![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/8515576\/2\/grafic-1.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\nIn principiu, viata in Capitala costa atat cat castigi. Uneori
\nmai mult, iar in cazurile cele mai fericite, ceva mai putin, dar,
\nin esenta, fiecare om incerca sa-si modeleze volumul si valoarea
\ncheltuielilor in functie de venitul sau lunar. Daca ar fi sa
\nintocmim o lista cu argumente pro si contra locuirii in Bucuresti,
\nar arata destul de echilibrat. Pe de o parte stau toate avantajele
\npe care le aduce capitala unei tari: cele mai multe locuri de
\nmunca, cele mai mari salarii, cele mai mari sanse de a fi observat
\nsi de a observa, in acelasi timp, indeaproape, tot ce se intampla
\nin economia romaneasca si in societate, in general.<\/p>\n
.<\/p>\n
Pe de alta parte, tot in capitala sunt si cele mai mari chirii,
\napartamentele sunt mai scumpe decat in alte orase, iar la piata
\nplatim mai mult pentru legume si fructe. Si prestatorii de servicii
\nisi stabilesc intotdeauna tarife mai mari decat in restul tarii.
\nCompetitia este, de asemenea, mai mare, la fel si tentatiile de tot
\nfelul, iar toate acestea creeaza, in general, o presiune
\nsuplimentara pe cel care decide sa se mute din provincie in
\nBucuresti. Faptul ca in fiecare an mii de tineri din toata tara
\ndecid sa vina la facultate si sa ramana, in cele din urma,
\ndefinitiv aici arata ca avantajele cantaresc mai greu decat
\ndezavantajele vietii din Capitala.<\/p>\n
Perspectiva unui salariu mai mare decat oriunde altundeva in
\ntara este principalul criteriu care ii determina sa faca aceasta
\nalegere. Un studiu recent, realizat de A.T. Kearney, confirma ca
\nangajatii din Bucuresti au cele mai mari salarii, cu o medie neta
\nde 2.091 de lei pe luna. Comparativ, in Cluj si Timisoara, alte
\ndoua orase cu activitate economica importanta, angajatorii ofera
\nsalarii cu circa 30% mai mici. La fel stau lucrurile si in cazul
\niesenilor, iar la Zalau si Calarasi diferentele sunt chiar mai mari
\nde atat, salariile din aceste orase fiind la jumatate fata de
\nnivelul din Bucuresti.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/8515576\/3\/grafic-2.jpg?width=2000&height=1500\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n
Este adevarat ca nici costul vietii nu este la fel de ridicat ca
\nin Capitala. Diferentele insa nu sunt la fel de mari. Spre exemplu,
\ndaca salariile in Iasi sunt cu aproape 30% mai mici decat in
\nBucuresti, costul vietii este doar cu 2,8% mai scazut. Un exemplu
\nsi mai graitor este Calarasi, orasul cu cea mai mare diferenta de
\nsalarii fata de Bucuresti – 47,6%. In ciuda acestei diferente,
\ncostul vietii este cu doar 9% mai mic decat in Capitala. Faptul ca
\nlocuitorii acestor orase reusesc sa se descurce in aceste conditii
\npoate avea mai multe explicatii. Una ar fi ca in provincie mult mai
\nputini sunt cei care platesc chirie sau care au rate la banca
\npentru credite ipotecare, deci, din start, sunt excluse doua
\ncategorii importante de cheltuieli. In plus, optiunile de petrecere
\na timpului liber sunt mai restranse si, in consecinta, si
\ncheltuielile alocate in acest scop. Ace-lasi studiu realizat de
\nA.T. Kearney identifica structura cosului de consum al romanilor.
\nAstfel, cei mai multi bani ii dau pe alimente si pe utilitati,
\naceste doua categorii acoperind mai bine de jumatate din bugetul
\nlunar al unui roman. Mancarea si bauturile non-alcoolice reprezinta
\n34,9% din cheltuielile lor lunare, iar utilitatile 17,2%. Restul
\nbanilor se duce pe alcool si tigari, imbracaminte, transport,
\ncomunicatii, petrecerea timpului liber, amenajarea casei, sanatate
\nsau diverse alte bunuri si servicii.<\/p>\n
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/8515576\/4\/grafic-3.jpg?width=800&height=600\"\nalt=\"\")
<\/p>\n
Cifrele sunt insa mult mai graitoare atunci cand sunt exprimate
\nin valoare absoluta. Am incercat, asadar, sa vedem, dincolo de
\nmarje si procente, cat costa efectiv viata in Bucuresti. Am luat in
\ncalcul exemplele a trei persoane de varste si cu venituri diferite,
\niar rezultatele arata ca viata in Bucuresti ii costa in fiecare
\nluna intre 1.390 de lei si 3.530 de lei, cheltuielile fiind
\norganizate in functie de salariul pe care il are fiecare.<\/p>\n
<\/p>\n
Un tanar de 22 de ani, care abia a inceput sa lucreze si care nu
\ncastiga mai mult de 1.500 de lei trebuie sa treaca in fiecare luna
\nprintr-un adevarat tur de forta pentru a face fata cheltuielilor
\nobligatorii. Cei mai multi dintre cei care fac parte din aceasta
\ncategorie stau cu chirie, astfel incat platesc lunar circa 600 de
\nlei in acest scop. Urmeaza cheltuielile cu utilitatile, care, pe
\ntimp de vara, ajung la aproximativ 200 de lei. Mancarea mai costa
\nalti 300 de lei, iar pentru petrecerea timpului liber si alte
\nbunuri si servicii mai are nevoie de aproape 300 de lei. In total,
\no luna in Bucuresti il costa pe tanar 1.390 de lei, adica aproape
\ntoti banii pe care ii castiga.<\/p>\n
Cu cat salariul creste, cu atat creste si nivelul de trai. Al
\ndoilea exemplu pe care l-am avut in vedere este cel al unui alt
\ntanar, de 25 de ani, care a acumulat deja cativa ani de experienta
\npe piata muncii si care in momentul de fata castiga 3.000 de lei pe
\nluna. Nu mai sta cu chirie, ci in propria locuinta, pe care a
\ncumparat-o cu ajutorul unui credit ipotecar. Are, deci, o rata
\nlunara de aproximativ 1.500 de lei, pe care va trebui sa o achite
\nin urmatorii 25 de ani. Si costul utilitatilor a crescut la 250 de
\nlei pe luna, iar, pentru ca are un salariu mai mare, tanarul din a
\ndoua simulare cumpara nu neaparat mancare mai multa, dar mai
\nscumpa, de circa 400 de lei pe luna. Investitiile in amenajarea
\ncasei cer si ele in medie 300 de lei pe luna, iar restul
\ncheltuielilor pe care le mai are ajung sa depaseasca valoarea
\nvenitului sau cu circa 10 lei.<\/p>\n
Potrivit unui plan de cariera ca la carte, in cadrul unei
\nmutinationale, salariul mediu al unui angajat in varsta de 35 de
\nani ajunge la sau poate depasi suma de 4.000 de lei pe luna. La fel
\nsi cheltuielile pe care le are. Numai ratele la casa si masina
\ndepasesc jumatate din cat incaseaza intr-o luna de munca.
\nUtilitatile si mancarea insumeaza circa 700 de lei lunar, iar
\ncheltuielile care tin de confortul personal se apropie de 1.000 de
\nlei. In aceste conditii, 4.000 de lei devin insuficienti pentru
\npersoana respectiva.<\/p>\n
Exemplele sunt insa mult mai numeroase si variate si depind
\nfoarte mult de venituri, asteptari, capacitatea de a face concesii
\nsau expunerea la risc. Cert este ca viata in Capitala nu este deloc
\nieftina, iar daca ajungi sa compari costurile cu cele din alte
\norase, concluziile sunt adesea dezarmante. Totusi, ramane cel mai
\nputernic magnet de talente si forta de munca din Romania, lucru
\ncare este greu de crezut ca se va schimba prea curand, oricat de
\nmult ar putea creste costul vietii.<\/p>\n
Interesant este si faptul ca putini dintre cei pentru care
\ncosturile ridicate ale vietii din Bucurestii sunt prea
\nimpo-varatoare aleg sa se intoarca in orasul din care au plecat.
\nAleg mai degraba sa emigreze, chiar daca in strainatate vor lucra
\npe functii sub pregatirea lor. Salariile mai mari ii fac insa sa
\ndevina mult mai maleabili. “Asteptarile salariale ale candidatilor
\npornesc de la minimum 800 de euro pentru locuri de munca in domenii
\nprecum agricultura sau constructii, pe cand specialistii si
\nmuncitorii calificati sunt in cautarea unor locuri de munca platite
\ncu sume cuprinse intre 1.000 si 1.500 de euro lunar”, spune
\nCristian Tudorache, directorul general al agentiei Thera Group,
\ncare recruteaza forta de munca pentru strainatate. Agentia a
\norganizat un studiu in randul candidatilor interesati de un loc de
\nmunca in strainatate, iar rezultatele arata ca majoritatea isi
\ndoresc sa lucreze in domeniul agriculturii, constructiilor sau in
\nindustria hoteliera.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Vazuta de la distanta, Capitala are un farmec aparte, care atrage in fiecare an locuitori din orasele mai mici. Cauta o viata mai buna, dar pentru inceput gasesc doar o viata mai scumpa si mai agitata. Cat costa sa traiesti in Bucuresti si de ce isi doresc atat de multi oameni sa se desparta de provincie?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[8225,306,10157,34,231],"class_list":["post-49480","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-analiza","tag-bucuresti","tag-cost","tag-salarii","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49480","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49480"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49480\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66573,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49480\/revisions\/66573"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}