![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8643114\/2\/grafic2.jpg?width=799&height=600\")
<\/p>\nDac\u0103 \u00eei ascult\u0103m \u00eens\u0103 pe anali\u015ftii str\u0103ini, ajungem s\u0103 credem c\u0103 de o nou\u0103 criz\u0103 ne poate sc\u0103pa pur \u015fi simplu absen\u0163a unei noi crize \u00een zona euro, \u0163in\u00e2nd cont de tripla dependen\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, mai accentuat\u0103 dec\u00e2t a altor economii din Est, fa\u0163\u0103 de finan\u0163area str\u0103in\u0103, fa\u0163\u0103 de creditorii bancari str\u0103ini si fa\u0163\u0103 de exporturile spre zona euro.<\/p>\n
E adev\u0103rat c\u0103 mai toate analizele str\u0103ine, \u00een general f\u0103cute de marile b\u0103nci, despre riscurile contagiunii Estului de pe urma crizei Vestului par a se referi la un etern drob de sare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Rom\u00e2nia a suportat foarte lin din 2010 p\u00e2n\u0103 acum criza datoriilor din zona euro, \u00een ciuda faptului c\u0103 unele b\u0103nci \u015fi-au redus expunerea pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, iar fluctua\u0163iile violente ale percep\u0163iei investitorilor au afectat \u00een diverse momente \u015fi leul, \u015fi bursa. Astfel de analize pun \u00een lumin\u0103 \u00eens\u0103 nu iminen\u0163a vreunui dezastru economic care ne-ar viza, ci sl\u0103biciuni de structur\u0103 ale economiei, care se pot transforma \u00een riscuri dac\u0103 apar probleme \u00een zona euro: pe de o parte, lipsa de resurse interne suficiente de cre\u015ftere economic\u0103, de la capitalul propriu la existen\u0163a unei pie\u0163e interne solide, precum \u015fi “monocultura” exporturilor direc\u0163ionate c\u0103tre zona euro.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00centr-un raport publicat de la finele lui iulie, Morgan Stanley m\u0103sura riscul de contagiune \u00een Europa de Est la nivelul pie\u0163elor financiare, prin riscul de depreciere a monedelor na\u0163ionale; la nivelul expunerii b\u0103ncilor occidentale, prin riscul de dispari\u0163ie a unor resurse de cre\u015ftere a credit\u0103rii; la nivelul economiei reale, prin faptul c\u0103 o cre\u015ftere mai slab\u0103 \u00een zona euro (care s-a \u015fi manifestat \u00eentre timp, cu o rat\u0103 de cre\u015ftere de numai 0,2% \u00een trimestrul al doilea fa\u0163\u0103 de precedentul) amenin\u0163\u0103 progresia PIB \u00een \u0163\u0103rile cu o cerere intern\u0103 solid\u0103 (Cehia) \u015fi “mai ales \u00een cele care au profitat p\u00e2n\u0103 acum cel mai mult de cererea extern\u0103 ca s\u0103 ias\u0103 din recesiune, export\u00e2nd majoritatea produc\u0163iei – Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia”.<\/p>\n
\u00centr-un raport \u00eenc\u0103 mai elaborat, anali\u015ftii Citibank au \u00eentocmit un indice al contagiunii pentru economiile emergente (vezi grafic), bazat \u00een general pe acelea\u015fi variabile esen\u0163iale: c\u00e2t din rezervele valutare reprezint\u0103 crean\u0163ele de\u0163inute de b\u0103ncile europene, c\u00e2t din PIB reprezint\u0103 datoria public\u0103, c\u00e2t din cre\u015fterea economic\u0103 reprezint\u0103 exporturile c\u0103tre zona euro, ce necesit\u0103\u0163i externe de finan\u0163are are \u0163ara \u015fi care e ponderea \u00een PIB a investi\u0163iilor str\u0103ine speculative (bani fierbin\u0163i). Dup\u0103 astfel de criterii, Rom\u00e2nia iese pe locul 8 din 22, \u00eentr-un clasament al riscului condus oricum de economiile emergente din Europa Central\u0103 \u015fi de Est.<\/p>\n
De la astfel de puncte vulnerabile trebuie pornit, cel mai probabil, pentru a evalua capacitatea economiei de a sc\u0103pa de o reintrare \u00een recesiune cauzat\u0103 de evenimentele externe. Exemplu: dup\u0103 anun\u0163area de c\u0103tre Statistic\u0103, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, a estim\u0103rilor-semnale de cre\u015ftere economic\u0103 pe trimestrul al doilea (0,2% fa\u0163\u0103 de trimestrul I, respectiv 0,3% \u00een serie ajustat\u0103 sezonier fa\u0163\u0103 de trimestrul al doilea din 2010 \u015fi 1,7% \u00een serie brut\u0103 fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103), premierul Emil Boc a declarat c\u0103 Rom\u00e2nia nu numai c\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een grafic pentru \u0163inta de cre\u015ftere de 1,5% avut\u0103 \u00een vedere pentru tot anul, dar reu\u015fe\u015fte s\u0103 se men\u0163in\u0103 pe o cre\u015ftere trimestrial\u0103 superioar\u0103 unor \u0163\u0103ri ca Germania (0,1%) sau Fran\u0163a (0). Decisiv este acum, a ad\u0103ugat Emil Boc, trimestrul al treilea, cu cea mai mare pondere \u00een PIB, pentru care a fost preg\u0103tit\u0103 o rectificare de buget de natur\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 investi\u0163iile \u015fi crearea de locuri de munc\u0103.<\/p>\n
Al treilea trimestru \u00eens\u0103 “are o baz\u0103 slab\u0103 de pornire, at\u00e2ta vreme c\u00e2t sc\u0103derea v\u00e2nz\u0103rilor de retail s-a concentrat spre sf\u00e2r\u015fitul trimestrului al doilea, \u00een luna iunie, astfel \u00eenc\u00e2t va fi nevoie de cre\u015fteri lunare puternice spre a trage \u00een teritoriu pozitiv rezultatul pe perioada iulie-septembrie”, remarc\u0103 Vlad Muscalu, analist al ING Bank Rom\u00e2nia. \u00cen iunie, v\u00e2nz\u0103rile din retail, ca m\u0103sur\u0103 a cererii interne de consum, au sc\u0103zut fa\u0163\u0103 de luna mai cu -1,2%, la cel mai redus nivel al anului (-1,2%), \u00een special pe seama produselor nealimentare, \u00eentr-un trimestru cu o sc\u0103dere a v\u00e2nz\u0103rilor din retail de 0,8% (mai pu\u0163in pronun\u0163at\u0103 totu\u015fi dec\u00e2t \u00een primele trei luni ale anului – 2,6%).<\/p>\n
“Reducerea v\u00e2nz\u0103rilor \u00een acest trimestru cu 6%, \u00een termeni anuali, \u015fi a investi\u0163iilor str\u0103ine directe cu 14% ofer\u0103 repere pentru o evaluare negativ\u0103 a consumului privat \u015fi a investi\u0163iilor”, remarc\u0103 Dumitru Dulgheru, analist al BCR, care apreciaz\u0103 c\u0103 redresarea economic\u0103 r\u0103m\u00e2ne fragil\u0103 (cre\u015fterea trimestrial\u0103 de 0,2% este sub a\u015ftept\u0103rile pie\u0163ei de 0,8%), av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 “cererea extern\u0103 \u015fi-a pierdut mult din impuls, iar temerile de o acutizare a crizei datoriilor din zona euro ar putea afecta industria rom\u00e2neasc\u0103 \u00een restul anului”. Analistul BCR p\u0103streaz\u0103 estimarea de cre\u015ftere a PIB de 2% pentru tot anul, \u00eens\u0103 adaug\u0103 c\u0103 “o \u00eencetinire mai mare a exporturilor \u00een a doua jum\u0103tate a anului ar putea avea un impact negativ asupra cre\u015fterii economice, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 situa\u0163ia extern\u0103 se men\u0163ine tensionat\u0103, cel pu\u0163in pe termen scurt”.<\/p>\n
La o concluzie similar\u0103 au ajuns \u015fi anali\u015ftii Citibank care comenteaz\u0103 de obicei situa\u0163ia Rom\u00e2niei, Ilker Domac \u015fi Gultekin Isiklar. “Cererea intern\u0103 r\u0103m\u00e2ne slab\u0103, iar produc\u0163ia industrial\u0103 pierde impuls. Perspectivele mai slabe de cre\u015ftere ale Germaniei \u015fi ale economiei mondiale complic\u0103 dinamica de cre\u015ftere pentru Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 \u00eei afecteaz\u0103 performan\u0163a de export”, noteaz\u0103 cei doi, f\u0103c\u00e2nd cunoscut c\u0103 reduc \u00een consecin\u0163\u0103 estimarea de cre\u015ftere a PIB pentru acest an de la 2% la 1,6%. Ei introduc \u00een ecua\u0163ie \u015fi faptul c\u0103 bucuria sc\u0103derii spectaculoase a infla\u0163iei \u00een iunie \u015fi iulie poate fi de scurt\u0103 durat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 efecte la nivelul dob\u00e2nzilor, \u00eentruc\u00e2t, “\u00een ciuda unei perspective mai bune a infla\u0163iei, viitoarele ajust\u0103ri de pre\u0163uri administrative \u015fi riscurile asociate cu aplicarea programului cu FMI \u015fi UE \u00een anul electoral vor face BNR s\u0103 men\u0163in\u0103 dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 neschimbat\u0103”.<\/p>\n
Iar situa\u0163ia dob\u00e2nzilor se grefeaz\u0103 pe un fundal \u00een care, dup\u0103 opinia lui Cezar Furtun\u0103, partener servicii financiare al KPMG \u00een Rom\u00e2nia, “exist\u0103 \u00een continuare \u00eengrijor\u0103ri semnificative cu privire la nivelul \u00eemprumuturilor neperformante acordate de b\u0103ncile europene c\u0103tre companiile si persoanele fizice din Rom\u00e2nia \u015fi suntem \u00eenc\u0103 departe de a vedea sc\u0103deri semnificative ale provizioanelor pentru imprumuturi”.<\/p>\n
Cu ce r\u0103m\u00e2nem, a\u015fadar? Cu agricultura, deja un succes indiscutabil al anului, cu o recolt\u0103 de peste 7 milioane de tone (comparabil\u0103 cu recordul de 7,3 milioane din 2005), cu faptul c\u0103 exporturile \u00eenc\u0103 rezist\u0103, cu promisiunile Guvernului de investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103 \u015fi locuri de munc\u0103 \u015fi, probabil mai presus de toate, cu grija de a evita gre\u015felile altora sau propriile gre\u015feli din trecut la capitolul politicilor economice \u015fi fiscale, pornind de la eviden\u0163a c\u0103 dac\u0103 pie\u0163ele iart\u0103 pe timp de cre\u015ftere economic\u0103 solid\u0103, orice gre\u015feal\u0103 e penalizat\u0103 dublu \u00een vremuri tulburi.<\/p>\n
Dac\u0103 ne pa\u015fte sau nu o rec\u0103dere \u00een criz\u0103, “asta depinde de deciziile de politic\u0103 economic\u0103, \u015fi nu numai, pe care o s\u0103 le lu\u0103m”, conchidea recent Florian Libocor, economistul-\u015fef al BRD. “Avem \u015fansa de a \u00eencepe o nou\u0103 faz\u0103 de cre\u015ftere economic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, \u00eensa asta nu este o garan\u0163ie c\u0103 a\u015fa va fi. Trebuie s\u0103 fim ra\u0163ionali, pruden\u0163i \u015fi consecven\u0163i, pentru a limita la maxim poten\u0163iale cauze interne de dezechilibre. C\u00e2t prive\u015fte cauzele externe, putem doar s\u0103 ne preg\u0103tim c\u00e2t mai bine.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dac\u0103 \u00eel ascult\u0103m pe premierul Boc, de o nou\u0103 criz\u0103 ne pot sc\u0103pa disciplina bugetar\u0103 \u015fi alocarea mai multor bani pentru investi\u0163ii; dac\u0103 \u00eel ascult\u0103m pe pre\u015fedintele B\u0103sescu, de o nou\u0103 criz\u0103 ne poate sc\u0103pa integrarea \u00een viitoarele “State Unite ale Europei”, cu o cultur\u0103 \u015fi eficien\u0163\u0103 ale muncii de tip nem\u0163esc.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,9817,22789,187,188,560,184,149,9184,349,13242],"class_list":["post-50077","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-consum","tag-contagiune","tag-dobanzi","tag-economie","tag-exporturi","tag-inflatie","tag-investitii","tag-risc","tag-ue","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50077","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50077"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67122,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50077\/revisions\/67122"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}