Ioan Popa<\/a> era director la o Avicol\u0103 de stat, iar \u00een 1991 a demisionat \u015fi a \u00eenceput o afacere pe cont propriu. “\u00cen primul r\u00e2nd m\u0103 deranjau vremurile acelea c\u00e2nd directorii erau schimba\u0163i de femeile de serviciu. Eu nu accept modul acesta de lucru.” \u015ei-a dat seama c\u0103 poate face ceva pentru sine, nu pentru al\u0163ii \u015fi spune franc c\u0103 face afaceri pentru a tr\u0103i mai bine. “Nu cumva s\u0103 crede\u0163i c\u0103 fac pentru al\u0163ii. Declara\u0163ii precum <Fac afaceri ca s\u0103 creez locuri de munc\u0103> sunt utopii \u015fi eu nu spun asta.” La fel de hot\u0103r\u00e2t afirm\u0103 c\u0103 munca nu-i e mai drag\u0103 dec\u00e2t altora, dar c\u0103 e mai serios dec\u00e2t mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n\nCre\u015fterea puilor \u00eei era un domeniu familiar. A absolvit Facultatea de Zootehnie \u015fi Medicin\u0103 Veterinar\u0103 (1984) din Cluj-Napoca, s-a angajat la \u00centreprinderea Avicol\u0103 de Stat din Sf\u00e2ntu Gheorghe ca inginer zootehnist \u015fi a ajuns \u00een numai un an \u015fef de ferm\u0103. \u00cen 1998 a fost numit director tehnic \u015fi director general la \u00centreprinderea Avicol\u0103 de Stat din Alba Iulia, iar \u00een 1999 \u015fi-a luat doctoratul \u00een zootehnie la Facultatea de Zootehnie \u015fi Biotehnologii din Cluj-Napoca.<\/p>\n
\nAntreprenorul \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00eenceputul a fost foarte greu; n-a avut capital \u015fi a luat bani de la b\u0103nci, iar apoi tot profitul a fost reinvestit. N-a avut niciodat\u0103 vreo \u0163int\u0103 anume, s\u0103 ajung\u0103, de pild\u0103, la v\u00e2nz\u0103ri de un milion sau zece milioane de euro. “Nu m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 vom ajunge la dimensiunile acestea, pentru c\u0103 nu-\u0163i permiteai s\u0103 crezi a\u015fa ceva. Nu c\u0103 nu ne-ar fi dus capul, ci pentru c\u0103 acum e un sistem diferit.”
\nA preluat un CAP, o fost\u0103 ferm\u0103 de vaci pe care a transformat-o \u00eentr-una de cre\u015ftere a p\u0103s\u0103rilor. La \u00eenceput, \u00een 1991, avea doar \u015fapte angaja\u0163i \u015fi toate utilajele erau la m\u00e2na a doua. \u00cen 1993 a \u00eenceput s\u0103 cumpere utilaje noi,cu tehnic\u0103 occidental\u0103, iar afacerea deja a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 \u00een pa\u015fi mai mari.<\/p>\n
\nLa acea vreme produsele se vindeau ceva mai u\u015for ca \u00een prezent, dar nu era simplu nici atunci. Un paradox al acelor timpuri era c\u0103 majoritatea magazinelor, \u00een continuare neprivatizate, nu aveau m\u0103rfuri pe raft, \u00een vreme ce produc\u0103torilor nu le venea la \u00eendem\u00e2n\u0103 s\u0103-\u015fi valorifice m\u0103rfurile. Cauza era lipsa verigilor de leg\u0103tur\u0103, distribuitorii nefiind dezvolta\u0163i la acea vreme. Unii administratori mai descurc\u0103re\u0163i de magazine mergeau s\u0103 caute m\u0103rfuri la produc\u0103tori, pentru a avea ce s\u0103 a\u015feze pe rafturi.
\n“De regul\u0103, nu livram noi marfa, ci veneau ei la noi \u015fi o luau”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Popa, care admite c\u0103 “era altceva” fa\u0163\u0103 de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, c\u00e2nd comer\u0163ul modern a \u00eenghi\u0163it cea mai consistent\u0103 felie din pia\u0163\u0103. Anul trecut, pentru prima dat\u0103, ponderea v\u00e2nz\u0103rilor de\u0163inut\u0103 de re\u0163elele de comer\u0163 modern cu v\u00e2nz\u0103ri de produse alimentare a dep\u0103\u015fit 50% din pia\u0163\u0103, conform companiei de consultan\u0163\u0103 Contrast Management Consulting. Conform aceleia\u015fi surse, pia\u0163a de retail s-a plasat anul trecut la circa 26 de miliarde de euro.
\n\u015ei Transavia \u00ee\u015fi vinde peste 80% din marf\u0103 prin re\u0163elele moderne de comer\u0163. “Nu am ocolit comercian\u0163ii tradi\u0163ionali, doar c\u0103 pu\u0163ini \u00ee\u015fi pot permite s\u0103 respecte condi\u0163iile obligatorii”, spune Eugenia Opri\u015f, directorul diviziei comerciale. De pild\u0103, magazinele trebuie s\u0103 aib\u0103 frigidere pentru a vinde m\u0103rfurile. Lucrurile sunt cu at\u00e2t mai complicate \u00een cazul c\u0103rnii refrigerate, cu termen de garan\u0163ie de circa zece zile, interval \u00een care produsele trebuie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 rafturile.
\nNu s-a mul\u0163umit cu situa\u0163ia confortabil\u0103 a unei firme care aducea profit, de\u015fi primul milion de euro l-a f\u0103cut “repede, \u00een numai c\u00e2\u0163iva ani”. A sim\u0163it permanent c\u0103 trebuie s\u0103 aduc\u0103 \u015fi alte verigi \u00een lan\u0163. La \u00eenceput a avut ferma, apoi \u015fi-a dat seama c\u0103 are nevoie de furaje, s\u0103 nu mai depind\u0103 de al\u0163ii, c\u0103 \u00eei trebuie ma\u015fini, abator \u015fi a\u015fa mai departe. \u00cen dimensiunile de acum ale companiei a \u00eenglobat 11 foste societ\u0103\u0163i comerciale c\u0103rora le-a preluat, de regul\u0103, doar patrimoniul, pentru a nu le mo\u015fteni \u015fi necazurile.
\nUn reper \u00een via\u0163a firmei a fost momentul c\u00e2nd managementul a mizat pe reclam\u0103, Transavia devenind cunoscut\u0103 la nivel na\u0163ional mai cu seam\u0103 \u00een urma reclamei “Zboar\u0103, puiule, zboar\u0103”. \u00cen 2007 “ne-am g\u00e2ndit s\u0103 facem un brand de carne”, a\u015fa \u00eenc\u00e2t a lucrat pentru acest proiect cu Brandient. Mult\u0103 lume \u00eei spunea la acea vreme c\u0103 \u00een domeniul c\u0103rnii nu poate fi construit un brand, dar Popa nu s-a r\u0103zg\u00e2ndit. Pentru asta \u00eens\u0103 e nevoie de ni\u015fte condi\u0163ii; “trebuie s\u0103 mergi ca pe s\u00e2rm\u0103, \u00een fiecare zi” – carnea trebuie s\u0103 aib\u0103 aceea\u015fi calitate, iar alimenta\u0163ia puilor este un exemplu. “Trebuie s\u0103 ai tot ce-\u0163i trebuie, de fiecare dat\u0103 acelea\u015fi componente \u015fi aceea\u015fi calitate.”
\nZece la sut\u0103 din cifra de afaceri realizat\u0103 anul trecut s-a datorat exportului – c\u0103tre Africa, Asia, lumea arab\u0103, Europa – iar ponderea lui cre\u015fte anul acesta. Valoarea este \u00eens\u0103 mai mare, de circa 25% din v\u00e2nz\u0103ri, pentru c\u0103 peste hotare nu vinde carne, ci produse procesate, spre deosebire de pia\u0163a intern\u0103, unde cea mai mare parte a v\u00e2nz\u0103rilor revine c\u0103rnii. Pentru Transavia, exportul echivaleaz\u0103 cu stabilitatea, ca \u00een cazul unui miriapod. “Cine st\u0103 \u00eentr-un singur picior are o problem\u0103, se clatin\u0103. De aceea vreau c\u00e2t mai multe puncte de sprijin pentru companie, s\u0103 n-o bat\u0103 v\u00e2ntul”, argumenteaz\u0103 antreprenorul.
\nCu toate acestea, exportul nu este neap\u0103rat mai profitabil dec\u00e2t desfacerea produselor pe pia\u0163a intern\u0103. Popa spune c\u0103 nivelul de calitate a produselor v\u00e2ndute \u00een magazinele din Rom\u00e2nia este superior celui al produselor trimise peste hotare. “<Afar\u0103> vindem sub alte branduri, nu sub numele nostru \u015fi facem orice produs. Peste hotare se v\u00e2nd produse mult mai slabe calitativ \u015fi mai ieftine dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia”, spune omul de afaceri. Paradoxal, cele ieftine sunt cerute \u00een \u0163\u0103ri dezvoltate, cu putere de cump\u0103rare mai mare. “\u0162\u0103rile dezvoltate \u015fi civilizate m\u0103n\u00e2nc\u0103 cele mai ordinare produse; singurul lucru care \u00eei intereseaz\u0103 este pre\u0163ul; pe nimeni nu intereseaz\u0103 dac\u0103 azi sau m\u00e2ine cump\u0103r\u0103torii crap\u0103.”<\/p>\n
<\/p>\n
\nCE \u00ceNSEAMNA SA FII BOGAT
\nS-a sim\u0163it bogat chiar de la \u00eenceput, c\u00e2nd a f\u0103cut prima ferm\u0103, pentru c\u0103 “eram altfel dec\u00e2t ceilal\u0163i, aveam ceva \u00een plus”, dar declar\u0103 c\u0103 nu a fost niciodat\u0103 preocupat de bog\u0103\u0163ie, care a venit ca o consecin\u0163\u0103 a muncii. “Am vrut s\u0103 am businessul meu, s\u0103 am bani, dar nu m-a preocupat s\u0103 am o cas\u0103 mai mare dec\u00e2t al\u0163ii sau cine \u015ftie ce ma\u015fin\u0103”, sus\u0163ine Popa. Acum are dou\u0103 ma\u015fini, una de teren (Mercedes 63 AMG) \u015fi o limuzin\u0103 (un Porsche Cayenne). “Nu pentru extravagan\u0163\u0103, ci pentru utilitate”, justific\u0103 antreprenorul; prima ma\u015fin\u0103 scump\u0103 \u015fi-a cump\u0103rat-o dup\u0103 \u015fase ani de la \u00eenceperea afacerii. Nu-\u015fi aminte\u015fte nivelul profitabilit\u0103\u0163ii la acel moment, dar cert e c\u0103 “atunci, c\u00e2nd economia era nea\u015fezat\u0103, aveam rentabilitate mult mai mare ca acum”; marja de profit a sc\u0103zut de la 25-30% \u00een acei ani la circa 15% \u00een prezent.<\/p>\n
\nBani de ma\u015fin\u0103 ar fi avut \u015fi mai devreme, dar a preferat s\u0103 investeasc\u0103 \u00een afacere. \u00cen anul c\u00e2nd \u015fi-a cump\u0103rat prima ma\u015fin\u0103 nou\u0103 \u015fi-a ridicat \u015fi casa \u00een care st\u0103 acum, dar pe care se preg\u0103te\u015fte s-o p\u0103r\u0103seasc\u0103 pentru a se muta pe domeniul ridicat din temelii pe cinci hectare, unde i-a f\u0103cut \u015fi fiicei, student\u0103 acum, o cas\u0103; nu dore\u015fte \u00eens\u0103 s\u0103 dea niciun fel de detalii financiare despre c\u00e2t l-a costat acest proiect.<\/p>\n
\nNu mai identific\u0103 precis momentul c\u00e2nd a f\u0103cut primul milion de euro profit, dar spune c\u0103 a fost cu mai mult de zece ani \u00een urm\u0103 (“cum m\u0103 dezvoltam altfel?”, \u00eentreab\u0103 retoric). Cel mai probabil, primul milion de euro profit a fost f\u0103cut “destul de repede, cel mai probabil dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani”.
\nPe m\u0103sur\u0103 ce a crescut volumul afacerii, \u015fi num\u0103rul angaja\u0163ilor a \u0163inut isonul. Firma care are acum peste 1.400 de oameni pe statele de plat\u0103 a trecut de pragul de 1.000 de angaja\u0163i \u00een 2007, dup\u0103 ce a preluat Avicola Bra\u015fov. Pe vremuri “de mult apuse” cuno\u015ftea to\u0163i angaja\u0163ii, dar acum nu-i mai \u015ftie dec\u00e2t cel mult pe 10% din ei. Cei mai mul\u0163i dintre cei cu care a plecat la drum sunt \u015fi acum \u00een companie.<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 Transavia s-a dezvoltat rapid, omul de afaceri n-a avut greut\u0103\u0163i \u00een recrutarea personalului, angaj\u00e2nd oamenii “dup\u0103 nas”. “To\u0163i cei pentru care mi-am dat un girul sunt \u015fi acum \u00een companie, iar cei pe care i-am angajat dup\u0103 principii sofisticate nu au avut rezultate la fel de bune.” “Dintre to\u0163i cei care au lucrat \u00een multina\u0163ionale n-a rezistat niciunul; cei pe care i-am crescut eu sunt \u015fnur.” Popa sus\u0163ine c\u0103 nu-l intereseaz\u0103 c\u00e2t de savant este un om, iar interviurile nu prea au rost, pentru c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 angajeze caractere: “Avem exemple nenum\u0103rate de oameni cu minte care nu \u015fi-o folosesc sau o fac prost”.<\/p>\n
\nAntreprenorul transilv\u0103nean crede c\u0103 \u015fi-a modelat totu\u015fi colaboratorii \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t sunt pu\u0163in dependen\u0163i de el. Se caracterizeaz\u0103 ca un tip care ia decizii radicale foarte rapid \u015fi e de p\u0103rere c\u0103 responsabilit\u0103\u0163ile nu pot fi mutate ca piesele de pe o tabl\u0103 de \u015fah, ci treptat. A delegat, \u00een timp, multe responsabilit\u0103\u0163i, pentru c\u0103 odat\u0103 cu cre\u015fterea afacerii nu a mai putut s\u0103 se ocupe de m\u0103run\u0163i\u015furi. Anul acesta, de pild\u0103, n-a intrat niciodat\u0103 \u00eentr-o hal\u0103 de pui, de\u015fi la \u00eenceput mergea zilnic: “Acum nu mai am vreme de asta \u015fi nici nu e treaba mea. M\u0103 uit foarte atent la investi\u0163ii, dar \u00een lucrul de zi cu zi nu m\u0103 mai implic”. Criteriile de investi\u0163ii sunt strict financiare, iar omul de afaceri consider\u0103 c\u0103 prea pu\u0163ini manageri cunosc am\u0103nuntele financiare din firmele lor, l\u0103s\u00e2nd aceast\u0103 grij\u0103 \u00een seama directorului de profil. Or, \u00een momentul c\u00e2nd afli ce s-a \u00eent\u00e2mplat,
\n“e deja prea t\u00e2rziu”. \u00cen opinia sa, previziunile trebuie s\u0103 le fac\u0103 \u015feful, managerul, iar acest lucru ar trebui s\u0103 se aplice p\u00e2n\u0103 la nivel de stat.<\/p>\n
<\/p>\n
\nDESPRE LUME…<\/p>\n
\nDin discu\u0163ia relaxat\u0103 r\u0103zbate \u00eens\u0103 clar nemul\u0163umirea, odat\u0103 atins subiectul politic. Cel mai arz\u0103tor aspect este legat de faptul c\u0103 mediul politic, complet paralel cu cel economic, nu-i ofer\u0103 niciun motiv “s\u0103-mi doresc s\u0103 muncesc mai mult”. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume \u015fi politicile statului determin\u0103 antreprenorii s\u0103 prefere s\u0103 v\u00e2nd\u0103 sau s\u0103 munceasc\u0103 mai pu\u0163in. “Politicienii no\u015ftri nu \u015ftiu nimic altceva dec\u00e2t s\u0103 pun\u0103 taxe \u015fi impozite.” \u00cen opinia lui, oamenii ar trebui convin\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 mai mult pentru a da bani la bugetul de stat, “nu s\u0103-mi iei tot, c\u0103 dac\u0103 \u00eemi iei aerul de tot m\u00e2ine mor \u015fi nu-mi mai iei nimic”. Crede c\u0103 politicienii g\u00e2ndesc economia infantil.<\/p>\n
\nEste \u00eenfocat opozant al impozit\u0103rii progresive a propriet\u0103\u0163ilor, argument\u00e2nd c\u0103 au fost deja achitate taxe \u015fi impozite la ridicarea construc\u0163iilor, care \u00een sine a dat de lucru altora. “Mai bine \u00eel faci pe om s\u0103 mai construiasc\u0103 alte trei case, c\u0103 aduce mai mul\u0163i bani la buget.” Mai cu seam\u0103 c\u0103 solu\u0163ii pentru evitarea impozit\u0103rii se pot g\u0103si.<\/p>\n
\n\u00centrebat ce m\u0103suri ar lua dac\u0103 s-ar afla la conducerea \u0163\u0103rii, r\u0103spunde scurt: “Cine \u00ee\u015fi d\u0103 cu p\u0103rerea ce ar face e sonat”. O astfel de abordare nu e fezabil\u0103, a\u015fa cum un medic din SUA sunat la telefon de un pacient pe care \u00eel doare stomacul nu poate da un diagnostic. “Prima oar\u0103 trebuie v\u0103zut despre ce e vorba – \u015fi v\u0103 promit c\u0103 \u015ftiu s\u0103 fac dumnezeie\u015fte ce trebuie, a\u015fa cum am \u015ftiut s\u0103 fac cu toate companiile pe care le-am preluat \u015fi care erau praf \u015fi alice \u015fi acum sunt brici.<\/p>\n
\n” Spune totu\u015fi c\u0103 el ar fi luat m\u0103suri mult mai dure, pentru c\u0103 oamenii s-au obi\u015fnuit s\u0103 c\u00e2\u015ftige prea u\u015for bani (“trebuia da\u0163i mult mai mul\u0163i oameni afar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne pese ce fac: nu e treaba mea”) \u015fi, \u00een plus, num\u0103rul asista\u0163ilor social este exagerat. “S\u0103 dai aproape 40% pe ajutoare sociale este exagerat. \u00cen primul r\u00e2nd c\u0103 nu-i necesar, c\u0103 nu suntem to\u0163i handicapa\u0163i; iar \u0103luia care e, Dumnezeu s\u0103-i dea s\u0103n\u0103tate \u015fi s\u0103-l \u0163in\u0103 familia, c\u0103 nu l-am \u00eemboln\u0103vit eu.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen doar 20 de ani Ioan Popa a cladit de la zero Transavia, compania care conduce clasamentul producatorilor de carne de pasare. A ob\u0163inut primul milion de euro profit \u00een doar c\u00e2\u0163iva ani, a investit peste 100 de milioane de euro, iar afacerea sa valoreaza astazi de doua ori mai mult. Secretul sau: s-a sprijinit de-a lungul anilor pe cei cinci fra\u0163i \u015fi surori, implica\u0163i \u015fi ei \u00een afacere.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[4638,16680,11532],"class_list":["post-50345","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-profit","tag-pui","tag-transavia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50345","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50345"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50345\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67367,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50345\/revisions\/67367"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50345"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50345"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50345"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8265811\/11\/banda-carne.jpg?width=576&height=30\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8688062\/3\/grafic1.jpg?width=799&height=600\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8688062\/2\/caseta.jpg?width=&height=\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8688062\/4\/grafic12.jpg?width=799&height=600\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8688062\/5\/grafic.jpg?width=799&height=600\")
<\/p>\n