A devenit celebru datorita succesului demersurilor antitrust
\nini\u0163iate la mijlocul anilor ’90 impotriva practicilor monopoliste
\nale Microsoft; printre altele, un punct important in aceasta
\ndiscu\u0163ie era includerea gratuita a browserului Internet Explorer in
\nsistemul de operare Windows, oferind a\u015fadar acestui produs un
\navantaj nemeritat in fa\u0163a Navigator-ului celor de la Netscape
\n(clien\u0163i ai domnului Reback). In 2003, dupa ca\u0163iva ani de
\nantreprenoriat, in care s-a ocupat de startup-ul de telefonie prin
\ninternet Voxeo, Gary Reback a revenit in practica legala ca
\naparator al PeopleSoft in procesul impotriva preluarii ostile
\noperate de Oracle (\u015fi intorcandu-se astfel impotriva unuia dintre
\nsuporterii sai cei mai importan\u0163i in cazul Microsoft, Lary
\nEllison).<\/p>\n
Este autorul volumului “Free the Market!”1, in care avertizeaza
\nasupra modului in care corpora\u0163iile pot deveni obstacole impotriva
\ninova\u0163iei \u015fi piedici impotriva micului antreprenoriat.
\nGary Reback descrie intr-un articol din Forbes din iunie 20022 un
\nmoment, in opinia sa simptomatic, din culisele razboaielor legale
\nintercorporatiste. Povestea se petrece prin anii ’80 cand Sun
\nMicrosystems, pe atunci un mic producator de hardware si software,
\nclient de-al sau, a fost amenin\u0163at de IBM cu ac\u0163iuni legale cauzate
\nde incalcarea unui numar de \u015fapte patente aflate in proprietatea
\nIBM. IBM a solicitat o intrevedere cu conducerea Sun, unde s-a
\nprezentat cu o armata de paisprezece avoca\u0163i.<\/p>\n
Cum discu\u0163ia in jurul celor \u015fapte patente incalcate s-a dovedit
\nrepede triviala, iar acuza\u0163iile IBM s-au aratat u\u015for de demontat –
\nSun i\u015fi facuse temele – IBM a hotarat sa for\u0163eze un acord astfel:
\n“Bine, poate nu incalca\u0163i aceste \u015fapte patente. Insa IBM de\u0163ine in
\nStatele Unite alte 10.000 de patente. Chiar vre\u0163i sa gasim \u015fapte
\npatente pe care Sun le incalca, ori prefera\u0163i sa semna\u0163i acum o
\nin\u0163elegere \u015fi un cec de 20 de milioane de dolari?”. Inutil de
\nspus,Sun a acceptat \u015fi \u015fi-a cumparat astfel lini\u015ftea de a
\ninova.<\/p>\n
Povestea se repeta in zilele noastre cu o frecven\u0163a naucitoare.
\nMicrosoft, Oracle, Google, Apple, SAP au constant deschise zeci de
\nprocese de incalcare a patentelor cu diverse companii, pe diverse
\nfunc\u0163ionalita\u0163i ori op\u0163iuni oferite de produsele lor (de pilda
\nMicrosoft Office, produsele Oracle pentru eCommerce sau Supply
\nChain Management, ori suita ERP a SAP) cateodata pe chestiuni
\ntriviale cum ar fi comportamentul unui meniu de context, alteori pe
\nchestiuni mai serioase precum folosirea unei tehnologii proprietar
\ncu ignorarea – inten\u0163ionata sau nu – a posibilelor implica\u0163ii
\nlegale. Cele mai multe dintre aceste procese se incheie cu
\nin\u0163elegeri precum cea dintre IBM si Sun, altele conduc la lupte
\naprige in instan\u0163e de judecata.<\/p>\n
Care e miza acestor lupte? Desigur, oficial, un patent este o
\nforma de a incuraja inova\u0163ia. In mod ideal, e normal ca legea sa
\nprotejeze rezultatele investi\u0163iilor in cercetare \u015fi dezvoltare
\n(R&D) ale unei organiza\u0163ii impotriva preluarii \u015fi folosirii lor
\nimediate \u015fi nemeritate de catre competitorii acesteia. In practica
\ninsa, se vor intalni situa\u0163ii precum cea povestita de Gary Reback
\nin articolul sau din Forbes. Organiza\u0163iile mari vor strange
\nportofolii impresionante de patente pe care le vor folosi atat ca
\nintrumente de protec\u0163ie, in buna inten\u0163ie a legii, cat \u015fi ca
\ninstrumente de intimidare a concuren\u0163ei (ceea ce seamana mult cu o
\ntaxa de protec\u0163ie mafia).<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Ba mai mult, un portofoliu bun de patente poate deveni o sursa
\nconsistenta de venituri pentru organiza\u0163ia ce il de\u0163ine. Un studiu
\nal Businessweek3 arata ca IBM a ca\u015ftigat din licen\u0163ierea de patente
\n– caci patentele se pot licen\u0163ia, gratuit sau de pilda contra unui
\nprocent din vanzarile produselor ce incorporeaza tehnologia
\npatentata – circa 1,1 miliarde de dolari in Statele Unite in 2009.
\nDepartamentul de patente al IBM a fost comparat cu un centru de
\nprofit in sine. Exista organiza\u0163ii – a\u015fa numi\u0163ii patent trolls – ce
\ni\u015fi fac un model de afaceri chiar din asta: din achizi\u0163ia ieftina
\nde patente si apoi din licen\u0163ierea lor scumpa catre organiza\u0163iile
\nmari. Ori din pornirea de procese de incalcare a patentelor care se
\nlasa cu in\u0163elegeri “mutuale” de zeci, ori chiar sute de milioane de
\ndolari americani.<\/p>\n
A\u015fadar mizele sunt multiple, de la cele mai prozaice (profit) la
\ncele mai sofisticate precum conservarea avantajelor
\ncompetitive.Trebuie precizat ca patentele sunt specifice unei \u0163ari,
\na\u015fadar lupta legala se multiplica la nesfar\u015fit, depinzand de
\npie\u0163ele pe care organiza\u0163ia decide sa i\u015fi desfaca produsele. In
\nUniunea Europeana patentele software sunt reglementate de European
\nPatent Office, organism al Comisiei Europene.<\/p>\n
Comunitatea open-source s-a aratat deseori dezgustata de
\ntehnicile de intimidare ale unei organiza\u0163ii sau ale alteia, care
\nau determinat inchiderea abrupta a unor proiecte generoase, insa
\nnaive. Nu e greu de intuit ca produsele open source sunt cel mai
\nu\u015for de atacat de armatele de avoca\u0163i corporati\u015fti, in lipsa
\noricarei protec\u0163ii. Situa\u0163ii in care corpora\u0163ii precum Microsoft,
\nApple, IBM au cedat comunita\u0163ii open-source patente au existat,
\ninsa au fost intampinate cu neincredere \u015fi re\u0163inere (gestul a fost
\nasemanat cu acela de a-\u0163i lua un tigru ca animal de casa – mai
\ndevreme sau mai tarziu pofta de sange va reveni).<\/p>\n
Iata-ma ajuns la miezul problemei: in ultimele luni, Google a
\nfost atacat din trei direc\u0163ii diferite, cu intensita\u0163i la fel de
\nputernice, in privin\u0163a platformei sale pentru dispozitive mobile:
\nsistemul de operare open-source Android. Opozan\u0163ii in acest
\nmega-razboi al patentelor sunt: Microsoft, Oracle \u015fi Apple.<\/p>\n
Miza este imensa. Pia\u0163a dispozitivelor mobile este reiterarea
\namplificata \u015fi mult accelerata a ceea ce a fost pia\u0163a PC-urilor in
\nultimele trei decenii. Este noul El Dorado hardware \u015fi software,
\n\u015fi, binein\u0163eles, fiecare vrea sa i\u015fi asigure o buca\u0163ica din el.
\nGoogle a intrat pe aceasta pia\u0163a la timp, oferind Android ca
\nalternativa la iOS, insa acum trebuie sa faca fa\u0163a, din cauza
\nAndroid, celei mai mari provocari din istoria sa.<\/p>\n
Sa analizam pe rand interesele celor trei alia\u0163i nea\u015ftepta\u0163i
\nimpotriva Android.Mai intai Microsoft, care a ales tactica evitarii
\nconflictului direct cu Google, \u015fi nu ataca platforma Android in
\nsine, ci incearca sa ob\u0163ina acorduri de licen\u0163iere a tehnologiilor
\nsale patentate care sunt incorporate in Android (in cazul oricarui
\nprodus software de o anumita anvergura, incalcarea patentelor fiind
\nun fapt practic foarte greu evitabil) de la producatorii de
\ndispozitive mobile ce folosesc aceasta platforma. Astfel, Microsoft
\na ob\u0163inut deja acorduri de licen\u0163iere cu HTC \u015fi a dat in judecata
\npe Motorola, pe Barnes & Noble \u015fi pe al\u0163i ca\u0163iva producatori
\npentru acorduri similare. Se spune ca Microsoft ob\u0163ine astfel o
\nprofitabilitate deja mai mare decat din propria platforma, Windows
\nMobile.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Pe de alta parte Oracle ataca direct nucleul platformei Android,
\nscris in limbajul de programare Java. Dupa cum \u015ftim, Java apar\u0163ine
\nOracle de la achizi\u0163ia Sun Microsystems, acum doi ani, in 2009.
\nOracle incearca sa ob\u0163ina in instan\u0163a recunoa\u015fterea faptului ca
\nGoogle a folosit cu buna \u015ftiin\u0163a, in crearea platformei Android,
\npor\u0163iuni din Java ce sunt afectate de copyright. Caz in care nu
\ndoar Google, ci \u015fi to\u0163i producatorii de dispozitive mobile ce
\nfolosesc Android (HTC, Samsung, Motorola, etc.), ar fi obliga\u0163i sa
\nplateasca corpora\u0163iei Oracle o taxa, la fiecare dispozitiv
\nvandut!<\/p>\n
In al treilea rand e lesne de in\u0163eles de ce Apple dore\u015fte sa i\u015fi
\nconserve avantajul dat de iOS \u015fi iPhone pe pia\u0163a mobila. Uita\u0163i de
\nretorica umanista a lui Steve Jobs de la lansarea iPad, totul e
\nstrictly business. Apple a devenit cea mai mare companie IT a lumii
\n\u015fi e normal sa i\u015fi doreasca pastrarea acestei pozi\u0163ii cat mai mult
\nposibil (cel pu\u0163in cat au reu\u015fit Microsoft cu Windows pe pia\u0163a
\nPC-urilor). Apple ataca Android pe alt front, acela al interfe\u0163ei
\nutilizator. Prin trei patente diferite, Apple dore\u015fte sa arate ca
\nGoogle a incorporat in Android func\u0163ionalita\u0163i – altfel minore,
\nreferitoare la operarea cu ecranul tactil, dar cu impact mare
\nasupra confortului in utilizare – ce sunt in proprietatea Apple. In
\ncazul unui verdict favorabil al instan\u0163ei, Google ar fi obligat sa
\nelimine acele func\u0163ionalita\u0163i din Android, facand astfel un produs
\nmobil bazat pe aceasta platforma mai greu de folosit \u015fi deci mai
\ngreu de dorit.<\/p>\n
In semn de raspuns, pe 29 iulie 2011 Google a anun\u0163at achizi\u0163ia
\nunui portofoliu de 1.030 de patente de la IBM. Ce aliat nea\u015fteptat!
\nBinein\u0163eles ca patentele achizitionate, ce se refera la tehnologii
\nde la producerea chip-urilor de silicon pana la bazele de date
\nrela\u0163ionale \u015fi programarea orientata obiect, au fost achizi\u0163ionate
\npe bani buni, insa Google dispune de lichidita\u0163i semnificative iar
\nmizele sunt, o spun inca o data, mari.<\/p>\n
Acumularea de patente seamana din ce in ce mai mult cu cursa
\ninarmarii nucleare.Gary Reback, pe care l-am amintit deja, ori
\nVinnie Mirchandani – autor al volumului “The New Polymath”4 \u015fi
\napologet al inova\u0163iei in tehnologie – considera ca rezultatul nu
\npoate fi, printr-o paralela, decat distrugerea mutual garantata,
\nori echilibrul precar intru suspiciune, dat de aceasta.<\/p>\n
Eu nu a\u015f fi atat de drastic, intotdeauna vor aparea ganditori
\ninovativi – precum Steve Jobs, poate – ce vor gasi metode valide de
\na surprinde \u015fi de a crea. E adevarat insa ca regulile jocului devin
\ndin ce in ce mai complicate, iar cea mai mica neaten\u0163ie se poate
\ndovedi pe termen lung fatala.E timpul pentru mai mult echilibru \u015fi
\nmai pu\u0163ina retorica legala.<\/p>\n
Bogdan Cioc este Consulting Manager, Near Shore Center Note: 2 http:\/\/www.forbes.com\/asap\/2002\/0624\/044.html 4 Gary Reback a studiat programarea la Yale University, a absolvit Magna Cum Laudae in 1971, iar apoi s-a decis sa urmeze Dreptul la Stanford, unde s-a specializat in legi antitrust. In practica legala, datorita dublei sale specializari destul de particulare, a lucrat pentru mul\u0163i dintre jucatorii importan\u0163i ai Silicon Valley, printre care Borland, Sun Microsystems, Netscape, Apple, Novell.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[288,23888,23889,23890,23887,12034],"class_list":["post-49736","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-apple","tag-borland","tag-netscape","tag-novell","tag-programare","tag-sun-microsystems"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49736","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49736"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49736\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66828,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49736\/revisions\/66828"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49736"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49736"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49736"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nRomania, SAP Consulting, SAP Romania SRL.<\/font><\/p>\n<\/p>\n
\n1
\nhttp:\/\/www.amazon.com\/Free-Market-Marketplace-Competitive-ebook\/dp\/B001V6P1BA<\/p>\n
\n3
\nhttp:\/\/www.businessweek.com\/magazine\/content\/10_04\/b4164051608050.htm<\/p>\n
\nhttp:\/\/www.amazon.com\/New-Polymath-Compound-Technology-Innovations-
\nProfessional\/dp\/0470618302<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"