F\u0103r\u0103 \u015fampanie \u015fi cu un discurs acid. A\u015fa l-a primit pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu pe noul ministru al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, Ritli Ladislau, la depunerea jur\u0103m\u00e2ntului: “Vreau s\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i ceea ce precedesorul dumneavoastr\u0103 nu a \u00een\u0163eles, c\u0103 nu se pot da al\u0163i bani la s\u0103n\u0103tate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu \u00eenchidem robinetele prin care se scurg bani de la s\u0103n\u0103tate, dar nu \u00eenspre bolnavi, ci \u00eenspre alte direc\u0163ii.” Declara\u0163ia venea \u00eentr-un context extrem de tensionat, dup\u0103 ce pre\u015fedintele Casei Na\u0163ionale de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate Lucian Du\u0163\u0103 estima c\u0103 fraudele din sistem ajung la circa 400 de milioane de euro pe an. Anchetele \u015fi un desf\u0103\u015fur\u0103tor clar al modului cum se cheltuiesc ilegal ace\u015fti bani \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103. Blocarea pl\u0103\u0163ii arieratelor c\u0103tre companii, situate la jum\u0103tate de miliard de euro la finele anului 2010, p\u00e2n\u0103 la \u00eenchiderea scurgerilor din sistem, este solu\u0163ia rapid\u0103 identificat\u0103 de pre\u015fedintele B\u0103sescu. Responsabilitatea nu cade a\u015fadar pe umerii celor care trebuie s\u0103 supravegheze sistemul de comiterea fraudelor, ci tocmai pe cei care \u00eel sus\u0163in suport\u00e2nd termene de plat\u0103 tot mai lungi. Mai exact, m\u0103sura vine \u00een contextul \u00een care termenul de plat\u0103 contractual este de 180 de zile pentru medicamentele compensate, \u00eens\u0103 \u00een prezent doctoriile se pl\u0103tesc de c\u0103tre casele de asigur\u0103ri la 300-330 de zile. Jum\u0103tate din cele peste dou\u0103 miliarde de euro, valoarea pie\u0163ei farmaceutice \u00een 2010, provine din bugetul de stat. “Scopul scoaterii \u00een fa\u0163a publicului a dimensiunii fraudelor din sistemul sanitar este de fapt s\u0103 ascund\u0103 faptul c\u0103 sistemul este subfinan\u0163at”, spune Ovidiu Buluc, pre\u015fedintele distribuitorului de medicamente Farmexim, cu afaceri de 200 de milioane de euro anul trecut. \u015eeful Farmexim constat\u0103 c\u0103 pia\u0163a medicamentelor este una dintre cele mai stricte din Rom\u00e2nia, c\u00e2t\u0103 vreme pre\u0163ul doctoriilor este reglementat de Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi se situeaz\u0103 la minimul european, iar adaosurile comerciale sunt fixe. “De aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la marile robinete prin care se scurg bani e distan\u0163\u0103 lung\u0103. Sunt probabil \u015fi ni\u015fte scurgeri de bani, dar c\u00e2t poate s\u0103 reprezinte asta din total?”, se \u00eentreab\u0103 Buluc.<\/p>\n
Distribuitorii spun c\u0103 s-a atins limita suportabilit\u0103\u0163ii, \u00eentruc\u00e2t unii furnizori nu accept\u0103 plata la 300 de zile. \u00cen acest context, liniile de credit sunt cele prin care sunt suportate costurile cauzate de plata \u00een avans cu impact semnificativ asupra profitabilit\u0103\u0163ii. \u00cen ce prive\u015fte afacerea Farmexim, nivelul costurilor nu mai poate cobor\u00ee. Restructur\u0103rile au \u00eenceput \u00een 2008, iar de atunci Buluc a concediat 50 de angaja\u0163i din cei peste o mie ai companiei, a \u00eenchis un depozit, a reconfigurat traseele ma\u015finilor, iar cifra de afaceri a crescut cu 70% \u00een doi ani \u015fi jum\u0103tate. “Criza ne-a \u00eenv\u0103\u0163at foarte multe lucruri: compania e mai supl\u0103, produce mai bine, am t\u0103iat toate costurile care nu erau necesare.” Nu \u015fi de la investi\u0163ii: Farmexim a cheltuit un milion de euro pentru un nou depozit la Ia\u015fi. \u00cen ce prive\u015fte fluxul de lichidit\u0103\u0163i, s-a schimbat \u015fi abordarea fa\u0163\u0103 de client, \u00eencas\u0103rile cresc\u00e2nd pe seama v\u00e2nz\u0103rii de volume tot mai mari.<\/p>\n
Dup\u0103 Buluc, nu criza a fost marea dilem\u0103 \u00een industria farmaceutic\u0103, ci aceea c\u0103 nu exist\u0103 dialog cu autorit\u0103\u0163ile \u015fi, mai mult, se vorbe\u015fte pe un ton tot mai amenin\u0163\u0103tor despre neplata datoriilor – “se discut\u0103 foarte cinic despre fraude, \u00een condi\u0163iile \u00een care instrumentele de control sunt la autorit\u0103\u0163i, iar totul este la vedere”. Iar \u00eent\u00e2rzierile sunt de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00e2t exist\u0103 re\u0163ete din lunile august \u015fi septembrie 2010 pe care casele de asigur\u0103ri nu le-au primit spre decontare ca s\u0103 evite cre\u015fterea deficitului bugetar. Totu\u015fi, spune Buluc, tendin\u0163a de a blama zona farmaceutic\u0103 se leag\u0103 de contactul medicamentelor cu statul, pentru c\u0103 autorit\u0103\u0163ile nu \u00ee\u015fi permit s\u0103 compenseze la nivelul la care cere popula\u0163ia, iar pacien\u0163ii au impresia c\u0103 s\u0103n\u0103tatea este gratuit\u0103. Practic, de\u015fi banii colecta\u0163i \u00een prezent sunt de c\u00e2teva ori mai mul\u0163i dec\u00e2t \u00een 2000, de exemplu, se aude foarte des despre faptul c\u0103 nu a crescut de cinci ori \u015fi calitatea serviciilor, \u00eens\u0103 consumul de medicamente este \u00eenc\u0103 de trei ori mai mic fa\u0163\u0103 de Ungaria, Cehia sau Polonia.<\/p>\n
<\/p>\n
\u015eeful Farmexim vede dou\u0103 solu\u0163ii pentru rezolvarea crizei din sistem. Prima: cinic\u0103. S\u0103 cheltuim at\u00e2t c\u00e2t ne ajunge bugetul \u015fi atunci nu mai are lumea acces la medicamente. A doua: func\u0163ional\u0103, dar care presupune efort. S\u0103 se aduc\u0103 bani \u00een plus de la bugetul de stat. Cert e c\u0103 doar patru milioane de contributori sus\u0163in cei peste 20 de milioane de beneficiari, iar din 1998 p\u00e2n\u0103 \u00een 2011 taxele pl\u0103tite de cet\u0103\u0163eni pentru asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate au sc\u0103zut cu 3,3% p\u00e2n\u0103 la 10,7% din venituri. “Au fost motive populiste s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 a sc\u0103zut CAS-ul”. \u00cen plus, sunt 26 de categorii de angaja\u0163i scutite de la plata asigur\u0103rilor, \u00een mediul rural sunt pu\u0163ini pl\u0103titori, iar cei trei milioane de rom\u00e2ni care muncesc \u00een str\u0103in\u0103tate nu contribuie nici ei la s\u0103n\u0103tate. Apoi, sectorul asigur\u0103rilor private, care absoarbe circa un sfert din totalul cheltuielilor \u00een alte state europene, este aproape inexistent \u00een Rom\u00e2nia. Al\u0163i bani puteau veni chiar de la produc\u0103torii de medicamente.<\/p>\n
De\u015fi exist\u0103 o ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 intrat\u0103 \u00een vigoare din luna octombrie a anului 2009 privind taxarea produc\u0103torilor cu o sum\u0103 reprezent\u00e2nd \u00eentre 5% \u015fi 11% din veniturile realizate din v\u00e2nzarea produselor, nu s-a \u00eencasat p\u00e2n\u0103 azi niciun leu. “\u00cen doi ani se puteau lua 300 de milioane de euro. Ca s\u0103 folosesc un termen politicos, eu o numesc incompeten\u0163\u0103”, rezum\u0103 Buluc. La presiunea FMI, premierul Emil Boc i-a cerut noului ministru al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, Ritli Ladislau, s\u0103 prezinte Executivului spre adoptare proiectul privind taxa clawback, pentru ca apoi Guvernul s\u0103 aloce ministerului 150 milioane lei din Fondul de rezerv\u0103. Taxa clawback ar lovi puternic \u00een produc\u0103torii autohtoni, care au ripostat vehement prin vocea \u015fefului genericelor Drago\u015f Damian.<\/p>\n
\u00cen viziunea sa, la un cap\u0103t exist\u0103 o presiune a ministerului care urm\u0103re\u015fte sc\u0103derea “aproape ira\u0163ional\u0103”, sub costurile de produc\u0163ie, a pre\u0163urilor la medicamentele generice, \u00een condi\u0163iile \u00een care arieratele continu\u0103 s\u0103 se acumuleze prin utilizarea produselor mai scumpe. La cel\u0103lalt cap\u0103t, spun genericii, se dore\u015fte colectarea unei taxe din veniturile realizate de produc\u0103torii de medicamente ieftine. “Efectul acestor presiuni cumulate, semnalat deja autorit\u0103\u0163ilor, este accelerarea dispari\u0163iei medicamentelor ieftine, ceea ce va duce implicit la cre\u015fterea costurilor \u00een s\u0103n\u0103tate prin utilizarea produselor farmaceutice scumpe”, conchide Damian. Toate tensiunile se vor a fi rezolvate de al dou\u0103zecilea ministru al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii din ultimii dou\u0103zeci de ani, Ritli Ladislau, care a recunoscut printre r\u00e2nduri c\u0103 “reformele din s\u0103n\u0103tate trebuie corelate cu o finan\u0163are corespunz\u0103toare”. Nivelul de 6% din PIB alocat s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, medie a statelor Uniunii Europene, dublu fa\u0163\u0103 de cel actual din Rom\u00e2nia, pare din ce mai \u00eendep\u0103rtat, c\u00e2t timp discu\u0163ia despre “robinete” existente, dar nepalpabile, blocheaz\u0103 de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni agenda public\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u015eeful Casei de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate vorbe\u015fte, f\u0103r\u0103 probe concludente, de fraude de 400 de milioane de euro \u00een domeniul sanitar. Pre\u015fedintele B\u0103sescu \u00eei cere noului ministru s\u0103 blocheze plata arieratelor c\u0103tre companiile farmaceutice p\u00e2n\u0103 \u201cse \u00eenchid robinetele\u201d. Cum se v\u0103d lucrurile prin ochii comercian\u0163ilor de medicamente?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[201,750,7592,323,8584,9757],"class_list":["post-50366","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-companii","tag-datorii","tag-farmaceutice","tag-medicamente","tag-ministerul-sanatatii","tag-plata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50366","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50366"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50366\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67386,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50366\/revisions\/67386"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50366"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50366"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50366"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}