{"id":50021,"date":"2011-08-21T23:00:00","date_gmt":"2011-08-21T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=50021"},"modified":"2026-04-03T05:25:15","modified_gmt":"2026-04-03T05:25:15","slug":"noile-reguli-din-afaceri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=50021","title":{"rendered":"Noile reguli din afaceri"},"content":{"rendered":"

In toamna anului 2007, o copert\u0103 BUSINESS Magazin clama \u00eendemnul “Think Big”, comun \u00een lumea afacerilor \u015fi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criz\u0103, de cre\u015ftere economic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Think Big avea atunci \u00een prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fra\u0163ilor Negoi\u0163\u0103, proiectul B\u0103neasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu \u015fi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platform\u0103 industrial\u0103 Sem\u0103n\u0103toarea din Bucure\u015fti. Sunt doar c\u00e2teva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o pia\u0163\u0103 frenetic\u0103 ce se \u00eemp\u0103r\u0163ea \u00eentre nebunia consumerist\u0103 \u015fi frenezia imobiliar\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Patru ani mai t\u00e2rziu fra\u0163ii Negoi\u0163\u0103 \u00ee\u015fi anun\u0163\u0103 inten\u0163ia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin \u00een apartamente de locuit; aceasta este iar\u0103\u015fi o decizie emblematic\u0103 pentru perioada pe care o tr\u0103im \u015fi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului rom\u00e2nesc. Robert \u015fi Ionu\u0163 Negoi\u0163\u0103 au dovedit putere de adaptabilitate \u015fi curajul de a schimba direc\u0163ia unei afaceri, lucruri destul de pu\u0163in comune p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani \u00een mediul de afaceri rom\u00e2nesc, caracterizat \u00een general de o rigiditate chiar mai mare dec\u00e2t accept\u0103 afaceri\u015ftii.<\/p>\n

Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost \u015fi sunt eficient folosite oriunde \u00een lumea capitalist\u0103. “Ce s-a schimbat este atitudinea fa\u0163\u0103 de aceste reguli, ele devenind o <prezen\u0163\u0103 constant\u0103> \u00een agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici a\u015f putea men\u0163iona: <nu ceda \u00een fa\u0163a panicii>, <revizuie\u015fte strategia de marketing>, <intensific\u0103 instruirea personalului>, <reducerea, \u00een limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <\u00eencurajeaz\u0103 creativitatea, \u00eencurajeaz\u0103 creativitatea, \u00eencurajeaz\u0103 creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Totu\u015fi, \u00een Rom\u00e2nia au fost posibile experimente de afaceri, \u00een imobiliare \u015fi nu numai, care ast\u0103zi pot p\u0103rea cel pu\u0163in naive: exemplele pornesc de la unele dezvolt\u0103ri imobiliare de lux \u00een zone lipsite de utilit\u0103\u0163i elementare sau apari\u0163ia unor centre comerciale construite \u00eentre trei cimitire. “Au c\u0103zut anumite repere care p\u0103reau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor \u015fi a imobilelor, soliditatea unei companii care pl\u0103tea cu bilete la ordin, evolu\u0163ia cererii de consum sau chiar siguran\u0163a locului de munc\u0103 \u015fi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri p\u0103reau c\u0103 nu pot avea dec\u00e2t evolu\u0163ii pozitive \u00een ultimii 2-3 ani, \u00eenainte de declan\u015farea crizei”, explic\u0103 Bogdan Ro\u015fu, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne de Factoring.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

IAT\u0102 C\u00c2TEVA DINTRE SCHIMB\u0102RILE MAJORE AP\u0102RUTE:
\nSCHIMB\u0102RI \u00ceN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea \u00eenseamn\u0103 acum adaptabilitate \u015fi pruden\u0163\u0103, investi\u0163iile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe poten\u0163ialul afacerii. S\u0103 le spunem “Investe\u015fte cu cap!”.<\/p>\n

SCHIMB\u0102RI \u00ceN ABORDAREA FINAN\u0162ELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urm\u0103rite mai atent, este evitat\u0103 \u00eendatorarea. S\u0103 le spunem “Show me the money!”.<\/p>\n

SCHIMB\u0102RI \u00ceN POLITICA DE RESURSE UMANE: restr\u00e2ngerea echipelor \u015fi cre\u015fterea gradului de \u00eenc\u0103rcare pe angajat, sc\u0103derea vitezei de rota\u0163ie a angaja\u0163ilor. S\u0103 le spunem “Mai pu\u0163ini, dar mai motiva\u0163i!”.<\/p>\n

SCHIMB\u0102RI \u00ceN COMUNICARE: unele dintre marile companii par s\u0103 fi f\u0103cut un pas \u00eenapoi, \u00een timp ce cei mici au ie\u015fit \u00een fa\u0163\u0103 cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconven\u0163ional\u0103, dar de multe ori mesajul \u015fi calitatea acestuia las\u0103 de dorit. S\u0103 le spunem “Comunica\u0163i? Comunica\u0163i! Comunica\u0163i”.<\/p>\n

SCHIMB\u0102RI \u00ceN MEDIUL DE BUSINESS \u00ceN ANSAMBLU: precau\u0163ia este cuv\u00e2ntul de ordine: avem ceva mai pu\u0163ine afaceri intrate \u00een pia\u0163\u0103, mai pu\u0163ine tranzac\u0163ii, tot mai multe insolven\u0163e. “G\u00e2nde\u015fte pe termen mediu \u015fi lung!” este regula \u00een acest caz.<\/p>\n

SCHIMB\u0102RI \u00ceN DIMENSIUNILE AFACERILOR: “mai mic” este la mod\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t chiar \u015fi marile companii merg pe formate mai restr\u00e2nse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, \u00een timp ce noii intra\u0163i, cum este re\u0163eaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, \u00een acest caz de proximitate. S\u0103 o denumim “Felia mai mic\u0103 este mai gustoas\u0103!”.<\/p>\n

<\/p>\n

Investe\u015fte cu cap!<\/p>\n

Varianta scurt\u0103 pare comun\u0103, dar varianta lung\u0103 are nuan\u0163e care nu sunt accesibile oricui, oric\u00e2nd. Reducerea investi\u0163iilor \u015fi, \u00een unele cazuri, chiar \u00eenghe\u0163area lor au fost primele m\u0103suri generale anticriz\u0103, iar aceast\u0103 stare de fapt a impus schimb\u0103ri de strategie \u015fi o reprioritizare a activit\u0103\u0163ilor. “Astfel a ap\u0103rut o nou\u0103 ofert\u0103: produse \u015fi servicii anticriz\u0103. Companiile care au continuat s\u0103 dezvolte produse \u0163in\u00e2nd cont de acest context au \u00eenregistrat cre\u015fteri \u015fi au avut profit. Este foarte adev\u0103rat c\u0103 efortul de v\u00e2nzare depus \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost mult mai mare \u015fi c\u0103 pre\u0163urile au fost ajustate \u00een minus, \u00eens\u0103 pia\u0163a s-a adaptat”, spune Liviu Dr\u0103gan, diretorul general al TotalSoft.<\/p>\n

Iar omul de afaceri Marius Ghenea vorbe\u015fte de evaporarea senza\u0163iei c\u0103 “pe termen lung pia\u0163a cre\u015fte oricum”. Aceast\u0103 nou\u0103 paradigm\u0103 este, \u00eentr-un fel, avantajoas\u0103 pentru start-up-uri antreprenoriale \u015fi companii mici, tocmai pentru c\u0103 ele sunt, prin defini\u0163ie, mai adaptabile, mai flexibile dec\u00e2t marile corpora\u0163ii.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cens\u0103 investi\u0163iile nu trebuie oprite, pentru c\u0103, de\u015fi sun\u0103 a cli\u015feu, \u00een criz\u0103 se g\u0103sesc uneori oportunit\u0103\u0163i interesante. “\u00cen cazul nostru”, spune R\u0103zvan Pa\u015fol, director general al Intercapital Invest, una dintre cele mai importante companii de brokeraj din Rom\u00e2nia, “am f\u0103cut \u00een 2009-2010 una dintre cele mai importante investi\u0163ii ale companiei noastre cump\u0103r\u00e2nd o companie de administrare de fonduri care s\u0103 suplimenteze serviciile noastre de brokeraj. De asemenea, am investit \u00een platforme noi de tranzac\u0163ionare \u015fi alte aplica\u0163ii \u015fi produse pentru investitorii no\u015ftri. Desigur, astfel de investi\u0163ii se fac pentru dezvoltarea pe termen lung a afacerii; pe termen scurt \u015fi chiar mediu, poten\u0163ialul redus nu justific\u0103 neap\u0103rat investi\u0163ii noi. \u00cens\u0103 companiile care \u00ee\u015fi permit s\u0103 realizeze investi\u0163ii pe timp de criz\u0103 vor fi pe primele locuri la startul competi\u0163iei dup\u0103 reluarea cre\u015fterii \u015fi \u00ee\u015fi vor p\u0103stra clien\u0163ii aproape”.<\/p>\n

Una dintre cele mai evidente consecin\u0163e ale crizei este reducerea consumului, \u00een special din cauza dispari\u0163iei creditului de retail, dar \u015fi din cauza disponibiliz\u0103rilor \u015fi a reducerilor salariale. Reducerea consumului a amplificat competi\u0163ia din pia\u0163\u0103, iar managerii abili au trecut la restructurarea companiilor \u015fi redimensionarea afacerilor astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere c\u00e2t puteau produce \u015fi vinde \u00een condi\u0163ii de siguran\u0163\u0103. “Pun accentul pe v\u00e2nz\u0103ri \u00een condi\u0163ii de siguran\u0163\u0103 \u00eentruc\u00e2t tradi\u0163ionalele v\u00e2nz\u0103ri \u00absigure\u00bb, cu plata la termen, bazate \u00een general pe instrumente de plat\u0103, cecuri \u015fi bilete la ordin, au devenit cazuri din ce \u00een ce mai rare. Ace\u015fti manageri abili au sim\u0163it c\u0103, pe o pia\u0163\u0103 cu cerere \u00een sc\u0103dere, cel mai important lucru este s\u0103 rezi\u015fti, s\u0103 ai un portofoliu de clien\u0163i corect dimensionat \u015fi curat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu te blochezi din punctul de vedere al cash-flow-ului \u015fi s\u0103 \u00eencerci s\u0103 r\u0103m\u00e2i cu o solvabilitate bun\u0103, cu datoriile pl\u0103tite la zi dac\u0103 se poate”, spune Bogdan Ro\u015fu.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Planul de afaceri are acum obiective mai pu\u0163in riscante dec\u00e2t \u00een 2007-2008, perioad\u0103 \u00een care directorul general era starul, \u00een timp ce directorul financiar era adesea pus \u00eentr-o lumin\u0103 mai pu\u0163in bun\u0103; acum CEO-ul traseaz\u0103 direc\u0163iile, iar CFO-ului \u00eei revine importanta decizie de a t\u0103ia. “Situa\u0163ia lichidit\u0103\u0163ilor este proast\u0103 \u00een mediul de business, iar \u00een zona farmaceutic\u0103 e \u015fi mai proast\u0103”, spune Drago\u015f Damian, directorul general al Terapia-Ranbaxy. “Suntem mult mai aten\u0163i acum la parametri precum capitalul de lucru \u015fi sumele de \u00eencasat. \u00cen evaluarea oamenilor din v\u00e2nz\u0103ri, fluxul de lichidit\u0103\u0163i e acum indicatorul de performan\u0163\u0103 principal, fa\u0163\u0103 de anii trecu\u0163i c\u00e2nd mul\u0163i vindeau f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite \u00eenspre \u00eencasare. Austeritatea ultimilor ani nu a fost o experien\u0163\u0103 nefolositoare pentru oamenii din opera\u0163iuni, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la austeritate ca la o lec\u0163ie care a trebuit \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 cu for\u0163a de c\u0103tre ei. Au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 se descurce pe cont propriu, s\u0103 redevin\u0103 antreprenori, s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een instinctele proprii pentru a-\u015fi dezvolta afacerile \u015fi mai ales s\u0103 nu se bazeze \u00een niciun fel pe guvernan\u0163i”. Un furnizor de servicii financiare, cum este Coface, a identificat, pe l\u00e2ng\u0103 supravegherea atent\u0103 a cash-flow-ului, preferin\u0163a pentru lichidit\u0103\u0163i, dar \u015fi folosirea rezervelor constituite \u00een depozitele bancare. “Un semnal \u00een acest sens este reducerea soldului de\u0163inut de companii \u00een depozitele bancare, precum \u015fi cre\u015fterea interesului companiilor fa\u0163\u0103 de managementul riscului de credit”, spune Cristian Ionescu, country cluster manager al Coface.<\/p>\n

\u00cen acest moment \u00eemprumuturile sunt un risc asumat crescut, crede Dorin Catan\u0103, directorul general al Centrofarm. “Cine apeleaz\u0103 acum la creditare ar trebui s\u0103 se bazeze pe un <return of investment> sigur, care, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 vizeze o amortizare a creditului c\u00e2t mai rapid\u0103. Ca s\u0103 nu mai vorbim de acoperirea unor posibile costuri neprev\u0103zute.”<\/p>\n

<\/p>\n

Mai pu\u0163ini, dar mai motiva\u0163i<\/p>\n

La \u00eenceputul crizei, Ambient, unul dintre cei mai mari retaileri de bricolaj din Rom\u00e2nia, se afla la un pas de insolven\u0163\u0103. A fost un semnal de alarm\u0103 pentru proprietarul Ioan Ciolan, semn c\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi restructureze compania. \u00cen consecin\u0163\u0103, \u00een mai pu\u0163in de patru ani, managementul a schimbat din r\u0103d\u0103cini \u00eentreaga filosofie de organizare a companiei: \u00een primul r\u00e2nd au fost integrate toate companiile care f\u0103ceau parte din grup \u00eentr-una singur\u0103, \u00een care toate procesele, deciziile \u015fi departamentele erau centralizate. Au urmat apoi restructur\u0103rile la nivel de personal. Dintre 2.600 de angaja\u0163i, c\u00e2\u0163i lucrau pentru Ambient \u00een 2007, \u00een 2010 mai r\u0103m\u0103seser\u0103 doar 1.100. “Dintre cei 1.500 de angaja\u0163i care au plecat, practic doar c\u00e2teva sute au fost literalmente trimi\u015fi acas\u0103. Restul au fost direc\u0163iona\u0163i c\u0103tre alte firme separate pe care compania le-a creat pentru a externaliza toate serviciile care nu f\u0103ceau parte din activitatea noastr\u0103 de baz\u0103”, spune directoarea de resurse umane Judith Kis.
\nKis a ad\u0103ugat \u015fi o divizie de training \u015fi de dezvoltare a personalului care ast\u0103zi folose\u015fte \u00een jur de 70% din bugetul de resurse umane.<\/p>\n

Povestea Ambient este numai un exemplu despre cum a modificat criza domeniul resurselor umane, iar modific\u0103rile nu sunt pu\u0163ine. “Contrar a\u015ftept\u0103rilor, este mult mai greu s\u0103 g\u0103se\u015fti persoane calificate pentru unele pozi\u0163ii. Asta nu pentru c\u0103 sunt mai pu\u0163ine, ci pentru c\u0103 \u015fi rom\u00e2nii s-au maturizat \u015fi au devenit mai precau\u0163i. Nu se mai arunc\u0103 cu capul \u00eenainte la orice oportunitate. Analizeaz\u0103 temeinic \u00eenainte de a lua o decizie”, spune Andrei Go\u015fu, directorul general al companiei de consultan\u0163\u0103 Ascendis. \u015ei \u00een domeniul trainingului abordarea s-a schimbat: companiile evalueaz\u0103 mult mai atent nevoia de dezvoltare a angaja\u0163ilor, \u00ee\u015fi definesc clar a\u015ftept\u0103rile \u015fi organizeaz\u0103 licita\u0163ii complexe, nu selec\u0163ii de ofert\u0103 ca p\u00e2n\u0103 acum. “Ob\u0163in astfel maxim de valoare cu investi\u0163ia cea mai mic\u0103”, spune Go\u015fu, care precizeaz\u0103 c\u0103 \u00een a doua parte a anului 2010 \u015fi prima jum\u0103tate a anului 2011 compania sa a participat la mai multe licita\u0163ii dec\u00e2t \u00een restul existen\u0163ei sale.<\/p>\n

Motivarea \u015fi stabilizarea echipei a contribuit semnificativ la cre\u015fterea profitabilit\u0103\u0163ii companiei lun\u0103 de lun\u0103, iar fluctua\u0163ia de personal din ultimul an a fost de numai 3,2%, spune \u015fi Adrian Olteanu, CEO al Flanco. “Bugetele alocate trainingurilor nu numai c\u0103 nu au fost diminuate, ci au crescut, ajung\u00e2nd \u00een 2010 la aproximativ un milion de lei, iar pentru 2011 au crescut la 2 milioane de lei”, precizeaz\u0103 Olteanu.<\/p>\n

“Mul\u0163i oameni de afaceri au \u00een\u0163eles \u00een ace\u015fti ultimi ani c\u0103 o echip\u0103 mai mic\u0103, dar mai motivat\u0103, este superioar\u0103 uneia mai mari \u015fi mai pu\u0163in motivate. \u00cen privin\u0163a sc\u0103derii vitezei de rota\u0163ie, nu este neap\u0103rat o rezultant\u0103 a schimb\u0103rii de strategie pe resurse umane a companiilor, ci reflect\u0103, cel pu\u0163in \u00een parte, \u015fi o precau\u0163ie mai mare din partea angaja\u0163ilor, o nevoie mai mare de siguran\u0163\u0103 a acestora”, observ\u0103 Marius Ghenea.<\/p>\n

R\u0103zvan Pa\u015fol, director general al Intercapital Invest, una dintre cele mai importante companii de brokeraj din Rom\u00e2nia, spune c\u0103 pe pia\u0163a de capital putem vorbi deja de patru ani de criz\u0103, nu de trei, pentru c\u0103 \u00een luna iulie 2011 s-au “s\u0103rb\u0103torit” patru ani de la pre\u0163urile maxime ale ac\u0163iunilor listate la Bursa de Valori Bucure\u015fti, atinse \u00een iulie 2007. Pe m\u0103sura restr\u00e2ngerii afacerilor \u015fi a pie\u0163ei, num\u0103rul de angaja\u0163i a sc\u0103zut \u00een mod corespunz\u0103tor. “Ast\u0103zi oper\u0103m cu mai pu\u0163in de jum\u0103tate din num\u0103rul de angaja\u0163i pe care \u00eei aveam \u00een 2007, cifr\u0103 care se coreleaz\u0103 cu sc\u0103derea valorii tranzac\u0163iilor de care aminteam mai devreme. \u00cen rest, discu\u0163ia este similar\u0103 cu cea legat\u0103 de investi\u0163ii: dac\u0103 \u00eenainte de criz\u0103 dezvoltarea \u015fi cre\u015fterea erau cuvintele de ordine, iar politica de angajare urma aceste obiective, ast\u0103zi orice nou\u0103 angajare este analizat\u0103 mult mai atent. Pentru mine chiar va fi un indicator relevant pentru ie\u015firea din criz\u0103 momentul c\u00e2nd vom \u00eencepe din nou s\u0103 facem angaj\u0103ri pentru a gestiona cre\u015fterea pie\u0163ei”, spune Pa\u015fol.<\/p>\n

Calitatea de bun manager este dat\u0103 \u015fi de mesajele pe care le transmi\u0163i intern, \u00een perioade dificile, crede Dorin Catan\u0103, director general al Centrofarm. “Dac\u0103 nu po\u0163i oferi oamenilor stimulente financiare, traininguri sau alte facilit\u0103\u0163i \u015fi e\u015fti nevoit s\u0103 iei m\u0103suri dure, un efort necesar ca s\u0103-\u0163i p\u0103strezi oamenii buni al\u0103turi presu-pune mai mult\u0103 implicare \u015fi din partea ta. Transparen\u0163a la nivel intern este foarte important\u0103”, adaug\u0103 Dorin Catan\u0103. Un semnal \u00eembucur\u0103tor, pe l\u00e2ng\u0103 relativa stabilitate a echipelor, este faptul c\u0103 sectorul privat a reluat angaj\u0103rile: \u00een primele \u015fase luni ale anului num\u0103rul salaria\u0163ilor a crescut cu 110.000 fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, \u00een special \u00een construc\u0163ii, industrie \u015fi servicii.<\/p>\n

<\/p>\n

Comunica\u0163i? Comunica\u0163i! Comunica\u0163i<\/p>\n

“Juc\u0103torii mari nu au renun\u0163at neap\u0103rat s\u0103 comunice: au mai fost destule campanii importante de comunicare ale brandurilor care \u015fi \u00eenainte de criz\u0103 aveau o notorietate crescut\u0103; \u00eens\u0103 \u00een cazul companiilor multina\u0163ionale care aveau mai multe branduri s-a decis s\u0103 se mizeze doar pe brandurile cele mai mari. Pe celelalte le-au pus \u00een a\u015fteptare, iar locul lor a fost luat de companii mai mici, \u00een special ale antreprenorilor rom\u00e2ni, care au descoperit acest loc gol \u015fi au intrat s\u0103 comunice. A fost o \u015fans\u0103 pentru companiile mici pentru c\u0103 au putut s\u0103 cumpere reclame la pre\u0163uri foarte bune”, rezum\u0103 mi\u015fc\u0103rile de pe pia\u0163a publicit\u0103\u0163ii \u015etefan Iordache, COO al Leo Burnett.<\/p>\n

Cei de la Flanco \u015fi-au adaptat strategia de marketing \u00een func\u0163ie de nevoile de comunicare. “Am ales o promovare foarte targetat\u0103 la nivel local, am exploatat din ce \u00een ce mai mult publicitatea pe suporturi ca radio, print, prin cataloage personalizate pentru diverse zone ale \u0163\u0103rii, dar \u015fi pe internet. De asemenea, am acordat tot mai mult\u0103 aten\u0163ie experien\u0163ei din magazine prin organizarea de evenimente speciale \u00eempreun\u0103 cu partenerii”, explic\u0103 directorul general al companiei Adrian Olteanu.<\/p>\n

C\u0103t\u0103lin Olteanu, directorul general al furnizorului de servicii FM Rom\u00e2nia, vorbe\u015fte de o “oboseal\u0103” a marilor companii, care se bat \u00eentre ele \u00een promo\u0163ii, campaniile devenind din ce \u00een ce mai mult ni\u015fte repozi\u0163ion\u0103ri \u00een pia\u0163\u0103. “Consumatorul deja nu mai cump\u0103r\u0103 produsul, a\u015fteapt\u0103 campania ca s\u0103 cumpere ieftin. Cei mici au f\u0103cut un pas \u00een fa\u0163\u0103 din dou\u0103 motive, cel principal fiind nevoia celor din media de a vinde spa\u0163iul de publicitate, iar dup\u0103 ce au semnat tot ce era de semnat cu cei mari au ajuns s\u0103 se uite \u015fi la cei mici”, explic\u0103 Olteanu. \u00cen paralel, micile companii au descoperit c\u0103 este accesibil s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 reclam\u0103 la TV sau folosind o mare agen\u0163ie, dep\u0103\u015find prejudecata c\u0103 ar fi prea scump \u015fi nu \u00ee\u015fi recupereaz\u0103 investi\u0163ia.<\/p>\n

G\u00e2nde\u015fte pe termen mediu \u015fi lung!
\nRegula ne-a fost sugerat\u0103 de Ilan Laufer, general manager al Retail Group, care vorbe\u015fte despre schimbarea pe care au suferit-o investitorii \u00een imobiliare. Prima regul\u0103 dup\u0103 care se ghidau cei mai mul\u0163i investitori p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 era ideea de a investi un ban \u015fi imediat de a face o specul\u0103. \u00cen zona de imobiliare, foarte mul\u0163i \u00eencercau s\u0103 pun\u0103 10-20% bani proprii pentru un avans la un teren, imobil sau apartament \u015fi apoi s\u0103 fac\u0103 o specula\u0163ie pe seama acestui avans. De exemplu, dac\u0103 un apartament costa 150.000 de euro, \u00een stadiul de proiect, cei care investeau pl\u0103teau un avans de 20%, deci blocau o proprietate. Cum pia\u0163a era \u00eentr-o continu\u0103 cre\u015ftere, de la cei 30.000 de euro pl\u0103ti\u0163i \u00een avans, din momentul c\u00e2nd semnau contractul pre\u0163ul final mai cre\u015ftea, deci vindeau proprietatea cu 170-180.000 de euro. Diferen\u0163a de la pre\u0163ul ini\u0163ial p\u00e2n\u0103 la cel final venea din specul\u0103. Acela\u015fi fenomen s-a petrecut \u015fi la terenuri. “A\u015fa se face c\u0103 pia\u0163a imobiliar\u0103 nu s-a dezvoltat real, de\u015fi s-au raportat multe tranzac\u0163ii. De fapt, la ce sume s-au vehiculat atunci, trebuia s\u0103 vedem cl\u0103diri, parcuri reziden\u0163iale \u015fi proiecte \u00een ritm masiv. La ora actual\u0103, lumea care investe\u015fte g\u00e2nde\u015fte pe termen mediu \u015fi lung. Apoi, oamenii sunt mai preocupa\u0163i de am\u0103nuntele func\u0163ionale ale cl\u0103dirilor dec\u00e2t erau \u00een trecut. \u00cen fine, cea mai mare schimbare este lipsa finan\u0163\u0103rii fa\u0163\u0103 de perioada precedent\u0103”, explic\u0103 Laufer. Totu\u015fi, rom\u00e2nul, ca om de afaceri sau ca cet\u0103\u0163ean obi\u015fnuit, va constata c\u0103, imediat ce va exista o u\u015foar\u0103 cre\u015ftere a pie\u0163ei imobiliare, pre\u0163urile vor exploda. Lumea va \u00eencerca s\u0103 \u00eemping\u0103 nivelul de specul\u0103 la nivelul din anii de cre\u015ftere. Nu este nicidecum un proces s\u0103n\u0103tos, ci unul piramidal, care se rezum\u0103 scurt: “Cel care cump\u0103r\u0103 ultimul, \u00eenainte de o perioad\u0103 proast\u0103, a pierdut tot”.<\/p>\n

“C\u00e2nd cea mai mare for\u0163\u0103 economic\u0103 a lumii, SUA, este \u00een impas, cu siguran\u0163\u0103 oamenii de afaceri sunt foarte aten\u0163i”, spune Dorin Catan\u0103, director general al Centrofarm. Pentru c\u0103 este pentru prima dat\u0103 \u00een istorie c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru, e greu de spus cum vor evolua lucrurile sau c\u00e2t va dura perioada dificil\u0103 la nivel mondial. “Cel mai probabil, este un proces de durat\u0103 la care trebuie s\u0103 ne adapt\u0103m din mers. Precau\u0163ia presupune stabilitate. Dac\u0103 \u00een perioada de av\u00e2nt economic \u00ee\u0163i permiteai s\u0103 fii mai expansiv, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 orice venit \u00een plus conteaz\u0103. Suntem mult mai pruden\u0163i cu cheltuielile \u015fi refuz\u0103m mai greu o oportunitate de business chiar dac\u0103 nu este at\u00e2t de profitabil\u0103 cum ne-am dori”, spune Catan\u0103.<\/p>\n

Pruden\u0163a \u00eenseamn\u0103 \u015fi un num\u0103r redus de tranzac\u0163ii, prelu\u0103ri sau fuziuni. “Problema lipsei substan\u0163iale a tranzac\u0163iilor este dat\u0103 \u00een principal de volatilitatea pie\u0163elor, situa\u0163ie \u00een care nu \u015ftii exact ce anume cumperi sau vinzi \u00eentr-o astfel de tranzac\u0163ie. Cred c\u0103 \u00eentreaga pia\u0163\u0103 trebuie s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 ni\u015fte metrici noi de tranzac\u0163ionare, altfel acest \u00ab\u00eenghe\u0163\u00bb va continua, cu consecin\u0163e negative asupra \u00eentregii economii, care se bazeaz\u0103, printre altele, \u015fi pe dinamica tranzac\u0163iilor de acest gen”, spune Marius Ghenea.<\/p>\n

<\/p>\n

Felia mai mic\u0103 este mai gustoas\u0103!<\/p>\n

Flanco nu mai pune accentul pe suprafa\u0163a magazinelor, ci pe eficien\u0163\u0103-trafic, pe v\u00e2nz\u0103rile pe metru p\u0103trat. Marile companii de retail descoper\u0103 binefacerile spa\u0163iilor reduse, iar un investitor cum este Dinu Patriciu mizeaz\u0103 din start pe magazinele mici \u015fi dese. Este vorba aici pe de o parte de redescoperirea unor modele vechi de business, \u00eenc\u0103 func\u0163ionale, dar care au fost uitate \u00een anii anteriori crizei, c\u00e2nd totul era g\u00e2ndit pentru volume c\u00e2t mai mari, cre\u015ftere c\u00e2t mai rapid\u0103, dimensiuni maxime. Pe de alt\u0103 parte, multe companii, mai ales \u00een domeniul retail, dar \u015fi \u00een alte zone de activitate, au fost nevoite s\u0103 redimensioneze at\u00e2t activitatea \u00een ansamblu, c\u00e2t \u015fi formatele specifice de business – dimensiunile magazinelor, num\u0103rul de produse, num\u0103rul de furnizori, sortimentele – a\u015fa c\u0103 schimb\u0103rile de model au fost implicite.<\/p>\n

\u015ei \u00een domeniul IT, spune Liviu Dr\u0103gan de la TotalSoft, marile companii multina\u0163ionale \u015fi-au \u00eendreptat aten\u0163ia \u015fi c\u0103tre IMM-uri, lans\u00e2nd a\u015fa-numitele produse “light”. Se \u00eencearc\u0103 astfel o compensare a pierderilor datorate sist\u0103rii sau am\u00e2n\u0103rii investi\u0163iilor mari.<\/p>\n

Eugen Voicu, \u015feful Certinvest, crede c\u0103 schimb\u0103rile \u00een manageriat sau \u00een modul de a face afaceri urmeaz\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u015fi c\u0103 vor fi majore. “Sistemul financiar va avea de \u00eenfruntat o schimbare de model de business care, pe l\u00e2ng\u0103 modific\u0103rile legislative, va veni din setarea obiectivelor pe termen mai lung \u015fi preocuparea pentru stabilitate, transparen\u0163\u0103 \u015fi o \u00een\u0163elegere mai aprofundat\u0103 a clien\u0163ilor \u015fi a industriilor pe care le finan\u0163eaz\u0103. Lichiditatea va fi foarte important\u0103, iar abordarea antreprenorial\u0103 va trebui \u00eencurajat\u0103, pentru c\u0103 pune un accent mai mare pe calitatea managerilor \u015fi pe independen\u0163a \u015fi responsabilitatea lor. Sunt binevenite aceste schimb\u0103ri pentru c\u0103 profesionalizeaz\u0103 mediul de business.”<\/p>\n

Executivii va trebui s\u0103 stea pe picioarele lor insist\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 guvernan\u0163i s\u0103 rezolve blocajul financiar, evaziunea fiscal\u0103, munca la negru. Ei trebuie s\u0103 caute s\u0103 evolueze regional, acolo unde consumul cre\u015fte \u015fi s\u0103 nu le fie fric\u0103 nici m\u0103car \u00een a exporta \u00een superemergentele BRIC \u015fi Turcia. Oamenii va trebui s\u0103 combat\u0103 pseudo-consumerismul cl\u0103dit pe stereotipuri \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 cont c\u0103 pre\u0163ul este cel mai important diferen\u0163iator \u00een afaceri; s\u0103 \u00eenve\u0163e competi\u0163ia pentru clien\u0163i care, de\u015fi se pl\u00e2ng c\u0103 a crescut TVA \u015fi c\u0103 le-au sc\u0103zut veniturile, r\u0103m\u00e2n statornici cli\u015feelor ridicole “sunt prea s\u0103rac ca s\u0103 cump\u0103r lucruri ieftine” sau “lucrul rom\u00e2nesc este prost f\u0103cut” \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een consecin\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Criza economic\u0103 a modificat at\u00e2t comportamentul consumatorilor, c\u00e2t \u015fi al companiilor. Executivii se v\u0103d \u00een postura de a abandona idei \u015fi moduri de ac\u0163iune sedimentate de dou\u0103 decenii de capitalism emergent \u015fi trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 joace dup\u0103 reguli noi, impuse de noua configura\u0163ie a pie\u0163elor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt muta\u0163iile pe care le antreneaz\u0103? Ce primeaz\u0103: banii, echipa, v\u00e2nz\u0103rile, lichidit\u0103\u0163ile sau adaptabilitatea?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[235,13321,5238,202,182,569],"class_list":["post-50021","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-business","tag-comportament","tag-consumatori","tag-cover-story","tag-criza","tag-reguli"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50021","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50021"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50021\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67069,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50021\/revisions\/67069"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50021"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50021"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50021"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}