![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8499165\/2\/grafic-1.jpg?width=799&height=600\")
<\/p>\nPana unde mai suie francul? In ultimele trei luni, moneda
\nelvetiana s-a intarit cu aproape 11% fata de euro si dolar,
\najungand joia trecuta la nivelurile incredibile de 1,15 franci\/euro
\nsi 0,81 franci\/dolar. Pentru cine nu-si mai aminteste, in 2008
\ncursurile erau de 1,6 franci\/euro si 1,2 franci\/dolar. Iar in
\nultimele saptamani, absolut toate stirile au fost in favoarea
\naprecierii: indecizia liderilor europeni privind soarta Greciei,
\ncresterea randamentelor pentru obligatiunile italiene, riscul ca
\nguvernul SUA sa nu poata obtine o crestere a plafonului de
\nindatorare.<\/p>\n
Nu e un secret ca francul elvetian, alaturi de dolarul
\naustralian, cel neozeelandez si canadian sau yenul japonez
\nfunctioneaza, impreuna cu aurul, ca active de refugiu pentru
\ncapitalurile migratoare, care cauta si sa se protejeze de
\nposibilele pierderi din plasamentele in alte active, dar si sa
\ncapete randamente mai bune. “E de asteptat o vara lunga si
\nfierbinte pentru periferia Europei, in care puseele de aversiune de
\nrisc si de apreciere a francului elvetian vor fi un lucru comun”,
\ncomenteaza Chris Turner, analist la ING Bank, care deocamdata
\nramane singura banca straina importanta ce prevede pentru decembrie
\nun curs de 1,1 franci\/euro, in lipsa unei interventii relevante a
\nBancii Nationale a Elvetiei.<\/p>\n
Analistii altor banci au in vedere insa o corectie de curs in
\nurmatoarele luni, pe masura linistirii situatiei in zona euro si
\nSUA: pentru decembrie, grupul Erste estimeaza un curs de 1,25
\nfranci\/euro, la fel ca si Citigroup si Raiffeisen, in timp ce
\nCredit Agricole vede posibil chiar un nivel de 1,35.<\/p>\n
Pentru Romania, doi sunt factorii care limiteaza, la nivel
\nmacro, consecintele negative ale evolutiei francului in raport cu
\nalte valute: cursul de schimb leu\/euro – baza de calcul pentru
\ncursul franc\/leu – care, cu mici exceptii, a ramas relativ stabil
\nin focul crizei datoriilor si ar urma sa ramana la fel dincolo de
\nfluctuatiile de moment (conform analistilor consultati recent de
\nBUSINESS Magazin, la finele anului ar urma sa fie cuprins undeva
\nintre 4,05 si 4,20) si faptul ca sunt totusi relativ putine credite
\nin franci. La finele anului trecut, la Centrala Riscurilor de Plati
\nerau inregistrati 218.000 de debitori cu credite totale in
\nechivalent de 237,5 mld. lei, din care restantele insemnau 15
\nmiliarde de lei. Din totalul creditelor luate, persoanele fizice
\ndatorau 82,85 mld. lei, suma in care ponderea creditelor in franci
\nelvetieni era de 16,6%.<\/p>\n
<\/p>\n
Mai exista insa un nivel la care lucreaza povara creditelor in
\nfranci, povara ce nu e decat un caz particular al pacatelor legate
\nde finantarea in valuta: perceptia externa. Un cerc vicios adica,
\nin care atunci cand monedele nationale se depreciaza fata de franc,
\neforturile de disciplinare fiscala sau performantele economice bune
\nde pana acum sunt puse in paranteza si ramane numai reflexul
\ninvestitorilor si al analistilor de a lipi eticheta “riscant” pe o
\nEuropa de Est condamnata sa traga ponoasele indatorarii excesive in
\nvaluta.<\/p>\n
Un comentator al site-ului britanic Citywire isi amintea zilele
\ntrecute de o stire din 2010 despre o tanara unguroaica de 18 ani
\ncare si-a scos la licitatie virginitatea ca sa-i ajute pe parintii
\nei sa-si plateasca imprumutul ipotecar luat in franci elvetieni. De
\naici, comentatorul ingrozit ajungea la statistici care vorbesc de o
\npondere a creditelor ipotecare in valuta de peste 75% din total in
\nRomania, Lituania si Croatia, respectiv o pondere a creditelor
\nipotecare in franci de 53% din total in Polonia (unde zlotul a
\npierdut fata de franc aproape 60% din valoarea din 2008, adica tot
\ncam cat leul romanesc) si de 64% in Ungaria (unde forintul a
\npierdut circa 40%).<\/p>\n
Astfel de comentarii aduc aminte de articolele de anul trecut
\ndin presa internationala, unde Ungaria si Romania erau date ca
\nexemple negative de tari estice unde imprumuturile in valuta “i-au
\nlasat pe debitori sub povara unora din cele mai costisitoare
\ncredite cu dobanda variabila din lume” (New York Times). Bancile
\nerau initial criticate ca relanseaza creditarea oferindu-le iarasi
\noamenilor exact acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat
\npeste cap economiile nationale, dar pe urma erau scuzate, pentru ca
\natata timp cat dobanzile la lei sau forinti au ramas considerabil
\nmai mari decat la euro, era normal ca oamenii sa aleaga valuta.<\/p>\n
<\/p>\n
Acum, e drept, nu mai da nimeni credite in franci elvetieni, iar
\nincepand de anul trecut, tarile din zona au impus restrictii de
\ndiverse naturi la creditele in valuta, de la interzicerea acordarii
\ncreditelor noi in valut , asa cum au facut Ungaria, Ucraina si
\nBelarus, pana la obligarea clientilor sa constituie depozite mai
\nmari ca sa se poata imprumuta in valuta, asa cum au facut Bulgaria
\nsi Polonia. Totusi, riscurile raman, pentru ca stocul de credite in
\nfranci se reduce lent si greu, iar chiar daca debitorii se
\nrefinanteaza in alte monede si bancile vand mai departe
\nportofoliile in franci, pierderile nu sunt stinse, ci doar pasate
\nmai departe – de unde si reflectiile ingrijoratoare, de acum cateva
\nluni, ale sefilor BERD, care vorbeau de “necesitatea unei impartiri
\na poverii intre debitori, creditori si alte parti interesate,
\nfiindca ultimul lucru de care avem nevoie e sa lovim iarasi in
\nbanci”.<\/p>\n
Bancherii insisi au fost primii care au cerut restrictii la
\ncreditele in valuta, daca ne amintim declaratiile de toamna trecuta
\nale lui Herbert Stepic, presedintele Raiffeisen (grup aflat el
\ninsusi printre furnizorii de credite in franci elvetieni, inclusiv
\nin Romania), care cerea ca imprumuturile negarantate de consum in
\nvaluta pe termen scurt si creditarea ipotecara in monede exotice
\n(franc, yen) sa fie interzise complet, iar orice aprobare de credit
\nin valuta sa fie mult mai bine reglementata. La acea vreme, atat
\nErste Bank, cat si OTP Bank sau agentia de rating Fitch estimau ca
\nvolumul creditelor neperformante in Romania va continua sa creasca
\npana la jumatatea lui 2011, si inca in conditiile in care nimeni nu
\nprevedea pe atunci ca francul se va aprecia atat de brutal fata de
\neuro si implicit fata de leu. Si totusi, Guvernul si bancile au
\npromovat din nou creditele in valuta, prin programul Prima Casa,
\niar recenta intentie a BNR de a introduce restrictii la acordarea
\nimprumuturilor, in primul rand a celor de consum si ipotecare, a
\nfost primita destul de prost de unii oameni de afaceri si bancheri,
\npornind de la ideea ca asa va fi afectata relansarea economiei.<\/p>\n
In ultima perioada, creditul in Romania a crescut mai ales pe
\nseama celui imobiliar (sustinut de programele de tip Prima Casa) si
\na celui acordat companiilor, constata Catalina Molnar, senior
\neconomist al RBS Romania. “Imprumuturile de consum nu au mai avut o
\ncontributie pozitiva la revigorarea creditului. Este drept insa ca
\nlupta bancilor s-a accentuat pe segmentul de retail, prin
\nprogramele de refinantari care de fapt au la baza creditele de
\nconsum. Aceste refinantari nu fac decat sa mute credite de la o
\nbanca la alta si sa diminueze probabil povara datoriei pentru
\ndebitori, insa cu garantii suplimentare si cu extinderea
\nperioadei.”<\/p>\n
Dar exista alternativa reala? BNR doreste ca bancile sa acorde
\ncredite de consum in moneda in care consumatorii isi primesc
\nveniturile, eliminand astfel riscul valutar. Exista insa cateva
\nprobleme legate de acordarea creditelor in lei pe perioada de
\ncativa ani, afirma Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit }iriac
\nBank: 1. sunt mai scumpe decat cele in euro, pentru ca si costul
\nfondurilor este mai mare pentru lei decat pentru euro, 2. nu exista
\no adevarata structura la termen a dobanzilor in lei (din cauza ca
\nexista putine tranzactii pe maturitati mai lungi) si 3. cea mai
\nmare parte a resurselor atrase in lei de banci au scadente de cel
\nmult trei luni. “Luand in considerare toate cele de mai sus,
\nefectele unei astfel de decizii ar putea fi scumpirea si reducerea
\ncreditarii de consum”, conchide Bucsa.<\/p>\n
Cat priveste chestiunea stocului de credite in franci, care
\ngreveaza inclusiv portofoliul bancii-fanion OTP Bank, Ungaria a
\nretezat nodul dintr-o lovitura: guvernul Orban a decis sa ofere
\ndatornicilor in valuta posibilitatea de a opta pentru un curs fix
\nal forintului fata de euro, franci si yeni, valabil pana la
\nsfarsitul lui 2014, iar stocul de credite ipotecare incluse in
\nacesta formula sa fie pur si simplu exclus de la calculul
\ncreditelor neperformante in bilanturile bancilor. In loc de rate
\ncalculate la cursul actual de peste 230 de forinti\/franc, ratele
\ns-ar plati deci la 180 de forinti\/franc.<\/p>\n
Romania nu poate urma insa un astfel de exemplu, din motivul
\nelementar ca statul nu-si permite nici sa ceara bancilor sa suporte
\nmacar o parte din costurile fixarii cursului de calcul, nici sa
\nsuporte el de la buget costurile. Ungaria, in schimb, din taxa pe
\nbanci si din nationalizarea dintr-un foc a sistemului de pensii
\nprivate, si-a rezolvat atat de rapid problema banilor, incat acum
\nanticipeaza excedent bugetar pentru 2011. Fireste, solutia
\nungureasca e o amanare a problemei, care se va intoarce din 2015.
\nDar pana atunci, cum spun politicienii din Vest, poate trece
\ncriza!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cea mai buna masura a intensitatii cu care se traieste criza datoriilor din zona euro si SUA e replierea investitorilor catre aur si monedele de refugiu. Pentru romani si alti est-europeni, aprecierea nestavilita a francului elvetian spune insa o poveste trista, care nu se limiteaza la scumpirea creditelor pentru cei care s-au imprumutat in CHF.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,82,485,7733,187,7873,930,10759,8349,7735,10266],"class_list":["post-49276","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-bani","tag-credite","tag-curs-valutar","tag-dobanzi","tag-dolar","tag-euro","tag-franci-elvetieni","tag-leu","tag-moneda","tag-valuta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49276","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49276"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49276\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66401,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49276\/revisions\/66401"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}