![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/8503705\/2\/grafic-1.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n“Comisia aproba schema de sprijin a Romaniei in domeniul
\nsurselor regenerabile de energie bazata pe certificate verzi.
\nSistemul de certificate verzi este un mecanism de piata care va
\nincuraja investitiile in surse regenerabile de energie. Prin urmare
\nva sprijini efortul Romaniei de a atinge pana in 2020 tintele
\nprivind energia regenerabila”, a spus Joaquin Almunia,
\nvicepresedintele Comisiei responsabil pentru politica in domeniul
\nconcurentei. Acest aviz favorabil din partea Comisiei Europene
\npentru o schema de sprijin a carei valoare se ridica la peste 10
\nmiliarde de euro in urmatorii zece ani a fost o veste asteptata de
\ntoti investitorii de profil in ultimii trei ani, inca de la
\npublicarea Legii 220\/2008.<\/p>\n
De acest DA depindeau investitii de 5 miliarde de euro in
\nperioada 2011-2013 in parcuri eoliene, dupa cum a anuntat recent
\nAsociatia Romana pentru Energie Eoliana (AREE). In absenta acestui
\naviz favorabil, companiile nu aveau posibilitatea de a-si face un
\nbusiness plan coerent, iar bancile nu aveau curajul sa finanteze
\naceste proiecte.<\/p>\n
<\/p>\n
Practic, sistemul gandit de Romania pentru sustinerea
\ninvestitiilor verzi a primit legitimitatea europeana odata cu acest
\ncomunicat al Comisiei. In linii mari, sistemul de sprijin
\nfunctioneaza astfel: fiecare producator de energie verde va primi
\npentru 1 MWh livrat in retea un anumit numar de certificate verzi
\nin functie de tehnologia utilizata. Mai departe, aceste certificate
\nverzi al caror pret variaza intre 27 si 55 de euro vor fi vandute
\ncatre furnizorii de electricitate care trebuie sa aiba in cosul
\nlivrat clientilor un anumit procent de energie verde. Totodata,
\nproducatorii de energie mai castiga si din vanzarea electricitatii
\nin piata unde obtin pretul dictat de cerere si oferta. Pana acum
\ninsa, in absenta aplicarii mecanismului prevazut de Legea 220\/2008,
\ntoti producatorii de energie verde au primit un singur certificat
\nindiferent de tehnologie. Acest sprijin acordat de statul roman
\neste necesar in contextul in care, pana in 2020, 38% din consumul
\nfinal de energie trebuie sa fie din surse regenerabile, iar fara
\nacest suport investitiile de profil nu sunt rentabile din cauza
\ntehnologiilor scumpe.<\/p>\n
“Comisia si-a dat acordul asupra schemei ce are in vedere
\ncertificatele verzi. Este la latitudinea autoritatilor romane modul
\nde implementare a acestei scheme prin intermediul legislatiei
\nnationale”, spune Roxana Morea, consilier de presa in cadrul
\nreprezentantei CE in Romania.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/8503705\/3\/grafic-2.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n
Practic, Comisia spune ca avizul ei mai trebuie completat si de
\nanumite masuri ale autoritatilor locale. “Dupa primirea deciziei
\ndin partea Comisiei Europene, proiectul de ordonanta de guvern
\ntrebuie aprobat de catre guvern, iar ANRE va aproba legislatia
\nsecundara (reglementarile aferente) care se va publica ulterior in
\nMonitorul Oficial”, explica la randul sau Dan Plaveti, presedintele
\nANRE, institutie cheie in implementarea legislatiei pentru sectorul
\nenergiei regenerabile. Potrivit acestuia, finalizarea legislatiei
\nsecundare nu ar trebui sa dureze mai mult de 30 de zile de la
\nprimirea deciziei Comisiei Europene.<\/p>\n
<\/p>\n
In tot acest context, in care avizul european este vazut ca o
\nveste excelenta pentru un sector in care numai in ultimii doi ani
\ns-a investiti un miliard de euro, sunt si anumite semne de
\nintrebare. “Ceea ce avem acum este un lucru exceptional. Suntem in
\nfata Bulgariei. Acum, cu aceasta lege, toate investitiile care erau
\nprogramate pentru Bulgaria se pot reorienta aici pentru ca recent
\nstatul vecin a modificat schema de sprijin diminuand avantajele
\npentru investitori. Acum este sansa pentru atragerea acestor
\ninvestitii in Romania”, spune Sebastian Enache, directorul general
\nal Wind Power Energy, care face parte din grupul Monssom Alma, cel
\nmai activ investitor in energia verde.<\/p>\n
Intrebarea care se ridica este insa de ce ar fi dat Bulgaria cu
\npiciorul la investitii de miliarde si la locuri de munca intr-o
\nperioada atat de delicata?<\/p>\n
La finalul lunii aprilie, Reuters publica urmatoarea stire care
\ncuprinde si raspunsul la intrebarea de mai sus.<\/p>\n
“Bulgaria a aprobat o noua lege in domeniul regenerabilelor
\norientata spre domolirea apetitului pentru investitii in eoliene si
\nsolare care ameninta sa-i copleseasca sistemul energetic imbatranit
\nsi sa duca la cresterea preturilor la electricitate. Legea schimba
\nobligativitatea guvernului de a cumpara energia produsa din sursele
\nregenerabile la tarife fixe care a dus la un salt de proiecte pana
\nla 6.000 de MW, mult peste capacitatea sistemului. Guvernul spune
\nca Bulgaria are nevoie numai de 2.000 de MW de energie verde pentru
\na-si indeplini tintele europene. “In Romania, Transelectrica,
\ntransportatorul national de energie electrica, a semnat contracte
\nde racordare la retea pentru proiecte eoliene cu o capacitate de
\n8.200 de MW, echivalentul in capacitate a mai bine de 10 reactoare
\nale centralei nucleare de la Cernavoda.<\/p>\n
Tot Transelectrica a anuntat in repetate randuri ca poate
\nintegra in sistem numai 3.000 de MW fara probleme si tot compania a
\nspus ca sta foarte rau la capitolul finantari intr-un moment cand
\ninvestitiile in retea sunt mai necesare ca niciodata. Deja,
\nsistemul pare coplesit de apetitul pentru energie verde al
\ninvestitorilor.<\/p>\n
Proiectul Tarnita – Lapustesti, hidrocentrala gigant care ar
\ntrebui sa echilibreze sistemul energetic, tocmai ce a trecut prin
\nultima amanare de termene in contextul in care in iunie trebuia
\nlansat procesul de selectie al investitorilor. Proiecte care ar
\nevacua energia spre piete insetate de electricitate asa cum este
\ncablul submarin Romania – Turcia sunt la randul lor ingropate in
\nhartii.<\/p>\n
Acesta sunt insa doar detaliile tehnice.<\/p>\n
Calculele ANRE arata ca la nivelul anului 2017 facturile la
\nelectricitate vor creste cu 30%, iar pretul energiei va fi cu peste
\n70% mai mare numai din cauza certificatelor verzi. In urmatorii
\nzece ani, subventiile pentru producatorii verzi, care la final vor
\nfi suportate de companiile locale si de populatie se ridica la
\npeste 10 miliarde de euro, tot potrivit ANRE. In contextul in care,
\nde mai bine de doi ani, statul a facut tot posibilul pentru a nu
\ncreste preturile la energie sau la gaze, o majorare de 30% pana in
\n2017 este semnificativa.<\/p>\n
<\/p>\n
Mai mult, Romania si-a depasit de anul trecut tintele de energie
\nverde asumate la nivel european, pentru ca piata locala beneficiaza
\nde un atu extrem de important: o productie hidro de peste 30% din
\ntotal. Strategiile elaborate de Ministerul Economiei mai arata ca
\nsi la nivelul anului 2020 Romania va avea mai multa energie verde
\ndecat va avea nevoie. La nivelul anului 2020, potrivit Strategiei
\nEnergetice, circa 43% din toata energia produsa in Romania va veni
\ndin surse regenerabile si cam tot atat va acoperi din consumul
\nfinal. Tot la nivelul acelui an este estimata punerea in functiune
\na 4.715 MW in centrale eoliene, pe biomasa sau solare, capacitate
\nechivalenta cu cea a mai bine de 6 reactoare nucleare de la
\nCernavoda.<\/p>\n
Calculele arata insa ca, daca Romania s-ar fi limitat la
\natingerea pragului obligatoriu de 38% de energie verde in consum in
\n2020, ar mai fi fost necesara instalarea numai a 3.200 MW in
\nenergie eoliana, solara sau biomasa, adica exact cat a anuntat si
\nTranselectrica, transportatorul national de energie, ca poate
\nintegra fara probleme in sistem. Care este problema? Ca Romania, in
\ncomparatie cu Bulgaria, nu si-a stabilit niciodata o limita pe care
\nisi doreste s-o sustina prin certificate verzi, iar intentiile de
\ninvestitii deja ii depasesc cu mult capacitatea de absorbtie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Avizul favorabil dat de Comisia Europeana asupra schemei de sprijin pentru investitiile in energie regenerabila este un DA pe care companiile de profil il asteapta de trei ani. Oamenii din industrie spun ca acest semnal va fi urmat de deblocarea proiectelor, finantarilor si tranzactiilor din domeniul energiei verzi. Apar insa si niste nori negri.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[23649,7371,150,149],"class_list":["post-49335","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-certificate-verzi","tag-comisia-europeana","tag-energie","tag-investitii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49335","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49335"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49335\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66457,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49335\/revisions\/66457"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}