{"id":50693,"date":"2011-09-21T07:00:00","date_gmt":"2011-09-21T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=50693"},"modified":"2026-04-03T05:43:34","modified_gmt":"2026-04-03T05:43:34","slug":"si-daca-se-sparge-zona-euro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=50693","title":{"rendered":"\u015ei dac\u0103 se sparge zona euro?"},"content":{"rendered":"

Spre ce anume se \u00eendreapt\u0103 acum discu\u0163iile relevante despre viitorul UE o arat\u0103, \u00eentre altele, chiar declara\u0163iile pre\u015fedintelui Traian B\u0103sescu, un barometru foarte bun pentru cine vrea s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 direc\u0163ia din care bate v\u00e2ntul \u00een sfera de decizie a Uniunii: \u00een prim\u0103var\u0103, \u00eenainte de semnarea Pactului Euro Plus, pre\u015fedintele spunea c\u0103 nu e de acceptat impunerea unei fiscalit\u0103\u0163i unitare la nivel european, propus\u0103 pe atunci de Germania, pentru c\u0103 ea va dezavantaja statele cu impozite mai mici, \u00eentre care \u015fi Rom\u00e2nia; acum \u00eens\u0103 declar\u0103 c\u0103 “va trebui s\u0103 \u00eenghi\u0163im pastila” fix\u0103rii de la Bruxelles a unui nivel unic de TVA sau de impozit pe profit, drept component\u0103 necesar\u0103 a viitorului concept de State Unite ale Europei, “dac\u0103 vrem ca Europa s\u0103 fie viabil\u0103 \u00een fa\u0163a procesului de globalizare”.<\/p>\n

Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat peste var\u0103 pe pie\u0163ele financiare \u015fi amenin\u0163area unei rec\u0103deri \u00een recesiune global\u0103 pare \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 fi str\u00e2ns r\u00e2ndurile \u00een Europa \u015fi s\u0103 fi \u00eenmuiat rezisten\u0163a – dac\u0103 nu fa\u0163\u0103 de ideea unui guvern european unic, m\u0103car fa\u0163\u0103 de ideea de solidaritate european\u0103 (studiul “Transatlantic Trends” al Marshall Fund, de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, arat\u0103 c\u0103 \u00een \u0163\u0103ri ai c\u0103ror cet\u0103\u0163eni se declar\u0103 \u00een propor\u0163ia cea mai mare afecta\u0163i de criz\u0103 – Bulgaria, Rom\u00e2nia – ponderea celor favorabili UE \u015fi \u00eencrez\u0103tori \u00een Europa unit\u0103 a r\u0103mas la cotele cele mai \u00eenalte, iar 60% dintre europeni consider\u0103 acceptabil ca \u0163\u0103rile lor s\u0103 contribuie la un fond comun de salvare a \u0163\u0103rilor cu probleme bugetare). Fa\u0163\u0103 de prim\u0103var\u0103, cea mai important\u0103 noutate de percep\u0163ie este aceea c\u0103 pentru \u0163\u0103rile din afara zonei euro devine din ce \u00een ce mai greu s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 turbulen\u0163elor de pe pie\u0163e \u015fi concuren\u0163ei globale, astfel \u00eenc\u00e2t op\u0163iunea pentru ele este “efortul de a adera c\u00e2t mai rapid la zona euro” (Leonard Orban, ex-comisar european), cu con\u015ftiin\u0163a c\u0103 “dac\u0103 zona euro se rupe, UE nu va putea supravie\u0163ui” (Jacek Rostowski, ministrul de finan\u0163e al Poloniei).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 aici toate bune \u015fi frumoase; problema \u0163ine \u00eens\u0103 de procesul de decizie \u015fi de felul cum liderii comunic\u0103 deciziile cet\u0103\u0163enilor \u015fi cum \u00een\u0163eleg s\u0103 c\u00e2\u015ftige sprijinul acestora. Pe de o parte, evolu\u0163ia spre un guvern federal al Europei sau spre o “confedera\u0163ie a europenilor”, evocat\u0103 zilele trecute de \u015feful B\u0103ncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, e prezentat\u0103 ca o sperietoare, dintr-o perspectiv\u0103 punitiv\u0103, cu argumentul c\u0103 dac\u0103 guvernele din zona euro nu sunt \u00een stare s\u0103 adopte m\u0103suri corecte de disciplinare a finan\u0163elor publice, atunci ar trebui s\u0103 intervin\u0103 o institu\u0163ie suprana\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Acela\u015fi rol de sperietoare \u00eel are \u015fi multcitatul studiu al b\u0103ncii elve\u0163iene UBS, publicat \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (\u015fi popularizat chiar de Rostowski, a c\u0103rui \u0163ar\u0103 de\u0163ine pre\u015fedin\u0163ia curent\u0103 a UE), conform c\u0103ruia spargerea zonei euro ar \u00eensemna nu numai costuri economice mult mai mari dec\u00e2t cele implicate de salvarea “verigilor slabe” (\u00eentre 6.000 \u015fi 11.500 de euro pe cap de locuitor numai \u00een primul an, \u00een compara\u0163ie cu 1.000 de euro \u00een total \u00een cazul salv\u0103rii \u0163\u0103rilor cu probleme), dar \u015fi costuri politice, \u00eentruc\u00e2t autoritatea Europei pe scena interna\u0163ional\u0103 ar disp\u0103rea \u015fi ar ap\u0103rea riscuri de r\u0103zboi civil ori de ascensiune a unei guvern\u0103ri autoritare sau militare.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, indecizia care domin\u0103 la v\u00e2rful UE induce la r\u00e2ndul ei confuzie \u015fi team\u0103 tocmai \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u0163enilor ce ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een politicile publice pe care sunt chema\u0163i s\u0103 le sus\u0163in\u0103, mai ales c\u00e2nd cet\u0103\u0163enii constat\u0103 c\u0103 povara crizei nu e distribuit\u0103 corect. Ultimul exemplu: pre\u015fedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, sus\u0163ine emiterea de euroobliga\u0163iuni ale zonei euro, pe motiv c\u0103 numai a\u015fa poate fi restabilit\u0103 \u00eencrederea investitorilor; cancelarul german Angela Merkel combate ideea, argument\u00e2nd c\u0103 eurobondurile comune nu au sens \u00een peisajul fiscal dezechilibrat din prezent. “Exist\u0103 apeluri de a emite eurobonduri \u00eenainte ca statele din sudul Europei s\u0103-\u015fi pun\u0103 ordine \u00een finan\u0163e, ceea ce ar recompensa statele nedisciplinate din sud \u00een detrimentul statelor disciplinate din nord”, a comentat Valentin Lazea, economistul-\u015fef al BNR, cu ocazia recentelor conferin\u0163e ale BCR de la Mamaia.<\/p>\n

\u00cen opinia personal\u0103 a lui Lazea, pentru problemele actuale s-au aplicat patru mari solu\u0163ii eronate, la fel de generatoare de hazard moral. Pe toate le-am v\u0103zut la lucru, cu efectele lor cu tot: politici monetare laxe, favorabile datornicilor \u015fi descurajatoare pentru economisire, cu dob\u00e2nzi de politic\u0103 monetar\u0103 sub rata infla\u0163iei (Rom\u00e2nia este printre foarte pu\u0163inele \u0163\u0103ri UE unde dob\u00e2nda central\u0103 este peste infla\u0163ie, al\u0103turi de Ungaria, Polonia \u015fi Slovenia), politici fiscale laxe, care arunc\u0103 povara pl\u0103\u0163ii datoriilor asupra genera\u0163iilor viitoare (Lazea a citat butada lui Keynes, “Pe termen lung, to\u0163i vom fi mor\u0163i”), politica SUA de a-\u015fi rezolva problemele interne prin tiparni\u0163a de bani \u015fi exportul de infla\u0163ie \u00een toat\u0103 lumea, cu efecte distructive mai ales \u00een pie\u0163ele emergente, unde ponderea alimentelor \u015fi a energiei e mai mare \u00een co\u015ful de consum \u015fi, poate mai evident dec\u00e2t toate, salvarea multor b\u0103nci cu probleme prin apelul la fonduri bugetare, “care \u00eei recompenseaz\u0103 pe bancherii impruden\u0163i \u015fi \u00eei penalizeaz\u0103 pe to\u0163i pl\u0103titorii de taxe”.<\/p>\n

Vezi aici rezultatele testului de stres bancar din Europa<\/u><\/a><\/p>\n

Valentin Lazea consider\u0103, \u00een schimb, c\u0103 erorile trecutului trebuie s\u0103 fie pl\u0103tite tot de cei care le-au cauzat \u015fi nu transferate “prin politici mioape” asupra ter\u0163ilor, numai c\u0103 pentru ca aceasta s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, ar fi nevoie de “o schimbare major\u0103 a atitudinii publicului, care nu poate avea loc f\u0103r\u0103 un leadership puternic”. Iar leadership nu \u00eenseamn\u0103 genul de sperietoare descris mai sus, ci capacitatea liderilor de a aplica politici ra\u0163ionale, acceptabile moral pentru cet\u0103\u0163eni. \u00cen opinia economistului-\u015fef al BNR, acestea ar include interzicerea pl\u0103\u0163ii de bonusuri, cre\u015fteri de salarii \u015fi dividende pentru b\u0103ncile salvate cu banii contribuabililor at\u00e2ta vreme c\u00e2t b\u0103ncile nu \u015fi-au pl\u0103tit datoria fa\u0163\u0103 de state, \u00eencetarea politicilor de subven\u0163ii nesustenabile pentru popula\u0163ie \u015fi companii prin care genera\u0163ia actual\u0103 \u00eendatoreaz\u0103 genera\u0163iile viitoare, \u00eent\u0103rirea politicilor monetare pentru stimularea economisirii atunci c\u00e2nd cre\u015fterea economic\u0103 se va consolida \u015fi chiar l\u0103sarea la discre\u0163ia pie\u0163elor de capital a statelor “incapabile sau lipsite de voin\u0163a de a se reforma”.<\/p>\n

Lazea a prezentat inclusiv o “regul\u0103 de aur” a unui guvern prudent din punct de vedere macroeconomic, care s-ar ghida dup\u0103 un \u015fir simplu de cifre: s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 2% rat\u0103 a infla\u0163iei, 3% deficit bugetar consolidat, 4% cre\u015ftere anual\u0103 a PIB, 5% deficit de cont curent, 6% cre\u015ftere a salariilor \u00een sectorul bugetar \u015fi 7% rat\u0103 a \u015fomajului.<\/p>\n

\"\"
\nDac\u0103 nu e previzibil \u00een ce m\u0103sur\u0103 Europa va avea parte de un astfel de leadership, anali\u015ftii Citigroup apreciaz\u0103 c\u0103 mai previzibil\u0103 dec\u00e2t atitudinea guvernelor este cea a pie\u0163elor financiare, unde se \u00eenfrunt\u0103 constant dou\u0103 categorii opuse de investitori, a c\u0103ror \u00eencercare de a influen\u0163a guvernele s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een func\u0163ie de interesul lor va domina peisajul economic mondial \u015fi \u00een urm\u0103torii c\u00e2\u0163iva ani.<\/p>\n

Punctul comun al celor dou\u0103 categorii e c\u0103 niciuna nu dore\u015fte intrarea \u00een incapacitate masiv\u0103 de plat\u0103 a unor state, \u00eens\u0103 \u00een rest interesele lor sunt opuse: de\u0163in\u0103torii de portofolii mari de obliga\u0163iuni – “bond vigilantes” – preseaz\u0103 guvernele s\u0103 aplice politici de natur\u0103 s\u0103 majoreze c\u00e2\u015ftigurile din obliga\u0163iuni \u015fi s\u0103 garanteze rambursarea acestora, \u00een timp ce de\u0163in\u0103torii de portofolii mari de ac\u0163iuni – “equity vigilantes” preseaz\u0103 guvernele s\u0103 men\u0163in\u0103 politici favorabile major\u0103rii c\u00e2\u015ftigurilor din ac\u0163iuni.<\/p>\n

Mai clar, politicile dorite de primii determin\u0103 austeritate bugetar\u0103 \u015fi, poten\u0163ial, defla\u0163ie; politicile dorite de a doua categorie determin\u0103 infla\u0163ie (“relax\u0103rile monetare cantitative” de genul celor aplicate de Rezerva Federal\u0103) \u015fi limiteaz\u0103 poten\u0163ialul companiilor de a crea locuri de munc\u0103 (prin mai pu\u0163in\u0103 implicare a autorit\u0103\u0163ilor de reglementare \u00een fuziuni \u015fi achizi\u0163ii ori \u00een alocarea resurselor companiilor spre distribuirea de dividende sau r\u0103scump\u0103r\u0103ri de ac\u0163iuni f\u0103cute cu scopul de a cre\u015fte pre\u0163ul ac\u0163iunilor).<\/p>\n

<\/p>\n

Analiza Citigroup constat\u0103 c\u0103, pentru a complica \u015fi mai mult lucrurile, \u00een zona euro se \u00eenfrunt\u0103, \u00een plus, chiar dou\u0103 categorii de de\u0163in\u0103tori de obliga\u0163iuni – cei care au creditat \u0163\u0103rile din sud, favorabili unui transfer de \u00eencredere dinspre \u0163\u0103rile bogate ale zonei euro, prin intermediul euroobliga\u0163iunilor comune, \u015fi cei care au investit \u00een \u0163\u0103rile bogate \u015fi care, evident, se opun cre\u0103rii eurobondurilor zonei euro, pentru c\u0103 astfel \u015fi-ar pierde din valoarea investi\u0163iilor.<\/p>\n

Previziunea Citigroup a unui viitor dominat de aceast\u0103 lupt\u0103 e de ajutor pentru \u00een\u0163elegerea unei perioade pe care toat\u0103 lumea o vrea explicat\u0103, de preferin\u0163\u0103, doar prin c\u00e2teva scenarii radicale \u015fi cu efect imediat (interzicerea specula\u0163iilor pe pie\u0163ele financiare, schimbarea etalonului monetar \u015fi sf\u00e2r\u015fitul tuturor tiparni\u0163elor de bani virtuali, retragerea radical\u0103 a statului din economie ori desfiin\u0163area euro, fie ea urmat\u0103 sau nu de r\u0103zboi).<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 acum, liderii politici din Europa ori SUA s-au dovedit fie prea speria\u0163i, fie prea belico\u015fi \u00een raport cu una sau cealalt\u0103 dintre categoriile de investitori descrise de anali\u015ftii Citigroup, f\u0103r\u0103 a izbuti s\u0103 ajung\u0103 la un echilibru corect \u00eentre cerin\u0163ele pie\u0163elor \u015fi cele ale cet\u0103\u0163enilor; singurele lucruri care se pot spune \u00een acest stadiu sunt c\u0103 orice \u00eencercare de coordonare a unor politici, fie ele bugetare, comerciale sau de reglementare a pie\u0163elor financiare, \u00eent\u0103re\u015fte pozi\u0163ia statelor europene ca grup \u00een raport cu pie\u0163ele \u015fi c\u0103 argumentul cel mai bun al politicienilor \u00een fa\u0163a cet\u0103\u0163enilor \u015fi a pie\u0163elor deopotriv\u0103 e cre\u015fterea economic\u0103 – dac\u0103 reu\u015fesc sau nu s\u0103 evite recesiunea \u015fi s\u0103 stimuleze o cre\u015ftere mai durabil\u0103 dec\u00e2t \u00eenainte de criz\u0103.<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, cele de mai sus nu-s deloc specula\u0163ii \u00eendep\u0103rtate. Anali\u015ftii b\u0103ncilor au redus, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, estim\u0103rile de cre\u015ftere economic\u0103 fie pentru anul acesta, fie pentru anul viitor, dat\u0103 fiind dependen\u0163a economiei de cererea extern\u0103, afectat\u0103 deja de \u00eencetinirea cre\u015fterii din zona euro (conform analizei BCR, cre\u015fterea \u00een al doilea trimestru a fost mai mult pe stoc, cererea intern\u0103 se men\u0163ine sc\u0103zut\u0103, iar tendin\u0163a industriei \u015fi a exporturilor pentru trimestrul al treilea nu e pozitiv\u0103).<\/p>\n

Totu\u015fi, constat\u0103 economistul-\u015fef al BCR, Lucian Anghel, absolut nicio prognoz\u0103 din cele existente la ora actual\u0103 despre Rom\u00e2nia nu anticipeaz\u0103 reintrarea \u00een recesiune”, iar economia \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 atuurile: posibilitatea de a folosi fondurile europene (“dac\u0103 ritmul de absorb\u0163ie din acest an se va men\u0163ine, atunci fondurile alocate pentru perioada 2007-13 ar putea fi utilizate p\u00e2n\u0103 la finele lui 2013, ceea ce ar fi o performan\u0163\u0103 remarcabil\u0103”), posibilitatea de a impulsiona proiectele de infrastructur\u0103, ponderea mic\u0103 a datoriei publice \u00een PIB, costul redus al for\u0163ei de munc\u0103, acordul cu FMI \u015fi UE ca garan\u0163ie c\u0103, de\u015fi nu e exclus “un u\u015for derapaj fiscal” \u00een anul electoral urm\u0103tor, el nu va dep\u0103\u015fi “anumite limite rezonabile”.<\/p>\n

Toate acestea pot sus\u0163ine Rom\u00e2nia \u00een ochii investitorilor – at\u00e2t ai celor de portofoliu, care decid costul riscului de \u0163ar\u0103, dar mai ales din punctul de vedere al nevoii de investi\u0163ii directe. St\u0103 \u00een picioare un asemenea scenariu pozitiv? Un \u00eenceput de r\u0103spuns afirmativ \u00eel d\u0103 Valentin Lazea, atunci c\u00e2nd spune c\u0103, spre deosebire de al\u0163i ani, acum au disp\u0103rut din programele majorit\u0103\u0163ii partidelor promisiunile populiste, semn c\u0103 politicienii no\u015ftri au \u00eenv\u0103\u0163at din lec\u0163ia crizei. Dar deocamdat\u0103 e doar un \u00eenceput.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Catastrof\u0103, r\u0103zboi, foamete, r\u0103zboi, revolte populare, dezastru, r\u0103zboi. N-am repetat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor “r\u0103zboi”: furi\u015fat \u00eent\u00e2i prin u\u015fa din dos a comentatorilor pr\u0103p\u0103stio\u015fi, scenariul unui r\u0103zboi generat de e\u015fecul proiectului zonei euro a promovat acum \u00een prim-plan, prin glasul anali\u015ftilor b\u0103ncii elve\u0163iene UBS. Ce sens are acest avertisment?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7242,5078,185,5841,188,7633,24502,13571,220,186,7137,13242],"class_list":["post-50693","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-basescu","tag-bcr","tag-bnr","tag-citigroup","tag-economie","tag-investitori","tag-keynes","tag-merkel","tag-politica","tag-razboi","tag-ubs","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50693","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50693"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50693\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67696,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50693\/revisions\/67696"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50693"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50693"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50693"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}