mentalitatea \u015fi stilul de via\u0163\u0103”.<\/p>\n
Poate \u015fi mai plastic\u0103 este o imagine \u00een care traficul va fi mult mai greoi dec\u00e2t \u00een prezent, c\u00e2nd pentru a traversa bulevardul Magheru din Capital\u0103 uneori e nevoie de o or\u0103 \u00eentreag\u0103. Aceea\u015fi distan\u0163\u0103 va fi parcurs\u0103 \u00eentr-un timp de c\u00e2teva ori mai lung \u00een numai c\u00e2\u0163iva ani. Solu\u0163ii exist\u0103 \u00eens\u0103. De pild\u0103, de mare folos ar fi un sistem care s\u0103 colecteze laolalt\u0103 toate informa\u0163iile despre circula\u0163ie, transport \u00een comun, blocaje de trafic. Av\u00e2nd la \u00eendem\u00e2n\u0103 o asemenea unealt\u0103, \u00eenainte de a pleca de-acas\u0103, oricare dintre noi ar putea g\u0103si pe calculator, telefon sau cine \u015ftie ce gadget cu acces la internet varianta optim\u0103 de a ajunge la destina\u0163ia dorit\u0103. \u00cen aceast\u0103 ecua\u0163ie am avea de ales \u00eentre mai multe scenarii – de la mersul cu bicicleta, pe jos, cu mijloacele de transport \u00een comun sau cu automobilul propriu – \u015fi trasee alternative – pe bulevarde sau str\u0103du\u0163e sau poate chiar pe \u015foseaua de centur\u0103. Prin urmare, serviciile de internet \u00een band\u0103 larg\u0103 pot avea un impact c\u00e2t se poate de real \u00een reducerea traficului de pe str\u0103zi \u015fi a emisiilor de carbon. “Oamenii ar putea lucra, de exemplu, o zi pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de-acas\u0103. Deci nu vor mai folosi ma\u015fina”, arat\u0103 Elaine Weidman.<\/p>\n
C\u00e2t va dura p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acest stil de via\u0163\u0103 va deveni real? “Cred c\u0103 nimeni nu poate r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare”, spune franc Johan Wibergh. Cu toate acestea, putem face supozi\u0163ii pe baza experien\u0163ei. A durat o sut\u0103 de ani pentru ca omenirea s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 un miliard de telefoane fixe; dar \u00een numai 20 de ani telefonia mobil\u0103 a ajuns la cinci miliarde de abona\u0163i. Prima aplica\u0163ie pentru mobile a fost lansat\u0103 \u00een 2008. Au trecut numai trei ani \u015fi tehnologia a trezit un asemenea interes \u00eenc\u00e2t aplica\u0163iile, c\u0103rora cei mai mul\u0163i le spun simplu <apps>, vor ajunge s\u0103 fie desc\u0103rcate de 17,7 miliarde de ori anul acesta, conform estim\u0103rilor. Aceast\u0103 cifr\u0103 este de peste dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t num\u0103rul aferent anului trecut – 8,2 miliarde de desc\u0103rc\u0103ri de aplica\u0163ii pentru mobile. Iar impactul pe care \u00eel au telefoanele mobile \u00een via\u0163a de zi cu zi cre\u015fte vizibil. O replic\u0103 celebr\u0103 din filmul “Re\u0163eaua Social\u0103” spune c\u0103 “am tr\u0103it \u00een ferme, am tr\u0103it \u00een ora\u015fe, iar de-acum vom ajunge s\u0103 tr\u0103im pe internet”.<\/p>\n
Mobilele s-au insinuat \u00een via\u0163a oamenilor, iar cei mai mul\u0163i dintre utilizatori nu-\u015fi mai concep via\u0163a f\u0103r\u0103 ele. “Sunt st\u00e2ngace, a\u015fa c\u0103 folosesc mai ales m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, dar iPhone este ca m\u00e2na mea dreapt\u0103. Este ca un asistent. M\u0103 ajut\u0103 pentru aproape orice – cum s\u0103 ajung acolo unde trebuie, ce \u015fi unde anume voi m\u00e2nca \u00een zona respectiv\u0103 \u015fi ce ar trebui s\u0103 port, \u00een func\u0163ie de vreme”, spune Alyssa, de 29 de ani, din New York, care a participat la un studiu realizat de Ericsson.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Mai mult de-at\u00e2t, a\u015fa cum cei mai mul\u0163i dintre noi nu \u00een\u0163eleg cum era via\u0163a \u00een perioada de dinaintea computerelor, \u015fi noile tehnologii c\u00e2\u015ftig\u0103 teren. Vera din Stockholm, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 5 ani, a spus \u00een cadrul aceluia\u015fi studiu realizat de Ericsson, c\u0103 “bunicul avea un telefon mobil foarte, foarte vechi. Nici m\u0103car nu puteai vedea programe TV pe el”.<\/p>\n
Tehnologia are, desigur, avantajele ei. GPS-ul de pe telefonul mobil se dovede\u015fte de nepre\u0163uit \u00een ora\u015fe str\u0103ine. Fermierii pot g\u0103si un comerciant care s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 marfa f\u0103r\u0103 a mai apela la un intermediar. Dar, puncteaz\u0103 Johan Wibergh, “oamenii trebuie s\u0103 aib\u0103 un nivel de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi educa\u0163ie pentru a se putea folosi de tehnologie”. Pentru a \u00eenlesni acest lucru, guvernul suedez a demarat \u00een 1995 un amplu proiect de familiarizare a popula\u0163iei cu calculatoarele. Urmarea este c\u0103 \u00een ziua de azi mai toat\u0103 lumea, indiferent de sex, v\u00e2rst\u0103 sau educa\u0163ie, este interesat\u0103 de gadgeturi.<\/p>\n
Societatea interconectat\u0103, cu plusurile \u015fi minusurile sale, ridic\u0103 totu\u015fi un mare semn de \u00eentrebare. \u00cen condi\u0163iile \u00een care toate informa\u0163iile, despre toat\u0103 lumea \u015fi despre orice, plutesc \u00een eter, cine mai poate spera la intimitate \u015fi siguran\u0163\u0103?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O societate \u00een care toate informa\u0163iile \u201cplutesc\u201d \u00een sistem nu mai \u0163ine doar de romanele \u015fi filmele SF. Exist\u0103 deja proiecte c\u00e2t se poate de concrete prin care cu un simplu clic la calculator va putea fi controlat consumul de energie \u015fi ap\u0103 dintr-un complex de locuin\u0163e. Tehnologia este la \u00eendem\u00e2n\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[8337,10322,193,204,464],"class_list":["post-50764","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-evolutie","tag-informatii","tag-it","tag-tehnologie","tag-viitor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50764","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50764"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50764\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67731,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50764\/revisions\/67731"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50764"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50764"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50764"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}