![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5545\/8515204\/3\/grafic-1.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\nAtunci cand spui Apple, imaginea lui Steve Jobs este primul
\nlucru care iti vine in minte. Cand auzi Facebook, te gandesti la
\nMark Zuckerberg, iar numele lui Bill Gates este sinonim cu
\nMicrosoft. Probabil acelasi lucru l-au dorit si Constantin Toma,
\nfostul presedinte al companiei de asigurari Omniasig, si Alin
\nBurcea, proprietarul agentiei de turism Paralela 45, atunci cand au
\ndecis ca este momentul sa apara in spoturi TV care sa le promoveze
\nafacerile. Toma promova la acel moment, nu mai tarziu de inceputul
\nacestui an, produsele de asigurare ale companiei sale, iar Burcea
\npachete turistice in strainatate. Pentru doua industrii care au
\nfost puternic afectate de criza, respectiv asigurarile si turismul,
\nabordarea atat de directa a parut cea mai potrivita solutie la
\nmomentul respectiv. Cu atat mai mult cu cat niciuna dintre cele
\ndoua companii nu obisnuise sa comunice prin intermediul spoturilor
\ntelevizate.<\/p>\n
<\/p>\n
Este insa o strategie pe care pana acum sefii de companii din
\nRomania, in special cei de la carma multinationalelor, au evitat-o
\nsi au lasat spoturile traditionale sa-si faca treaba. Comunicarea
\nlor cu presa si publicul in general se limita la conferinte de
\npresa, evenimente oficiale sau interviuri. Asa cum recomanda, de
\naltfel, orice manual de comunicare.<\/p>\n
Faptul ca incepe sa se creeze un precedent pentru acest tip de
\ncomunicare, in care seful de companie este personajul principal, a
\nstarnit doua tipuri de reactii. Pe de o parte, sunt cei care spun
\nca este bine ca un CEO sa fie atat de vizibil pentru ca isi apropie
\nclientii. Pe de alta parte, sunt mult mai multi cei care cred ca o
\nastfel de strategie este deosebit de riscanta si doar in cazuri
\nexceptionale poate fi pusa in aplicare. “Reclamale in care apar ca
\n<povestitori> ai produsului directorii companiilor ce ofera
\nacest produs sunt precum saritura in apa si fara trambulina.
\nRiscante. Le urmarim cu emotii legate de puterea impactului”,
\nspecifica Mihaela Nicola, CEO-ul grupului de comunicare The
\nGroup.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5545\/8515204\/4\/grafic-2.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n
Secretul reclamelor de tip “marturie”, asa cum sunt si acestea,
\neste ca personajul narator, fie ca este o vedeta sau un
\nreprezentant de varf al companiei, sa se bucure nu doar de un grad
\nridicat de notorietate, dar si de o reputatie care sa-i confere
\ncredibilitate. Cuvantul sau trebuie sa aiba greutate in fata
\npublicului, iar recomandarea pe care o face unui anume produs sau
\nserviciu sa fie suficienta pentru potentialii consumatori.
\n“Marturiile sunt valide atunci cand le ofera in mod obiectiv o
\npersonalitate neutra in raport cu respectivul produs sau serviciu.
\nPovestea produsului, impartasita de liderul companiei, este un
\nmonolog care genereaza (si) scepticism, atunci cand respectivul
\nlider are notorietate limitata”, explica Nicola.<\/p>\n
In Romania, numarul oamenilor de afaceri care sunt cunoscuti de
\npublic si care au o reputatie bine consolidata este extrem de
\nredus. Poate si de aceea pana acum ei au evitat sa apara in spoturi
\nTV. In ceea ce-i priveste pe Toma si Burcea, lucrurile stau la fel.
\nDesi cei doi sunt bine cunoscuti in mediul de afaceri, in presa de
\nspecialitate si au experienta consistenta in conducerea unei
\ncompanii, pentru consumatorul de rand ei nu reprezinta o figura
\natat de puternica incat sa fie si credibila.<\/p>\n
<\/p>\n
Nu doar specialistii in comunicare evita sa recomande astfel de
\nmetode de comunicare, ci si managerii insisi, care in multe cazuri
\nprefera sa fie cat mai discreti si sa nu abuzeze de aparitiile in
\npublic. “Rolul unui CEO este de a iesi in public prin PR, nu
\nprintr-un spot. El poate aduce reale servicii companiei pe care o
\nconduce printr-o strategie bine condusa de PR, mai ales in cazul
\nunui lider cu o imagine impecabila si cu o notorietate pe masura”,
\nspune Oana Cociasu, managing partner la Lowe&Partners. Aceasta
\nrecunoaste ca sunt multi directori generali care se pricep foarte
\nbine sa faca acest lucru si se implica activ in strategia de PR
\npentru imaginea companiei. “Sunt insa si sefi care nu au aceasta
\ninclinatie, care nu sunt nici pregatiti sau bine consiliati de
\noamenii din jurul lor, de cele mai multe ori din frica de a nu-l
\nsupara, si care fac mai mult rau imaginii companiei pe care o
\nconduc”, adauga Cociasu.<\/p>\n
In strainatate, in special in statele Unite ale Americii, cultul
\nCEO-ului-lider este foarte bine inradacinat. Un manager care, in
\ngenere, este si fondatorul companiei, vorbeste mai bine decat
\noricine despre produsele sau serviciile pe care le vinde si, in
\nurma unui proces bine pus la punct si desfasurat pe o perioada mai
\nlunga de timp, devine cel mai bun instrument de marketing. “Cea mai
\nmestesugita forma de comunicare in care se impletesc produsul,
\nbrandul si CEO-ul il ofera compania Apple. Mult din comunicarea
\nApple este despre Steve Jobs si prin intermediul acestuia, dar nu
\nin reclame. In reclame, eroul principal este produsul, nu CEO-ul”,
\nenunta Mihaela Nicola. Aceasta sustine ca exista moduri mult mai
\nsofisticate, mai discrete si, totodata, mai eficiente de a
\nconsolida reputatia brandului prin intermediul CEO-ului si de a-i
\npermite concomitent acestuia sa fie in continuare povestitorul
\n“brandului”. Toate aceste metode nu includ insa reclame centrate pe
\ndiscursul liderului companiei.<\/p>\n
“Companiile cu strategie sanatoasa evita sa-si expuna managerul
\nin abordari de mass-market. Tind mai degraba sa-i consolideze
\ndiscret, dar temeinic reputatia astfel incat acesta sa poata
\naparea, firesc si credibil, in momente de management al unei crize
\npe care compania o strabate”, subliniaza CEO-ul The Group. Practic,
\nunul dintre riscurile de a expune in reclame imaginea sefului unei
\ncompanii este ca brandul respectiv sa imprumute eventuale
\nslabiciuni sau inconveniente pe care le-ar aduce cu sine o
\ncomunicare centrata exclusiv pe figura CEO-ului.<\/p>\n
“Nu mi se pare o formula foarte creativa oricum, ci mai curand
\nuna provenita din orgoliul sefului respectiv sau din lipsa de
\nincredere in oricine altcineva sau in orice altceva in afara
\nimaginii proprii. Mi-e greu sa cred ca o asemenea reclama ar fi
\npropusa de o agentie de publicitate”, spune Oana Cociasiu, de la
\nLowe&Partners. Si ea da insa exemplul lui Steve Jobs, a carui
\nimplicare in activitatile de comunicare ale companiei a adus
\nnumeroase beneficii de imagine brandului.<\/p>\n
Dani Macarie, creative director la Ogilvy Group, vede lucrurile
\ndiferit si crede ca apritia unui CEO intr-o reclama poate fi un
\nsucces nu numai in functie de notorietatea si reputatia acestuia,
\nci si de conceptul din spatele reclamei. Cu alte cuvinte, o idee
\nbuna este intotdeauna mai puternica decat o reputatie insuficient
\nconturata. Celebritatea vinde si produse care nu sunt ale ei, crede
\nMacarie: “Vedetele ne vand bauturi racoritoare, lame de ras sau
\nbascheti. Cu atat mai mult o sa ne vanda un CEO vedeta propriile
\nproduse. Daca nu e deja vedeta, e mai greu, dar nu este imposibil.
\nPoate ca este sincer si credibil. Poate ca are farmec”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Atunci cand pare ca nimic nu mai poate stimula cresterea vanzarilor, unele companii aleg o metoda de comunicare adesea contestata – lanseaza spoturi TV in care principalul personaj este chiar seful cel mare. Au aparut recent si la noi astfel de exemple, insa publicitarii ridica din spranceana in fata acestei solutii de avarie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[573],"tags":[7235,201,22,11646,20063],"class_list":["post-49516","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-media-marketing","tag-campanii","tag-companii","tag-media","tag-reclame","tag-sefi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49516","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49516"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49516\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66607,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49516\/revisions\/66607"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49516"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49516"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49516"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}