“Pentru mediul de afaceri din Europa Central\u0103, anul trecut a fost un moment de respiro”, apreciaz\u0103 George Mucibabici, pre\u015fedintele companiei de audit, fiscalitate \u015fi consultan\u0163\u0103 financiar\u0103 \u015fi de management Deloitte. Dup\u0103 trei ani de recesiune a economiilor din toat\u0103 lumea \u015fi de \u00eencerc\u0103ri fragile de corec\u0163ie a situa\u0163iei, caracterizate de cele mai multe ori prin reorganiz\u0103ri \u015fi reduceri masive de costuri, lucrurile par s\u0103 se fi stabilizat \u015fi, \u00een unele cazuri, au \u00eenceput chiar s\u0103-\u015fi revin\u0103.<\/p>\n
Cre\u015fterea cu 11% a veniturilor de 612 de miliarde de euro \u00eenregistrate anul trecut de cele mai mari 500 de companii din regiune ofer\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, pu\u0163in confort \u015fi poate chiar o umbr\u0103 de speran\u0163\u0103 c\u0103 recesiunea este pe care s\u0103 ia sf\u00e2r\u015fit, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t cifra se apropie din ce \u00een ce mai mult de nivelul anterior crizei. Aproape opt din zece dintre companiile \u00een cauz\u0103 au raportat anul trecut \u00eencas\u0103ri mai mari dec\u00e2t \u00een 2009, cu toate c\u0103 \u00een linii mari contextul a r\u0103mas neschimbat – consumul a r\u0103mas la un nivel destul de sc\u0103zut, companiile au continuat \u015fi ele s\u0103 \u0163in\u0103 din scurt costurile, iar problemele din \u0163\u0103ri mai dezvoltate au reprezentat o amenin\u0163are pentru exporturi. Toate acestea \u00een timp ce \u00een 2009 lucrurile mergeau fix pe dos, inclusiv gigan\u0163ii europeni fiind lovi\u0163i de recesiune \u015fi de diminuarea veniturilor.<\/p>\n
Semnale pozitive exist\u0103 peste tot \u00een lume. \u00cen SUA, de pild\u0103, cele 232 de companii din indexul 500 al Standard and Poor’s, care au raportat rezultate financiare pentru prima jum\u0103tate a acestui an, au consemnat un avans de 18% al veniturilor comparativ cu perioada similar\u0103 din anul precedent. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu companiile din Europa de Vest, monitorizate prin Euro Stoxx 600, care au avut venituri mai mari cu 15%. C\u00e2t despre companiile din Europa Central\u0103, cre\u015fterea medie a \u00eencas\u0103rilor a fost de 17% \u00een r\u00e2ndul celor mai mari 500 de companii din regiune \u00een prima parte a acestui an, singurele \u0163\u0103ri unde media veniturilor s-a diminuat fiind Croa\u0163ia \u015fi Bulgaria. “Evolu\u0163ia dovede\u015fte c\u0103 cele mai mari companii din regiune au capacitatea \u015fi resursele strategice \u015fi opera\u0163ionale s\u0103-\u015fi revin\u0103 chiar \u015fi din cele mai grave crize”, \u00ee\u015fi exprim\u0103 Tomasz Ochrymowicz, partener al Deloitte Central Europe, opinia \u00een studiul Central Europe Top 500 realizat anual de compania de audit, fiscalitate \u015fi consultan\u0163\u0103 financiar\u0103 \u015fi de management.<\/p>\n
Pentru Rom\u00e2nia, chiar dac\u0103 starea general\u0103 a economiei nu pare s\u0103 confirme aceast lucru, anul trecut a fost unul chiar mai bun, cel pu\u0163in pentru marii juc\u0103tori din economie – 38 dintre cele mai mari 500 de companii din Europa Central\u0103 provin din Rom\u00e2nia, cu cinci mai multe dec\u00e2t \u00een edi\u0163ia precedent\u0103 a studiului Deloitte \u015fi un total de opt afaceri noi calificate \u00een clasament. Iar veniturile firmelor rom\u00e2ne\u015fti, de 37,5 miliarde de euro anul trecut, au crescut mai mult dec\u00e2t media european\u0103, lucru care a determinat practic pozi\u0163ionarea mai bun\u0103 a pie\u0163ei locale \u00een clasament.<\/p>\n
<\/p>\n
Cu toate acestea, Rom\u00e2nia este \u00een continuare devansat\u0103 nu doar de Polonia, “o economie care a putut suporta mult mai bine \u015focurile economice prin dimensiunile \u015fi amploarea ei”, dup\u0103 cum apreciaz\u0103 Daniel D\u0103ianu, fost ministru de finan\u0163e, precum \u015fi fost membru al Parlamentului European, ci \u015fi de \u0163\u0103ri cu o popula\u0163ie de dou\u0103 ori mai mic\u0103, precum Cehia \u015fi Ungaria, care num\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 aproape de dou\u0103 ori mai multe companii \u00een topul celor mai mari 500 de afaceri din regiune. “Dintre acestea, majoritatea sunt \u00eentr-o situa\u0163ie evident mai bun\u0103, ceea ce face deja s\u0103 avem de-a face cu o lupt\u0103 pentru repozi\u0163ionare \u00een clasament”, mai spune D\u0103ianu.<\/p>\n
Polonia a fost \u00eens\u0103 dintotdeauna cea mai bine reprezentat\u0103 \u0163ar\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor 18 din regiune. Cu 173 de companii, economia polonez\u0103 a generat 35% din cele mai mari 500 de companii incluse \u00een topul Deloitte. De\u015fi rezultatul era de a\u015fteptat, economia polonez\u0103 fiind cea mai mare din regiune, num\u0103rul companiilor este \u00eens\u0103 mai mic dec\u00e2t \u00een anul precedent, pe de-o parte pe fondul consolid\u0103rilor din industrii precum energie sau tehnologie, media \u015fi telecomunica\u0163ii, iar pe de alt\u0103 parte din cauz\u0103 c\u0103 anumite sectoare precum cel de retail \u015fi servicii s-a contractat \u015fi, implicit, companiile care s-au \u00eencadrat \u00een r\u00e2ndul celor mai mari 500 s-au \u00eempu\u0163inat. A doua cea mai prezent\u0103 \u0163ar\u0103 \u00een top a fost Cehia, cu o pondere de 16% din companii, urmat\u0103 de Ungaria \u015fi apoi de Rom\u00e2nia.<\/p>\n
La o scurt\u0103 trecere \u00een revist\u0103 clasamentul primelor zece cele mai mari companii din regiunea Europei Centrale nu s-a schimbat foarte mult anul trecut fa\u0163\u0103 de 2009. Topul este dominat de \u015fapte companii de energie, l\u00e2ng\u0103 care \u015fi-au f\u0103cut cu greu loc cele trei excep\u0163ii, dintre care \u015fi Skoda, produc\u0103torul clasat anul trecut pe locul al treilea, cu o cre\u015ftere de 22,4% a \u00eencas\u0103rilor \u015fi o dublare a profiturilor, dup\u0103 ce a pierdut \u00een 2009 un loc \u00een clasament. O alt\u0103 excep\u0163ie a fost \u015fi retailerul polonez Jeronimo Martins, de altfel singura companie nou\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor mai mari zece companii din regiune, care a \u00eenregistrat anul trecut un avans de peste 30% al v\u00e2nz\u0103rilor \u015fi care va continua probabil s\u0103 avanseze \u00een clasament \u00een anii urm\u0103tori, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 are o strategie agresiv\u0103 cu privire la deschiderea de noi magazine. Dintre companiile rom\u00e2ne\u015fti, cele mai multe au urcat \u00een clasament, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd cele din zona retailului \u015fi a bunurilor de larg consum. Dintre cele 38 de firme, 14 sunt din industria energiei \u015fi resurselor \u015fi 12 din domeniul bunurilor de larg consum, urm\u0103torul domeniu bine reprezentat \u00een top fiind telecomunica\u0163iile, cu o prezen\u0163\u0103 a tuturor marilor operatori de telecom, chiar dac\u0103 afacerile acestora s-au diminuat anul trecut, potrivit studiului realizat de Deloitte. “Se confirm\u0103 totodat\u0103 o teorie mai veche conform c\u0103reia \u00eentr-o perioad\u0103 de criz\u0103 produc\u0163ia \u00eenregistreaz\u0103 cea mai mare cre\u015ftere, mai ales odat\u0103 cu reorientarea investitorilor c\u0103tre acest domeniu \u00een defavoarea unor domenii \u00eemb\u0103t\u0103toare precum serviciile financiare sau imobiliarele”, este de p\u0103rere George Mucibabici, cu observa\u0163ia c\u0103 produc\u0163ia a avut cea mai mare cre\u015ftere anul trecut.<\/p>\n
Cu toate acestea, temeri cu privire la o criz\u0103 \u00een form\u0103 de W exist\u0103 \u00een continuare, ideea unui nou val de recesiune reg\u0103sindu-se \u00een discursurile tot mai multor economi\u015fti \u015fi politicieni \u00een ultima perioad\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce economii dezvoltate din lume continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 probleme \u015fi nu reu\u015fesc s\u0103 ob\u0163in\u0103 o cre\u015ftere mai consistent\u0103 a produsului intern brut, se pune problema unui dezastru financiar similar celui din 2008 \u015fi, implicit, a unei noi recesiuni mondiale. N-ar trebui, a\u015fadar, s\u0103 ne gr\u0103bim s\u0103 tragem concluzia c\u0103 evolu\u0163ia mai bun\u0103 a celor mai mari 500 de companii din regiune \u00eenseamn\u0103 automat o revenire a economiei europene, mai ales c\u0103 exist\u0103 \u015fi explica\u0163ii. Pre\u0163urile mai mari pentru energie justific\u0103 par\u0163ial afacerile mai mari \u015fi las\u0103 totodat\u0103 de \u00een\u0163eles c\u0103 avansul nu poate dura la nesf\u00e2r\u015fit. Datoria public\u0103 are de asemenea un impact – pe m\u0103sur\u0103 ce se fac presiuni \u015fi se iau m\u0103suri \u00een vederea diminu\u0103rii acestei datorii, multe proiecte finan\u0163ate din fonduri publice vor fi anulate, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 firme private din r\u00e2ndul celor mai mari din regiune vor avea de suferit. “R\u0103m\u00e2ne a\u015fadar de v\u0103zut dac\u0103 este vorba de o redresare temporar\u0103 sau pe termen lung”, conchide Mucibabici.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ideea unei crize \u00een form\u0103 de W este \u00eenc\u0103 departe s\u0103 dispar\u0103 din discursurile multor economi\u015fti \u015fi politicieni care se a\u015fteapt\u0103 \u00een urm\u0103torii ani la un nou val de recesiune. Cre\u015fterea afacerilor \u015fi pozi\u0163ionarea mai bun\u0103 a mediului rom\u00e2nesc de business prin compara\u0163e cu cel din alte \u0163\u0103ri central europene pare totu\u015fi s\u0103 \u00eei contrazic\u0103. Concluzia este undeva la mijloc.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[81,201,182,9352,2616],"class_list":["post-50513","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-afaceri","tag-companii","tag-criza","tag-economisti","tag-previziuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50513","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50513"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50513\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67524,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50513\/revisions\/67524"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}