{"id":50487,"date":"2011-09-11T23:00:00","date_gmt":"2011-09-11T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=50487"},"modified":"2026-04-03T05:37:45","modified_gmt":"2026-04-03T05:37:45","slug":"reguli-pentru-afaceri-de-un-miliard","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=50487","title":{"rendered":"Reguli pentru afaceri de un miliard"},"content":{"rendered":"

\n“An dup\u0103 an \u0163ara scade \u00een toate clasamentele privind dezvoltarea economic\u0103, ritmul de angajare a tinerilor, educa\u0163ia \u015fi cercetarea sau drepturile consumatorilor. \u00cen acela\u015fi timp, cre\u015fte \u00een toate clasamentele privind evaziunea fiscal\u0103, corup\u0163ia, construc\u0163iile ilegale \u015fi ineficien\u0163a justi\u0163iei.” V\u0103 sun\u0103 cunoscute aceste idei? Crede\u0163i desigur c\u0103 este vorba despre Rom\u00e2nia. Dar nu este. Luca D’Agnese, CEO al Enel Rom\u00e2nia, \u015fi Roger Abravanelo, un fost coleg de-al s\u0103u din compania de consultan\u0163\u0103 McKinsey, vorbesc \u00een introducerea c\u0103r\u0163ii lor “Regole” despre Italia, \u0163ara unde nu se respect\u0103 regulile \u015fi unde totul se poate “rezolva cumva at\u00e2ta timp c\u00e2t se trece peste obstacole (legi)”. “Multe reguli sunt dispre\u0163uite \u00een Italia, pia\u0163a neagr\u0103 este foarte mare, nu se pl\u0103tesc taxele, nu avem cre\u015fterea economic\u0103 pe care ar trebui s\u0103 o avem. \u00cen Rom\u00e2nia toat\u0103 lumea se pl\u00e2nge de acelea\u015fi lucruri, dar \u00een Italia e mult mai grav”, povestea s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 Luca D’Agnese, invitatul edi\u0163iei cu num\u0103rul 14 a MEET THE CEO, evenimentul organizat lunar de BUSINESS Magazin.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cent\u00e2lnirea cu Luca D’Agnese a fost o surpriz\u0103 din mai multe puncte de vedere. \u00cen primul r\u00e2nd, a fost surpriza vederii unui expat care nu critic\u0103 (at\u00e2t de mult) Rom\u00e2nia; iar c\u00e2nd o face, criticile sunt \u0163intite direct, \u015fi nu \u00een general, \u00eempotriva sistemului. \u00cen al doilea r\u00e2nd, a fost surpriza discursului, construit tehnic \u015fi conform cu strategia de comunicare a grupului, pe teme precum pre\u0163ul energiei \u015fi liberalizarea acestuia sau a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii rela\u0163iilor cu clien\u0163ii \u015fi a scurt\u0103rii \u00eentreruperilor. \u00cen al treilea r\u00e2nd, a surprins c\u00e2nd a vorbit despre sine ca fiind “lider al Enel Rom\u00e2nia” \u00een loc de CEO al companiei: “Spun lider pentru c\u0103 eu cred \u00een faptul c\u0103 trebuie s\u0103 po\u0163i s\u0103 fii un catalizator al propriei companii, al echipei, c\u0103 trebuie s\u0103 te vad\u0103 \u015fi ei ca imagine a grupului. Managerii se schimb\u0103, de aceea este important\u0103 calitatea liderului de a crea o echip\u0103, o mo\u015ftenire”, a explicat D’Agnese formularea.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDe\u015fi a venit la Bucure\u015fti de doar nou\u0103 luni, D’Agnese se simte deja ca acas\u0103. Nu e neap\u0103rat un compliment pentru \u0163\u0103rile din care a plecat sau \u00een care a ajuns, ci doar o concluzie nepripit\u0103 a unei personalit\u0103\u0163i analitice \u015fi a unui manager cu convingeri foarte clare. \u015etie s\u0103 salute \u015fi s\u0103 spun\u0103 c\u00e2teva cuvinte \u00een rom\u00e2n\u0103, iar dac\u0103 \u00eei vorbe\u015fti rar \u015fi clar, \u00een\u0163elege limba celor al\u0103turi de care lucreaz\u0103 din martie. S-a mutat la Bucure\u015fti cu pu\u0163in timp \u00eenainte de \u00eenceperea mandatului la Enel, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi \u00een Italia familia (so\u0163ia \u015fi cele dou\u0103 fiice), la care merge \u00een weekend-uri \u015fi care \u00eel viziteaz\u0103 \u00een vacan\u0163e, dar \u015fi acum, \u00een perioada Festivalului Enescu, pe care Enel \u00een sponsorizeaz\u0103 \u015fi de care D’Agnese este pasionat.<\/p>\n

<\/p>\n

Venirea lui D’Agnese la conducerea Enel Rom\u00e2nia, la nici doi ani de la numirea fostului CEO, Claudio Zito, face din Enel Rom\u00e2nia compania din energie unde expa\u0163ii-CEO au cele mai scurte mandate. Jan Veskrna, CEO-ul CEZ Rom\u00e2nia, este la al doilea mandat cu o durat\u0103 de trei ani, fiind deja \u00een Rom\u00e2nia din 2005. La fel, Frank Hajdinjak, CEO-ul E.ON, este \u00een Rom\u00e2nia din 2007, av\u00e2nd ini\u0163ial o alt\u0103 func\u0163ie de conducere \u00eenaintea fuziunii afacerilor din gaz \u015fi energie, pe care le conduce acum. Luca D’Agnese nu a spus care este durata mandatului s\u0103u, ci doar c\u0103 “va sta aici c\u00e2t va fi nevoie” de el. Iar “nevoia” poate avea leg\u0103tur\u0103 cu motivul pentru care un manager de profesie a fost trimis la conducerea afacerilor din Rom\u00e2nia. P\u00e2n\u0103 acum, de\u015fi cu mandate scurte, fiecare CEO al Enel a avut un rol bine definit: primului country manager, Brunello Bote, i s-a cerut trecerea Electrica Dobrogea \u015fi Banat de la organizarea \u015fi mentalitatea de companii de stat la cea de companii private; Mateo Codazzi a avut ca principal rol integrarea \u00een business a Electrica Muntenia Sud, dar \u015fi pornirea unor proiecte de produc\u0163ie de energie, iar Claudio Zito a avut ca scop declarat “coagularea bazei de clien\u0163i \u015fi cre\u015fterea acesteia”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Lu\u00e2nd \u00een considerare nu numai discursul s\u0103u, dar \u015fi momentul c\u00e2nd a \u00eenceput mandatul s\u0103u, rolul lui D’Agnese s-ar putea numi simplu “lobby”. Experien\u0163a sa de consultant (a lucrat \u00een McKinsey 15 ani, ultimii 5 ca partener), dar \u015fi de manager (a avut func\u0163ii de CEO \u00eenaintea v\u00e2rstei de 40 de ani, lucru mai rar \u00eent\u00e2lnit \u00een vestul Europei) \u00eei d\u0103 nu numai u\u015furin\u0163a conducerii lejere a unei companii oric\u00e2t de mari, dar \u015fi curajul de a g\u00e2ndi mare (“think big”) \u015fi de a fi optimist c\u00e2nd vine vorba de unul dintre cele mai greoaie taskuri pe care un manager din Rom\u00e2nia le poate avea: lucrul cu statul. Iar D’Agnese, dincolo de faptul c\u0103 este partener cu statul rom\u00e2n (care este ac\u0163ionar minoritar al companiilor care compun Enel Rom\u00e2nia), are mai multe discu\u0163ii de purtat cu statul: politica de pre\u0163uri la energie, autoriza\u0163iile pentru proiectele de la Br\u0103ila \u015fi Gala\u0163i, dar \u015fi startul lucr\u0103rilor la Cernavod\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Luca D’Agnese nu o nume\u015fte neap\u0103rat “surpriz\u0103 nepl\u0103cut\u0103”, dar, pentru managerul italian, pia\u0163a \u00eenc\u0103 neregularizat\u0103 a energiei este cel mai important aspect care trebuie s\u0103 se schimbe \u00een pia\u0163a energiei din Rom\u00e2nia. \u015ei asta nu pentru c\u0103 a\u015fa vor investitorii, precizeaz\u0103 \u015feful Enel: “Rom\u00e2nia a f\u0103cut ni\u015fte alegeri, \u00eencep\u00e2nd cu faptul c\u0103 a aderat la Uniunea European\u0103; asta \u00eei d\u0103 drepturi, dar \u015fi obliga\u0163ii”. D’Agnese consider\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sunt dou\u0103 categorii de consumatori, care nu \u00eempart acelea\u015fi responsabilit\u0103\u0163i: “Pia\u0163a reziden\u0163ial\u0103 pl\u0103te\u015fte foarte pu\u0163in, iar pia\u0163a industrial\u0103 pl\u0103te\u015fte foarte mult. Asta trebuie s\u0103 se schimbe. Oamenii merg acas\u0103, aprind lumina \u015fi dau drumul la ma\u015fina de sp\u0103lat f\u0103r\u0103 s\u0103 con\u015ftientizeze c\u00e2te mii de oameni muncesc pentru aceast\u0103 stabilitate. Plus c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia acest serviciu este \u00eenc\u0103 foarte ieftin, la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de media european\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, pre\u0163urile de produc\u0163ie sunt foarte mari, la fel de mari ca \u00een Europa”.<\/p>\n

Modul de abordare direct al problemei regulariz\u0103rii vine \u00eentr-un moment fierbinte pe aceast\u0103 tem\u0103, c\u00e2nd Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 ia rapid ni\u015fte decizii cu privire la acest subiect. Eliminarea total\u0103 a pre\u0163urilor reglementate p\u00e2n\u0103 \u00een 2015 este una dintre condi\u0163iile impuse \u00een negocierile Rom\u00e2niei cu FMI, Comisia European\u0103 \u015fi Banca Mondial\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 Ministerul Economiei a reintrodus \u00een dezbatere public\u0103 dou\u0103 proiecte de lege privind organizarea pie\u0163ei energiei electrice \u015fi a gazelor naturale. Acestea prev\u0103d ca, \u00eencep\u00e2nd din 2012 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2015, pre\u0163urile reglementate s\u0103 fie eliminate treptat conform unui calendar aprobat de Autoritatea Na\u0163ional\u0103 de Reglementare \u00een Domeniul Energiei (ANRE). Totu\u015fi, eliminarea pre\u0163urilor reglementate dup\u0103 31 decembrie 2015 nu este un lucru cert, deoarece proiectele prev\u0103d \u015fi c\u0103 pre\u0163urile reglementate ar mai putea fi men\u0163inute \u00een anumite condi\u0163ii. Legisla\u0163ia european\u0103 permite protejarea consumatorilor vulnerabili prin pre\u0163uri reglementate, dar at\u00e2t: \u00een ce prive\u015fte restul de clien\u0163i, europenii consider\u0103 c\u0103 ace\u015ftia trebuie s\u0103 fie l\u0103sa\u0163i s\u0103 aleag\u0103 liber de la ce furnizor vor s\u0103 cumpere energie. “Stabilirea pre\u0163urilor pentru consumatorii finali prin interven\u0163ia statului ridic\u0103 obstacole \u00een calea noilor intra\u0163i pe pia\u0163\u0103 \u015fi, prin urmare, priveaz\u0103 consumatorii \u015fi companiile de dreptul lor de a alege cel mai bun serviciu de pe pia\u0163\u0103”, precizeaz\u0103 oficialii CE \u00een scrisoarea care \u00eenso\u0163ea, \u00een luna aprilie 2011, dou\u0103 avize motivate c\u0103tre Rom\u00e2nia (unul privind energia electric\u0103 \u015fi cel\u0103lalt gazul), avizele reprezent\u00e2nd ultima etap\u0103 a fazei pre-contencioase \u00een cazul ne\u00eendeplinirii obliga\u0163iilor de stat membru.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Eliminarea pre\u0163urilor reglementate este un subiect extrem de sensibil pentru Guvern, deoarece liberalizarea pie\u0163ei ar determina scumpirea energiei la consumatorii casnici. Luca D’Agnese este perfect con\u015ftient de acest aspect: “Fie c\u0103 vrem sau nu vrem, vor fi schimb\u0103ri care ar putea fi dureroase, nu numai pentru consumatori, ci \u015fi pentru politicienii sub care vor avea loc aceste schimb\u0103ri \u015fi care vor fi asocia\u0163i cu aceste major\u0103ri de pre\u0163. Este adev\u0103rat c\u0103 sunt pa\u015fi politici, dar ei trebuie f\u0103cu\u0163i; noi am f\u0103cut lobby pentru ni\u015fte schimb\u0103ri: dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 investim at\u00e2t, trebuie s\u0103 se schimbe ni\u015fte lucruri”. D’Agnese accept\u0103 c\u0103 vor fi major\u0103ri de pre\u0163uri, dar nu \u00eenainteaz\u0103 niciun procent al scumpirilor: “Toate aceste investi\u0163ii din pia\u0163a de energie trebuie finan\u0163ate. Eu nu am un punct clar de vedere despre c\u00e2t trebuie s\u0103 creasc\u0103 pre\u0163urile, \u015ftiu doar c\u0103 pre\u0163ul e prea jos acum”.<\/p>\n

Faptul c\u0103 statul rom\u00e2n \u00eent\u00e2rzie \u00een mai multe decizii, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte regularizarea, dar \u015fi am\u00e2narea de mai mul\u0163i ani a unor proiecte energetice \u00een care este implicat \u015fi Enel nu \u00eel deranjeaz\u0103 at\u00e2t de mult pe CEO-ul companiei. E obi\u015fnuit cu ritmul de lucru, de multe ori anevoios, al guvernelor \u015fi administra\u0163iilor: “Ob\u0163inerea autoriza\u0163iilor pentru proiecte industriale este la fel de greoaie \u00een toat\u0103 Europa, nu cred c\u0103 e exagerat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia”. Tocmai de aceea, nu tun\u0103 \u015fi fulger\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu t\u0103r\u0103g\u0103narea proiectului Cernavod\u0103, din care s-au retras \u00een acest an to\u0163i marii parteneri europeni din cauza \u00eent\u00e2rzierii proiectului. Nu insist\u0103 asupra privatiz\u0103rii produc\u0163iei, cum fac al\u0163i directori din domeniu, ba chiar a \u00eencercat s\u0103 fie pro-activ \u015fi s\u0103 propun\u0103 statului rom\u00e2n proiecte noi precum centralele virtuale: “Printr-o astfel de central\u0103 virtual\u0103 se scoate la licita\u0163ie o anumit\u0103 capacitate dintr-o unitate de produc\u0163ie a energiei. Pentru aceast\u0103 capacitate se organizeaz\u0103 o licita\u0163ie, iar c\u00e2\u015ftig\u0103torul poate utiliza energia rezultat\u0103 pe un anumit interval de timp, \u00eentreaga unitate fiind \u00een continuare \u00een proprietatea statului. Dac\u0103 tu, ca stat, nu vrei s\u0103 renun\u0163i la tot deodat\u0103, po\u0163i s\u0103 aplici o astfel de solu\u0163ie care le d\u0103 \u015fansa altor juc\u0103tori din pia\u0163\u0103 s\u0103 aib\u0103 produc\u0163ie de energie, dar controlul unit\u0103\u0163ii r\u0103m\u00e2ne al t\u0103u”.<\/p>\n

<\/p>\n

D’Agnese pare astfel un optimist: prefer\u0103 s\u0103 vad\u0103 partea plin\u0103 a paharului \u015fi anume c\u0103, la un moment dat, Enel va fi produc\u0103tor de energie \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00eenc\u0103 unul important. Italienii au \u00eenceput cu proiectul eolian de la Tulcea: Enel Green Power, divizia de energie regenerabil\u0103 a grupului, are \u00een Rom\u00e2nia o capacitate instalat\u0103 \u00een turbine eoliene de 104 MW, dar capacitatea semnificativ\u0103 pe care o doresc italienii abia acum se proiecteaz\u0103. Enel Green Power ar putea primi o finan\u0163are de p\u00e2n\u0103 la 200 milioane euro de la Banca European\u0103 pentru Investi\u0163ii pentru a construi trei ferme eoliene (fiecare din acestea urm\u00e2nd a fi echipate cu 126 de turbine de 2-2,3 MW) \u00een Dobrogea \u015fi Banat, cu o capacitate instalat\u0103 total\u0103 de 258 MW, suma reprezent\u00e2nd 50% din costul proiectelor.<\/p>\n

Proiectul eolian nu a fost nicidecum prima inten\u0163ie de produc\u0163ie a italienilor \u00een Rom\u00e2nia. \u00cenc\u0103 din 2007 compania s-a calificat \u00een cursa pentru dou\u0103 termocentrale la Br\u0103ila \u015fi la Gala\u0163i (fiecare din cele dou\u0103 proiecte av\u00e2nd nevoie de investi\u0163ii evaluate \u00een jurul a 1 miliard de euro), a c\u0103ror autorizare \u015fi construc\u0163ie au fost am\u00e2nate de mai multe ori. \u00cen anul urm\u0103tor a intrat \u00een compania de proiect pentru construc\u0163ia reactoarelor 3 \u015fi 4 de la Cernavod\u0103, cu o cot\u0103 parte de 9,15%, al\u0103turi de Nuclearelectrica SA (51%), RWE, GDF Suez \u015fi CEZ (cu c\u00e2te 9,15%) \u015fi ArcelorMittal \u015fi Iberdrola (cu c\u00e2te 6,2%). CEZ s-a retras din proiect la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, fiind urmat\u0103 la scurt timp de RWE, GDF Suez \u015fi Iberdrola.<\/p>\n

Enel a r\u0103mas, al\u0103turi de ArcelorMittal, \u015fi a participat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 la discu\u0163iile prin care statul rom\u00e2n vrea s\u0103 atrag\u0103 \u015fi al\u0163i investitori \u00een ac\u0163ionariat, pentru a demara, \u00eentr-un sf\u00e2r\u015fit, construc\u0163ia celor dou\u0103 reactoare. “Doar noi trei nu putem face aceste reactoare. Enel are op\u0163iunea de a-\u015fi dubla participa\u0163ia \u015fi ArcelorMittal la fel, iar dac\u0103 statul va ajunge la 40% este necesar\u0103 atragerea unui alt investitor str\u0103in. Dac\u0103 nu se g\u0103sesc ace\u015fti investitori, proiectul reactoarelor 3 \u015fi 4 ar trebui revizuit”, consider\u0103 D’Agnese. De\u015fi \u00eent\u00e2rziate, deciziile cu privire la cele trei proiecte ar trebui s\u0103 fac\u0103 parte din schimb\u0103rile care vor avea loc \u00een pia\u0163a de energie: “Deciziile se vor lua dac\u0103 pia\u0163a va fi mai transparent\u0103; nu pot s\u0103 spun c\u0103 eu cred orbe\u015fte \u00een aceste proiecte, dar cred c\u0103 pia\u0163a trebuie s\u0103 se schimbe”.<\/p>\n

Proiectele de produc\u0163ie \u015fi liberalizare a pre\u0163urilor sunt chestiuni de voin\u0163\u0103 politic\u0103, dup\u0103 cum le define\u015fte D’Agnese. Dincolo de acestea, planul lui \u00een Rom\u00e2nia este s\u0103 deruleze cel mai amplu proiect de investi\u0163ii al companiei pe plan local: “Vom merge \u00eentr-un ritm mai rapid al investi\u0163iilor, astfel c\u0103 bugetul nostru pentru urm\u0103torii cinci ani, inclusiv 2011, se va ridica la 800 de milioane de euro. Banii se vor duce \u00een cea mai mare parte \u00een re\u0163eaua de distribu\u0163ie a energiei electrice”. Anul trecut Enel a investit 280 de milioane de euro \u00een re\u0163elele de distribu\u0163ie ale fostelor Electrica Banat, Dobrogea \u015fi Muntenia Sud, iar pentru 2011 este prev\u0103zut un nivel similar de investi\u0163ii. Bugetul de investi\u0163ii a dep\u0103\u015fit pentru prima oar\u0103 anul trecut nivelul de 200 de milioane de euro (\u00een 2009 Enel a investit \u00een Rom\u00e2nia 171 milioane de euro, iar cu un an \u00een urm\u0103 122 milioane de euro).<\/p>\n

<\/p>\n

Dac\u0103 surprizele mai pu\u0163in pl\u0103cute din Rom\u00e2nia sunt la nivelul sistemului, surprizele pl\u0103cute despre care vorbe\u015fte D’Agnese sunt legate de oameni: “Angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia sunt foarte bine preg\u0103ti\u0163i pentru salariile pe care le au; problema lor este c\u0103 nu lucreaz\u0103 \u00een echip\u0103; nu sunt neap\u0103rat egoi\u015fti, dar nu consider\u0103 c\u0103 ceea ce e bine pentru companie e bun \u015fi pentru ei, iar ce e bun pentru ei nu e neap\u0103rat bun \u015fi pentru companie. Ar fi bine s\u0103 aib\u0103 mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een companie \u015fi \u00een pia\u0163\u0103”.<\/p>\n

D’Agnese precizeaz\u0103 c\u0103 tocmai calitatea angaja\u0163ilor a f\u0103cut ca num\u0103rul expa\u0163ilor din echipa de conducere a Enel s\u0103 scad\u0103 destul de mult fa\u0163\u0103 de anii trecu\u0163i, c\u00e2nd italienii dominau. Acum, \u00een afar\u0103 de CEO, mai sunt doi italieni \u00een boardul Enel Rom\u00e2nia, ceilal\u0163i manageri fiind rom\u00e2ni. De la venirea lui D’Agnese, mai mul\u0163i manageri au fost \u00eenlocui\u0163i, cea mai recent\u0103 schimbare fiind venirea Monic\u0103i Hodor, fost director general interimar al Praktiker, \u00een func\u0163ia de CFO.<\/p>\n

Noua echip\u0103, \u00een frunte cu D’Agnese, va conduce compania \u00een primul an c\u00e2nd veniturile ar putea atinge \u015fi dep\u0103\u015fi un miliard de euro. Anul trecut veniturile Enel Rom\u00e2nia au atins 970 de milioane de euro, iar cre\u015fterea pie\u0163ei de energie ar trebui s\u0103 impulsioneze \u015fi veniturile. “Consumul de energie a crescut mai mult dec\u00e2t PIB-ul, cu 3% \u00een prima jum\u0103tate a anului, fa\u0163\u0103 de cre\u015fterea de doar 1% a PIB”, motiveaz\u0103 D’Agnese.<\/p>\n

La venituri mari, D’Agnese accept\u0103 c\u0103 are de condus \u015fi o companie mare, cu probleme mari: “Suntem con\u015ftien\u0163i de minusurile din rela\u0163iile cu clien\u0163ii: \u015ftim c\u0103 lumea a\u015fteapt\u0103 mult p\u00e2n\u0103 s\u0103 fie conectat\u0103, c\u0103 sunt \u00eentreruperi a c\u0103ror durat\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 o scurt\u0103m, primim multe scrisori de la clien\u0163i nemul\u0163umi\u0163i, mai avem \u00eenc\u0103 multe de f\u0103cut ca s\u0103 \u0163inem lumina aprins\u0103”. Partea bun\u0103 este c\u0103 rata de colectare a facturilor nu le creeaz\u0103 probleme, rata de noncolectare fiind mai mic\u0103 de 10%, dar o alt\u0103 parte neagr\u0103 sunt furturile de energie, pentru care companiile din domeniu nu au g\u0103sit \u00eenc\u0103 o solu\u0163ie. Mai ales c\u0103, dup\u0103 cum spune D’Agnese, “problema e mentalitatea de care ne lovim, deoarece furturile de energie nu sunt privite de societate ca pe un furt adev\u0103rat, ci ca pe o \u00eenc\u0103lcare a limitei de vitez\u0103”.
\nD’Agnese nu este neap\u0103rat revoltat din acest motiv. A mai v\u0103zut chestiuni similare \u015fi \u00een Italia. Dar, ca un fan al regulilor ce este, \u00eencearc\u0103 s\u0103 taie r\u0103ul de la r\u0103d\u0103cin\u0103 \u015fi se bazeaz\u0103 pe “educarea popula\u0163iei”. \u00cens\u0103, ca \u015fi \u00een cazul scenariilor despre “o lume f\u0103r\u0103 petrol”, nu putem \u015fti dac\u0103 rezultatele ne vor prinde \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Luca D\u2019Agnese conduce de la 1 martie 2011 afacerile Enel \u00een Rom\u00e2nia, companie care ar putea atinge (\u015fi dep\u0103\u015fi) pragul de un miliard de euro \u00een acest an. Treaba lui D\u2019Agnese nu este nicidecum s\u0103 culeag\u0103 laurii, ci s\u0103 deruleze cele mai mari programe de investi\u0163ii pe care le-au \u00eenceput italienii \u00een Rom\u00e2nia. Chiar \u015fi pe cele mai grele dintre ele, care nu depind doar de calit\u0103\u0163ile lui de lider.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,16291],"tags":[235,202,9403,516,16001,24359],"class_list":["post-50487","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-meet-the-ceo","tag-business","tag-cover-story","tag-enel","tag-lider","tag-meet-the-ceo","tag-viziune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50487","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50487"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50487\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67500,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50487\/revisions\/67500"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}