![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8584484\/9\/grafic9.jpg?width=799&height=600\")
<\/p>\nRelansarea economica fragila. Aceasta este explicatia pe care
\neconomistii o gasesc pentru numarul surprinzator de mare de
\nfalimente inregistrat in primele sase luni ale anului. Semnalele
\nmixte pe care le-am receptat in ultima perioada, pe fondul
\ninstabilitatii eco-no-mice internationale, nu au fost nici ele de
\najutor. Cele aproape 11.000 de companii intrate in faliment
\nconfirma ca inca nu putem rasufla usurati si ca mai sunt necesare
\nde eforturi pentru revenire. Cu toate acestea, este putin probabil
\nca 2011 sa fie un an cu mai multe falimente decat 2010, iar aceasta
\npoate fi in sine o nota de optimism pe care o primeste fenomenul.
\n“Economia se mentine intr-o perioada de stabilizare si, in aceste
\nconditii, tindem sa credem ca anul 2011 va putea marca si o
\nstabilizare a numarului de insolvente. Confirmarea decisiva a
\ntrendului economic va aparea insa in 2012, cand este posibila o
\ncrestere economica de 3-4%, datorata atat cresterii consumului, cat
\nsi majorarii cheltuielilor guvernamentale, in contextul unui an
\nelectoral”, este de parere Anca Catrina, risk manager al Coface
\nRomania, companie care a realizat recent un studiu despre evolutia
\nfalimentelor in primul semestru al acestui an.<\/p>\n
<\/p>\n
Cele mai afectate domenii au fost comertul si constructiile,
\nacestea concentrand cea mai mare parte a numarului de insolvente
\ndin primele sase luni ale anului, respectiv 54,68%.<\/p>\n
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8584484\/2\/grafic2.jpg?width=799&height=600\"\nalt=\"\")
<\/p>\n
Realizatorii studiului sustin ca prin limitarea factorilor care
\nau sustinut cererea de consum, precum accesibilitatea surselor de
\nfinantare, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca,
\ncresterea castigurilor salariale si inasprirea concurentei prin
\nextinderea retelei de acoperire a hipermarketurilor, companiile din
\naceste sectoare au intampinat dificultati majore in acoperirea
\ndatoriilor curente, iar creditarea restrictiva a determinat
\npopulatia sa fie mult mai reticenta in a cheltui, dar mai dornica
\nde economisire. De cealalta parte, deschiderea unei astfel de
\nafaceri nu este foarte costisitoare si barierele intampinate la
\nintrarea in piata sunt scazute, motiv pentru care a crescut numarul
\nde companii mici si mijlocii care deruleaza afaceri in domeniu.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8584484\/3\/grafic3.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n
De altfel, din cele aproape 640.000 de firme active la sfarsitul
\nlunii iunie, 48.986 au fost infiintate anul acesta. Mai precis, la
\nfiecare 1.000 de companii active au fost inregistrate 111 noi
\ninmatriculari. De asemenea, raportat la acelasi reper, de 1.000 de
\ncompanii active, numarul insolventelor inregistrate in prima
\njumatate a anului a fost de 16,79.<\/p>\n
Cea mai scazuta pondere in totalul insolventelor inregistrate in
\nprimul semestru al anului 2011 se mentine pentru jucatorii din
\nindustria extractiva, sanatate si asistenta sociala, productia si
\nfurnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze.
\nCaracteristica esentiala a acestor sectoare de activitate, dupa cum
\narata studiul, este reprezentata de accesul restrictiv in ceea ce
\npriveste investitiile si de numarul limitat al jucatorilor
\neconomici, ceea ce implicit inseamna si o concurenta mai
\nscazuta.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8584484\/4\/grafic4.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n
Judecand din punct de vedere geografic, am putea spune ca
\nBucurestiul a fost locul cel mai lovit de falimente, fiind pe
\nprimul loc in topul judetelor, cu 1.106 companii intrate in
\ninsolventa. Totusi, insusirea primului loc din clasament este
\nfireasca de vreme ce aici sunt si cele mai multe sedii sociale din
\ntara. Alaturi de Capitala, alte judete care au un numar mare de
\nfirme active sunt Cluj, Constanta si Galati. Impreuna, cele patru
\nacopera 35% din totalul companiilor care la sfarsitul lunii iunie
\nerau declarate active.<\/p>\n
<\/p>\n
Totusi, din primele 10 judete ca numar de insolvente
\ninregistrate la 30 iunie 2010, doar sase se regasesc si in topul
\nprimelor 10 de anul acesta. Judetele care nu si-au pastrat
\npozitiile in top, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior,
\nsi inregistreaza astfel o evolutie descrescatoare a numarului
\ninsolventelor au fost Timis, Bihor, Arad si Braila, locul acestora
\nfiind ocupat de Brasov, Arges, Hunedoara si Satu Mare. Brasov a
\n“urcat” 15 pozitii, de pe locul 19 pe locul patru, inregistrand o
\ncrestere a insolventelor cu 262%, Arges 16 pozitii, Hunedoara 11
\nlocuri si Satu Mare 27 pozitii, cu o crestere de peste patru ori a
\ninsolventelor, ceea ce indica o deteriorare rapida a situatiei
\neconomice din acest judet.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8584484\/5\/grafic5.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n
Pe de alta parte, judetele care au inre-gistrat o scadere a
\ninsolventelor si o consolidare a situatiei economice sunt Vrancea,
\nCalarasi, Braila, Mures si Gorj.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8584484\/6\/grafic6.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n
Cat de mult va influenta economia inchiderea celor aproape
\n11.000 de firme numai anul acesta urmeaza sa fie cuantificat in
\nviitorul apropiat. Cert este ca atata vreme cat inca mai sunt
\nafaceri care pornesc chiar si in acest climat economic, inseamna ca
\nantreprenorii intrezaresc o linie de optimism cel putin pe termen
\nmediu.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8584484\/7\/grafic7.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La sfarsitul lunii iunie 10.725 de companii erau declarate falimentare. Nu este mult, comparativ cu anul trecut, insa pentru un an care ar fi trebuit sa aduca revenire economica, datele sunt ingrijoratoare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[8225,188,13619,9781,7457],"class_list":["post-49783","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-analiza","tag-economie","tag-falimente","tag-revenire","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49783","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49783"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49783\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66873,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49783\/revisions\/66873"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}