Atingerea unor limite sau cel putin a unei perioade de stagnare
\na progresului tehnologic pleaca de la premisa ca in ultimii cativa
\nani evolutia a fost din ce in ce mai putin vizibila dincolo de
\nrealizarea unor ajustari fine pentru ceea ce deja exista. “La fel
\ncum se intampla si cu legea lui Moore, sunt atinse constant anumite
\nbariere pentru orice tehnologie existenta”, apreciaza pentru
\nBUSINESS Magazin Bea Longworth, oficial al Nvidia pentru regiunea
\nEMEA. Lucru care s-a simtit cel mai mult din perspectiva
\nconsumatorilor. “Limitele au fost atinse din punctul de vedere al
\ncomputerelor conventionale, dar supercomputerele, care par ca n-au
\nfoarte mare relevanta in viata de zi cu zi, sunt cele care deschid
\ndrumul spre inovatie”, mai spune Longworth.<\/p>\n
Acum 20 de ani, un cumparator scotea din buzunar chiar si 5.000
\nde dolari pentru un computer de ultima generatie si constata dupa
\ncateva luni, daca nu chiar saptamani uneori, ca deja are pe birou
\nun calculator depasit. Pe piata aparea in acest timp fie un
\nprocesor mai performant, cu mai multi tranzistori, fie o noua placa
\nde baza, un cooler mai rapid ori o alta componenta sau periferic
\nsensibil imbunatatite. La fel s-a intamplat si in cazul
\ntelefoanelor mobile. Un model care la jumatatea anilor ’80 costa
\n3.000 de dolari si era fara indoiala un lux rezervat pentru elite
\ndevenea zece ani mai tarziu piesa de muzeu prin comparatie cu
\nmodelele noi, mai mici, mai usoare si fara discutie mai
\nperformante, disponibile in magazine pentru 15% din pret. Si, in
\ngeneral, s-a intamplat cu toate electronicele si produsele IT
\nsupuse de-a lungul acestor decenii la nenumarate schimbari mai ales
\ntehnologice, dar si de forma, dimensiune sau design.<\/p>\n
Puterea de calcul a procesoarelor despre care vorbea Moore a <\/p>\n Din perspectiva consumatorilor, puterea de calcul este deja de DE LA HARD LA SOFT “Parerea mea este ca tehnologia va continua sa evolueze atat din Peformantele tehnice ale acestor dispozitive sunt insa mai \u00ceNAPOI LA PAC MAN De la productii emblema precum World of Warcraft, Starcraft sau <\/p>\n Se vede cel mai bine la E3, cel mai mare targ mondial al MOORE, DIN NOU<\/p>\n Legea privitoare la puterea de procesare n-a fost singura teorie<\/a><\/p>\n
\nfost insa definitorie pentru evolutia calculatoarelor, fiind cel
\nmai important argument al progresului. In fond, acum 30 de ani, cel
\nmai performant computer putea realiza doar 400 de milioane de
\noperatiuni intr-o secunda, cifra care zece ani mai tarziu era deja
\nde ordinul zecilor de miliarde de operatiuni si continua sa creasca
\nexponential. Astazi e deja vorba de 2.500 de trilioane de
\noperatiuni pe secunda pentru cel mai performant supercomputer, mai
\nmult decat dublu fata de acum doi ani. “Daca trecerea de la 486 la
\nPentium a necesitat un numar foarte mare de ani, trecerea de la
\ndual core la quad core s-a facut in doar cateva luni”, evidentiaza
\nEduard Dimitriev, directorul general al Power Net Consulting,
\ndimensionand astfel ascensiunea care va continua, specialistii
\nconsiderand anul 2030 drept borna in cursa depasirii inteligentei
\numane de catre cea artificiala.<\/p>\n
\ncativa ani mai mult decat suficienta raportat la necesitatile pe
\ncare le au si la modul cum folosesc computerul. Poti sa lucrezi pe
\nun computer cu un procesor Pentium D lansat in 2005 de Intel (cum
\neste cel de pe care este scris acest articol) la fel de bine ca pe
\nun Core i7, scos tot de Intel pe piata anul trecut. Diferenta
\ndintre ele din punct de vedere tehnic este de necontestat, dar
\nraportat la aplicatiile uzuale si modul cum este folosit computerul
\nzi de zi, pentru internet si continut multimedia, diferenta nu mai
\npare chiar atat de mare.<\/p>\n
\nDin punctul de vedere al aplicatiilor software, lucrurile stau insa
\ncu totul altfel. O aplicatie software lansata in urma cu nici zece
\nani va parea depasita nu numai din punctul de vedere al aspectului
\ngrafic, dar mai ales al functionalitatilor. De altfel, o buna parte
\ndin progresul tehnologic al ultimilor ani se datoreaza mai degraba
\nimbunatatirii algoritmilor software decat a componentelor hardware.
\nSa luam sistemul de operare Windows 7 drept exemplu. Fata de
\npredecesorul Vista sau chiar XP, care este deja pe piata de zece
\nani, diferenta din punct de vedere grafic nu e foarte mare, dar
\nfata de Windows 3.1 sau versiunile 95 si 98, distanta este ca de la
\ncer la pamant.<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\npunct de vedere hardware, cat si software”, spune Tudor Galos,
\nbusiness group lead in cadrul Microsoft Romania, punct de vedere
\nsustinut de mai toti managerii cu care BUSINESS Magazin a discutat
\npentru acest articol. Galos da drept exemplu aparitia si
\ndezvoltarea din ultimii ani a pietei de dispozitive mobile si
\nultramobile care a atras dupa sine crearea unei noi nise in
\nindustria software.<\/p>\n
\nslabe, progresul venind mai degraba din arhitectura hardware
\nincorporata in carcase din ce in ce mai mici, iar aplicatiile
\nsoftware totusi mai putin complexe. Si totodata mai putin
\ncostisitoare, pentru ca modelul gratuit impus de internet si mai
\nales de Google, care ofera oricui acces la aplicatii software
\nonline, poate fi considerat responsabil de simplificarea industriei
\nsoftware si de interesul consumatorilor, dar mai ales al
\ncompaniilor, pentru solutii mai ieftine. “Prin toate tehnologiile
\nactuale, aplicatiile software ofera reducere a costurilor,
\neficientizare si folosire mai buna a infrastructurii existente. Nu
\ndegeaba slagarele zilei in software sunt centrele de date,
\nvirtualizarea si aplicatiile in cloud”, crede Radu Crahmaliuc,
\ndirectorul regional al Softline Romania.<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nAplicatiile software simplificate sunt insa doar una dintre
\nexplicatiile pentru care evolutia hardware a incetinit. Pana nu
\ndemult, industria care dicta cel mai mult specificatiile tehnice
\nale componentelor hardware a fost cea a jocurilor. Domeniul pare sa
\nurmeze acum o curba descendenta. Si nu producatorii sunt in mod
\nneaparat responsabili pentru aceasta situatie, ci consumatorii care
\nnu mai sunt parca la fel de incantati ca pe vremuri de jocuri de
\nstrategie care sa le ocupe cateva ore din zi pentru cel putin o
\nluna.<\/p>\n
\nHalf Life s-a ajuns la jocuri precum Angry Birds, FarmVille sau
\naltele asemenea, preferate de consumatori pe telefoanele mobile sau
\npe Facebook. Jocurile au incetat practic sa mai revolutioneze,
\nconceptele noi s-au imputinat, performantele tehnice n-au mai fost
\nchiar atat de relevante, iar consumatorii care alte dati nu se
\nputeau dezlipi de computer pana nu depaseau un nivel al jocului
\npetrec acum cate zece minute in fiecare zi aruncand cu pasari
\nnervoase dupa porci sau plantand legume virtuale.<\/p>\n
\nindustriei jocurilor desfasurat anual in Los Angeles. Productiile
\nnoi par sa semene din ce in ce mai mult una cu cealalta, preferate
\nfiind shooterele in care strategia nu este foarte importanta.
\n“Simulatoarele si jocurile de tip shooter sunt singurele optiuni in
\nmaterie de jocuri noi”, apreciaza Michael Pacter, analist pe acest
\ndomeniu in cadul firmei de investitii Wedbush. Producatorii refuza
\npractic sa-si mai asume riscuri, mai ales in aceste vremuri
\neconomice dificile, si prefera sa se concentreze pe jocuri care au
\nsanse sigure sa genereze venituri frumoase. Iar consumatorii nu
\najuta cu nimic la schimbarea situatiei si prefera jocuri precum
\ncele sociale, repetitive si parca fara sfarsit, sau continuari ale
\nunor jocuri cunoscute. “Singura oportunitate pentru inovatie in
\ndomeniu vine acum din zona jocurilor online gratuite, o nisa foarte
\nfierbinte in ultimul timp”, apreciaza Jesse Divnich, vicepresedinte
\nin cadrul companiei de cercetare din industria jocurilor Electronic
\nEntertainment Design and Research. “Ne-am obisnuit totusi sa luam
\ntehnologia de-a gata”, apreciaza Bea Longworth de la Nvidia. “Si
\nchiar daca astazi observam o explozie a jocurilor si aplicatiilor
\nmobile simple, tehnologia de procesare grafica din spatele lor era
\nde neconceput in termeni de complexitate si costuri acum cativa
\nani”. Intr-adevar, e mai la indemana decat in anii de evolutie a
\ncomputerelor si internetului, dar nu inexistenta.<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\ncare l-a facut celebru pe Gordon Moore. Mai rar amintita, cea de-a
\ndoua lege a lui Moore a facut referire la componenta economica a
\nprogresului tehnologic. Practic, nu doar puterea de procesare, ci
\nsi investitiile necesare dezvoltarii unui microprocesor urmau sa
\ncreasca exponential. In 1995, omul de afaceri caracteriza drept
\ningrijorator ritmul in care cresteau costurile de fabricatie pentru
\ndezvoltarea de tehnologii si de produse IT. Era atunci vorba despre
\ntoate componentele investitiei, de la o fabrica pentru care costul
\na crescut de la 15 milioane de dolari in 1966 la 1,5 miliarde de
\ndolari in 1995 si pana la cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea
\ncare dicteaza procesul de evolutie tehnologica. Investitiile
\nmondiale in cercetare pentru inovatie au scazut in 2009 la 503
\nmiliarde de dolari, de la 521 de miliarde de dolari in anul
\nprecedent – cand a fost atins varful din acest punct de vedere,
\npotrivit unui raport anual realizat de compania de cercetare Booz
\n& Company. Iar analistii apreciaza ca acelasi lucru s-a
\nintamplat si anul trecut si ca tendinta probabil se va mentine inca
\no perioada, avand in vedere ca cel mai abrupt au scazut
\ninvestitiile din domeniul auto, urmat la o distanta nu foarte mare
\nde cel al computerelor si electronicelor, domenii puternic afectate
\nde criza economica mondiala si de scaderea generala a consumului.
\nFapt care nu se va traduce in altceva decat o incetinire in
\naparitia inovatiilor. In fond, pentru industria auto, mijlocul de
\ntransport a ramas acelasi decenii intregi, iar masinile pe care le
\nconducem au ramas in linii mari la fel, chiar daca sunt dotate cu
\ntot felul de senzori, sunt mai aerodinamice si pot parca singure.
\nSi nu degeaba sunt suparati investitorii Apple pe lipsa de noutate
\ncare caracterizeaza acum produsele companiei.<\/p>\n