{"id":49561,"date":"2011-07-29T09:00:00","date_gmt":"2011-07-29T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49561"},"modified":"2026-04-03T05:12:53","modified_gmt":"2026-04-03T05:12:53","slug":"cat-de-mult-conteaza-efectele-unui-an-agricol-bun-asupra-economiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49561","title":{"rendered":"Cat de mult conteaza efectele unui an agricol bun asupra economiei"},"content":{"rendered":"

Explicatia de atunci a guvernatorului era ca la nivelul PIB,
\ndiferenta dintre un an agricol bun si unul prost ar fi fost de
\naproximativ un miliard de euro, ceea ce insemna aproape 1% din
\nPIB.<\/p>\n

Precedentul, neatins nici in 2008, nici de atunci incoace, era
\nperformanta din 2004, cand anul agricol cu recolte record a
\nschimbat peste vara estimarile guvernului de atunci, care plecase
\ncu asteptari de 5-6% si a ajuns la estimari de peste 8%. Privind
\nretroactiv, povestea de succes din 2004 a agriculturii pare mai
\ncurand trista (pentru ca toti analistii au comentat-o atunci la
\nfel: e nesustenabila o performanta bazata pe un sector atat de
\nimprevizibil ca agricultura, profund dependent de conditiile meteo,
\ncu fluctuatii mari de la un an la altul), dar mai ales ironica
\n(agricultura venea ca un premiu suplimentar pentru o economie care
\noricum ar fi crescut cu 5-6% pe seama constructiilor, a consumului
\nsi a serviciilor in primul rand).<\/p>\n

<\/p>\n

Ironia vine din faptul ca in 2011, atata vreme cat exporturile
\nsi industria tot nu ajung ca sa traga dupa ele restul economiei
\nintr-atat incat sa asigure o iesire din recesiune decisiva si fara
\nemotii, un an agricol performant ar fi acum necesar ca aerul. Cerul
\n(la propriu) a facut insa ca anul bun sa vina: la inceputul lui
\niulie, secretarul de stat Tanczos Barna estima ca Romania ar putea
\navea o productie de grau de peste 6 milioane de tone, peste
\nproductia din 2010.<\/p>\n

Ministrul de resort, Valeriu Tabara, a anuntat la randul lui, la
\nseminarul “Mediafax Talks About Agriculture” de saptamana trecuta,
\nca randamentele la hectar au urcat la grau cu circa 40%, ceea ce
\nanunta o recolta foarte buna, iar in urmatorii zece ani, Romania
\nare toate sansele sa-si creasca productia de grau cu 40%, pana la 8
\nmilioane de tone. Pentru comparatie, anul trecut, productia de grau
\na fost de 5,7 milioane de tone, cea de porumb de 9 milioane de
\ntone, iar valoarea totala a exporturilor de grau si porumb s-a
\ncifrat anul trecut la aproape 800 de milioane de euro.<\/p>\n

<\/p>\n

Cifrele despre productie trebuie la randul lor comparate cu
\nrecordurile din 2004, cand Romania a produs peste 7,8 milioane de
\ntone de grau si 14,5 milioane de tone de porumb.<\/p>\n

In asemenea conditii, expertii BCR estimeaza ca agricultura
\npoate contribui in acest an cu 0,3% la cresterea economica,
\nraportat la o crestere estimata a PIB de 2%, desi “ne putem astepta
\nla surprize placute”. Cum se pot evalua aceste cifre? “Agricultura
\na furnizat destul de putin suport cresterii economice in ultimii
\nzece ani, din cauza dependentei extrem de mari fata de conditiile
\nmeteo si bazei slabe de echipamente agricole a gospodariilor”,
\napreciaza Lucian Anghel, economistul-sef al bancii. “Daca
\nproductivitatea in agricultura ar converge spre standardele zonei
\neuro, Romania si-ar putea dubla productia agricola, si-ar putea
\ntripla exporturile si ar putea hrani patru tari de dimensiunile
\nsale.”<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Posibilitatea de hranire a patru Romanii daca resursele naturale
\nexistente ar fi exploatate la potential e o idee exprimata de
\ncurand si de seful BCR, Dominic Bruynseels, cand spunea ca exista
\npotential destul in agricultura pentru a hrani peste 80 de milioane
\nde oameni si recomanda stimularea investitiilor in sector prin
\nparteneriate public-private, fiindca degeaba avem cele mai multe
\nferme agricole din UE, respectiv 3,7 milioane, daca 3,6 milioane
\ndintre ele au suprafete de mai putin de 10 hectare, iar suprafata
\nmedie a unei ferme romanesti este de numai 3 hectare (raportat la
\n52 de hectare in Franta, principalul producator agricol din
\nUE).<\/p>\n

<\/p>\n

Comisia Nationala de Prognoza estimeaza, in raportul din mai, ca
\ndupa o scadere anuala cu 14,3% in 2009 si cu 0,8% in 2010, valoarea
\nadaugata bruta din agricultura va creste in acest an cu 1% (peste
\ncea din sectorul serviciilor) si cu 1,7% in 2012, spre a ajunge la
\no crestere de 3,1% in 2013, an in care PIB ar urma sa aiba o
\nexpansiune reala de 4,5%. Tot CNP prevede ca productia in
\nagricultura va creste cu 1,2% in acest an, cu 1,8% la anul si cu
\n3,3% in 2013, urmand unui avans de 1,5% in 2010.<\/p>\n

Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank Romania, enumera
\nagricultura printre factorii de crestere economica in 2011-2012,
\nintr-un scenariu in care un progres al PIB cu 1,7% in acest an si
\n3,5% la anul s-ar baza pe industrie si exporturi, ca si pana acum,
\ndar si pe lansarea unor mari lucrari de infrastructura si pe
\n“investitii straine substantiale in agricultura si sectorul
\nenergetic”. Pentru fermierii autohtoni, o sursa de finantare raman
\nbanii europeni, numai ca “absorbtia fondurilor europene ramane o
\noportunitate mai ales pentru jucatorii mari, in timp ce micile
\nferme de subzistenta au alternativa de a-si uni loturile de teren
\nin gospodarii agricole mari, ca sa fie capabile sa acceseze fonduri
\nUE, scheme de sprijin guvernamental, produse bancare specifice”,
\napreciaza Lucian Anghel.<\/p>\n

<\/p>\n

Pentru unii, o solutie pare sa se fi dovedit schema de ajutor
\npentru tinerii fermieri sub 40 de ani, lansata de MADR cu bani
\neuropeni. Incurajati de inmultirea discutiilor de felul “sa ne
\nmutam la tara ca sa fugim de criza”, 3.075 de tineri au semnat anul
\ntrecut contracte de finantari nerambursabile cu o valoare totala de
\n64,7 milioane de euro, majoritatea in categoria ferme mixte
\n(culturi si zootehnie), culturi de camp si horticultura. Pe de alta
\nparte, cei ce nu satisfac conditiile pentru fonduri europene, dar
\nar vrea sa ia credite de la banci pentru ferme, garantand cu
\nterenul, sunt constransi de faptul ca Romania nu are nici acum o
\npiata formata a terenurilor, pentru ca nu s-a incheiat cadastrul
\nagricol la nivel national, dupa cum remarca in urma cu cateva zile
\nEugen Radulescu, director in cadrul BNR.<\/p>\n

Cat priveste faramitarea proprietatilor, ministrul Tabara
\nrecunoaste ca, dupa anul mai curand experimental de folosire a
\nrentei viagere, alte instrumente statul nu are spre a stimula
\nasocierile; ideea penalizarii cu taxe de 400 de lei\/ha a celor ce
\nnu-si lucreaza pamantul a cedat discret locul, din ratiuni
\nelectorale, celei enuntate saptamana trecuta de ministru, respectiv
\ntaierea subventiilor pentru cei ce “nu aplica tehnologia pamantului
\ncum trebuie”. In conditiile in care investitorii strainii cumpara
\ninsa teren si mai nou vin la minister cu propuneri de asociere cu
\nagricultorii romani, nici nu mai e nevoie ca statul sa-i forteze pe
\noameni sa-si vanda terenurile nelucrate. Iar cum o gramada de
\nstudii vorbesc de planuri ale investitorilor chinezi, arabi,
\njaponezi de a cumpara pamant in strainatate ca sa se protejeze de o
\neventuala criza alimentara, nu e de mirare ingrijorarea recent
\nexprimata a ministrului de externe Teodor Baconschi ca vin prea
\nmulti straini din China sau zona Golfului sa cumpere proprietati
\nagricole in Romania.<\/p>\n

<\/p>\n

Deocamdata insa, intorcandu-ne la prezent, celalalt efect
\nbenefic al recoltei bune se leaga de scaderea brusca a inflatiei,
\ncare pana in mai a urcat din cauza scumpirii produselor agricole,
\navand in vedere ponderea lor ridicata (37%) in indicele preturilor
\nde consum. In iunie, ieftinirea produselor agricole a dus la
\nscaderea preturilor de consum cu 0,3%, ceea ce i-a determinat pe
\nanalistii bancilor sa revizuiasca prognozele de inflatie pentru
\nfinele anului in curs (Raiffeisen – de la 5,3% la 4,5-4,7%, ING
\nBank – de la 6,1% la 4,7%). “Ieftinirea semnificativa a legumelor
\neste un semn ca tendinta de scumpire din ultimul an va fi inversata
\nin urmatoarea perioada; la fel s-ar putea intampla si in cazul
\nfructelor”, afirma Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen
\nBank Romania. Contributia preturilor alimentare volatile la rata
\nanuala a inflatiei de 7,9% din iunie a fost de 1,5%, iar cresterea
\nlor anuala se va reduce de la 22,8% in iunie undeva spre zero in
\nultimele luni din 2011, estimeaza Dumitru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Romania are inca o economie “dependenta de cer”, spunea guvernatorul Mugur Isarescu in urma cu doi ani, cand spera ca anul agricol bun 2008 sa adauge 1% la cifra finala de crestere a PIB. Economia n-a crescut atunci, dar dependenta de cer a ramas, la bine si la rau: acum, autoritatile si analistii mizeaza din nou pe efectele unui an agricol bun asupra economiei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421,7208,3826],"tags":[3,7464,7931],"class_list":["post-49561","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","category-servicii-financiare","category-special","tag-agricultura","tag-mugur-isarescu","tag-pib"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49561","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49561"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49561\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66650,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49561\/revisions\/66650"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49561"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49561"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49561"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}