{"id":49775,"date":"2011-08-09T16:38:46","date_gmt":"2011-08-09T16:38:46","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49775"},"modified":"2026-04-03T05:18:42","modified_gmt":"2026-04-03T05:18:42","slug":"istoria-marilor-crahuri-bursiere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49775","title":{"rendered":"Istoria marilor crahuri bursiere"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

1637: Una din primele bule speculative din istoria economica a
\nlumii a fost “tulipomania”, nebunia comertului cu bulbi de lalele.
\n|n februarie 1637, in punctul culminant al speculatiilor, un singur
\nbulb de lalea putea valora de zece ori mai mult decat venitul anual
\nal unui meserias calificat. |n 1642, dupa ce piata s-a linistit
\npreturile cazusera la o zecime din valorile maxime.<\/p>\n

\n

<\/p>\n

1720 – Crah in Europa, in special in Marea Britanie si in
\nFranta, antrenat de falimentul South Sea Company si de banca John
\nLaw.<\/p>\n

\n

\"\"<\/p>\n

1869 – Vinerea neagra. Cunoscut drept “scandalul Fisk – Gould”,
\na fost un fenomen de panica financiara cauzat de eforturile a doi
\nspeculatori de a ingenunchea New York Gold Exchange.<\/p>\n

\n

\"\"<\/p>\n

1873 – Panica din 1873 a antrenat o severa cadere economica in
\nEuropa si Statele Unite, cunoscuta drept “Long Depression”, pentru
\nca a tinut pana in 1979 sau chiar dupa in unele tari. A avut la
\nbaza decizia lui Otto von Bismark de a renunta la talerii din
\nargint, cu efect direct asupra pietei si valorii metalului
\npretios.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

1882: Crahul Union G\u00e9n\u00e9rale. Falimentul bancii catolice franceze
\na antrenat prabusirea burselor din Lyon si Paris, iar Franta este
\naruncata intr-o criza economica puternica.<\/p>\n

\n


\n1907 – Panica din 1907 a facut ca New York Stock Exchange sa cada
\ncu mai mult de 50% de la valorile atinse cu un an inainte. Un numar
\nde falimente au determinat o scadere a increderii investitorilor,
\ncare au inceput sa isi retraga banii. JP Morgan a ramas in istorie
\npentru implicarea sa in criza, sustinand din banii sai sistemul
\nbancar.<\/p>\n

\n


\n1929: Crah pe Wall Street. Joi, 24 octombrie, Dow Jones pierde mai
\nmult de 22% la inceperea sedintei, dar se redreseaza si inchide cu
\no scadere de 2,1%. Pe 28 octombrie cade din nou cu 13% si cu 12% in
\nMartea Neagra. Criza care a urmat este cunoscuta drept Marea
\nDepresie.<\/p>\n

\n


\n1973 – 1974. Caderea bursiera dintre ianuarie 1973 si decembrie
\n1974 a afectat cea mai mare parte a pietelor din intreaga lume. A
\nfost cauzata de renuntarea la sistemul Bretton Woods si a fost
\nagravata de criza petroliera din octombrie 1973.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

1987 – Black Monday, 19 octombrie 1987: primul crah al erei
\ninformatice, pentru ca este asociata cu “program trading”,
\noperatiuni comerciale efectuate de computere, simultan, in baza
\nunor conditii ale pietei predeterminate. Altii spun ca prabusirea a
\nfost cauzata de disputele pe politici monetare din cadrul G7. Dow
\nJones a pierdut 22,6% intr-o singura zi, iar alti indici bursieri
\nl-au urmat.<\/p>\n

\n


\n1989 – Crahul de vineri 13, pentru ca a fost pe 13 octombrie. A
\nfost cauzat de relatarile din presa legate de finantele UAL
\nCorporation, compania ce detinea United Airlines. DJIA a pierdut
\napropae 7 procente.<\/p>\n

\n


\n1997 – Criza financiara asiatica. A inceput in iulie 1997, in
\nThailanda, cauzata de moneda locala, si s-a raspandit in sud-estul
\nAsiei si in Japonia. Piata din Hong Kong, supraincalzita, a
\nreactionat violent, iar punctul culminant a fost la 27 octombrie,
\ncand intreaga piata mondiala s-a prabusit. Dow Jones a suferit a
\nsaptea cea mai grava cadere din 114 ani de existenta.<\/p>\n

\n


\n1998: Criza financiara rusa. La inceputul lunii august rubla pierde
\n60% din valoare in nici doua saptamani, din care 17,13% pe 27
\naugust. Rusia intra in criza, in siajul crizei asiatice din 1997,
\ndar si din cauza prabusirii preturilor la materii prime si petrol,
\nprincipalele surse de venit pentru statul rus.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

2000: Criza dot-com. O bula speculativa care s-a dezvoltat in
\nperioada 1995 – 2000 si care a atins puncrul culminant in martie
\n2000. Piata NASDAQ si bursele internationale sufera caderi masive
\nantrenate de picajul actiunilor companiilor din zona noilor
\ntehnologii si a internetului. Indicele NASDAQ cade cu 27% in
\nprimele doua saptamani din aprilie si 39,3% intr-un an.<\/p>\n

\n

\"\"
\n2001: Atentatele din 11 septembrie antreneaza o cadere brusca a
\npietelor bursiere, cauzate in special de cele 40 de miliarde de
\ndolari pe care industria asigurarilor le-a pierdut atunci. Bursa
\ndin New York a fost inchisa pentru o saptamana, iar la deschidere
\nindicele dow Jones scade cu 7,3%.<\/p>\n

\n


\n2002: marile scandaluri financiare ale momentului – Enron,
\nWorldcom, Arthur Andersen sau Adelphia – si ecourile atentatelor
\ngenereaza o noua cadere a pietelor din lumea intreaga.<\/p>\n

\n


\n2008: Criza “subprime” se propaga pe pietele financiare din lumea
\nintreaga. Din ianuarie si pana in octombrie indicii bursieri pierd
\nintre 30 si 50%, cu precadere in ultima parte a perioadei. Este
\ndebutul crizei pe care o traim, cu totii, acum.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un crah este o cadere rapida a bursei sau a pietei financiare; in general se vorbeste de un crah in momentul in care piata cade cu mai mult de 20% in cateva zile.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7216,23902,179,7457,8988],"class_list":["post-49775","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-bursa","tag-crahuri","tag-recesiune","tag-servicii-financiare","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49775","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49775"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49775\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66865,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49775\/revisions\/66865"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49775"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49775"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49775"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}