Am citit recent o remarc\u0103 foarte interesant\u0103: YouTube a pornit ini\u0163ial ca un serviciu de anun\u0163uri matrimoniale (\u00een fine, e un fel de-a spune politicos “dating service”) care permitea utilizatorilor s\u0103 posteze secven\u0163e video. Am \u00eenceput s\u0103 caut o surs\u0103 alternativ\u0103 \u015fi tot ce-am g\u0103sit a fost tradi\u0163ionala istorie cu Chad Hurley \u015fi Steve Chen, care au avut o idee genial\u0103 \u015fi toat\u0103 istoria arhicunoscut\u0103 din 2005 \u00eencoace. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am g\u0103sit un articol publicat de USA Today \u00een noiembrie 2006, unde este men\u0163ionat \u015fi al treilea fondator, Jawed Karim, care poveste\u015fte c\u0103 ini\u0163ial au pornit un sit numit “Tune In Hook Up”, care n-a avut succes. Dou\u0103 evenimente petrecute cu un an \u00eenainte au stat la baza schimb\u0103rii de orientare a serviciului: celebrul “accident vestimentar” suferit de Janet Jackson \u00een showul de la Super Bowl \u015fi tsunamiul din Asia. Oare publicul ar putea fi interesat de imagini de amator sau scurte secven\u0163e preluate de pe canalele oficiale? Au schimbat pu\u0163in softul, au ales un nume nou \u015fi au \u00eencercat varianta aceasta. A mers \u015fi a devenit un succes. Abia apoi au intervenit milioanele de la Google.<\/p>\n
Morala acestei istorii este c\u0103 modelul de antreprenoriat s-a schimbat radical fa\u0163\u0103 de epoca dot-com, c\u00e2nd totul se lansa \u00een stil mare, cu list\u0103ri rapide la burs\u0103, milioane investite aproape instantaneu \u015fi petreceri de lansare fastuoase, urmate de regul\u0103 de falimente dureroase. De ce s-a schimbat? Nu doar faptul c\u0103 marea c\u0103dere a dot-com-urilor din 2000-2001 i-a f\u0103cut pe investitori mult mai precau\u0163i. Un rol important l-a jucat “democratizarea tehnologiei” datorit\u0103 pre\u0163urilor mai accesibile \u015fi succesului produselor free software \u015fi open source. Micile startup-uri s-au re\u00eentors \u00een garaj, unde \u00ee\u015fi puteau \u00eencerca ideile cu bani pu\u0163ini \u015fi software pe gratis. Apari\u0163ia serviciilor de cloud computing a completat formula, pentru c\u0103 ele permiteau micilor firme s\u0103 testeze pe viu aplica\u0163iile online \u015fi s\u0103 sondeze preferin\u0163ele clien\u0163ilor f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoite s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-o infrastructur\u0103 costisitoare.<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u0163ii, “n-ai reu\u015fit, \u00eencearc\u0103 din nou” nu mai era un joc pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte, ci un exerci\u0163iu de schimbare rapid\u0103, de adaptare continu\u0103 la ceea ce p\u0103rea s\u0103 fie mai atractiv pentru public. Pentru mul\u0163i, o activitate de timp liber, dovad\u0103 fiind faptul c\u0103 Hurley \u015fi Chen lucrau pentru PayPal c\u00e2nd au pornit YouTube.<\/p>\n
Nu e greu de observat c\u0103 mi\u015fcarea free software a fost important\u0103 nu doar pentru faptul c\u0103 furniza programe gratuite, ci \u015fi pentru c\u0103 a propus o metodologie inovatoare. Unul dintre principiile de baz\u0103 ale dezvolt\u0103rii Linux, “Release early. Release often. And listen to your customers” (Public\u0103 devreme. Public\u0103 des. \u015ei ascult\u0103-\u0163i utilizatorii), a fost adoptat de tot mai multe firme la \u00eenceput de drum, pentru care a publica uneori versiuni noi de mai multe ori pe zi nu mai era ceva extravagant. Pe de alt\u0103 parte, o metodologie \u00eenrudit\u0103 \u015fi cunoscut\u0103 sub numele de “dezvoltare agil\u0103” sugera realizarea c\u00e2t mai rapid\u0103 a unui prototip minimal, dar func\u0163ional, pe baza c\u0103ruia s\u0103 se ob\u0163in\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil opiniile \u015fi sugestiile utilizatorilor. \u00cen acest model, schimbarea liniei de dezvoltare \u00een func\u0163ie de reac\u0163ia utilizatorilor este nu doar acceptat\u0103, dar chiar \u00eencurajat\u0103. Pentru micii antreprenori, \u015fi aceast\u0103 metod\u0103 a constituit o surs\u0103 de inspira\u0163ie, astfel \u00eenc\u00e2t varianta de a lansa c\u00e2t mai devreme un produs minimal \u015fi de a g\u0103si c\u00e2\u0163iva utilizatori interesa\u0163i, care s\u0103 furnizeze feed-back, a devenit o metod\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103.<\/p>\n
Desigur, marile companii nu procedeaz\u0103 a\u015fa. Acestea de obicei \u00ee\u015fi propun un produs \u015fi \u00eei planific\u0103 riguros dezvoltarea astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ias\u0103 pe pia\u0163\u0103 cu ceva perfect. \u00cens\u0103, pentru un startup cu resurse pu\u0163ine, metoda nu este abordabil\u0103. Prefer\u0103 s\u0103 lanseze repede un produs nefinisat \u015fi s\u0103 \u00eencerce pia\u0163a, s\u0103 afle ce-\u015fi doresc clien\u0163ii, s\u0103-l schimbe sau s\u0103-l abandoneze f\u0103r\u0103 remu\u015fc\u0103ri, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi iroseasc\u0103 resursele \u00eentr-o direc\u0163ie care se poate dovedi gre\u015fit\u0103. Diferen\u0163a este c\u0103 un startup nu are de protejat o reputa\u0163ie. La urma urmei, \u00een caz de e\u015fec \u00ee\u015fi poate permite s\u0103-\u015fi cear\u0103 scuze. \u015ei totu\u015fi, s-a aflat c\u0103 \u015fi unele firme consacrate utilizeaz\u0103 aceast\u0103 metod\u0103, dar nu sub brand propriu.<\/p>\n
S-a g\u0103sit \u015fi un teoretician pentru aceast\u0103 strategie. Antreprenorul Eric Ries o popularizeaz\u0103 \u00eenc\u0103 din 2008 sub numele de “Lean Startup” \u015fi peste c\u00e2teva zile \u00eei va ap\u0103rea cartea cu acela\u015fi nume. De\u015fi c\u00e2teva firme precum DropBox \u015fi Aardvark (cump\u0103rat\u0103 recent de Google) sunt succese pe care Ries le revendic\u0103, mi se pare evident c\u0103 nu el a inventat metoda.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Se spune c\u0103 95% dintre firmele nou \u00eenfiin\u0163ate \u00een Statele Unite e\u015fueaz\u0103 \u00een cel mult doi ani. \u00cens\u0103 e\u015fecul nu este dec\u00e2t un pas \u00eenainte, pentru c\u0103 micii antreprenori au g\u0103sit metode de a se proteja de c\u0103derile dureroase. A\u015fa \u00eenc\u00e2t \u00eencearc\u0103 iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi. Unii chiar reu\u015fesc.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7107,7104,11520,7105],"class_list":["post-50490","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-start-up","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50490","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50490"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50490\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67503,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50490\/revisions\/67503"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50490"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50490"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50490"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}