{"id":49271,"date":"2011-07-17T21:57:00","date_gmt":"2011-07-17T21:57:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49271"},"modified":"2026-04-03T05:05:41","modified_gmt":"2026-04-03T05:05:41","slug":"afaceri-cu-bric-cat-castiga-romania-din-businessul-cu-cele-mai-interesante-piete-de-pe-planeta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49271","title":{"rendered":"Afaceri cu BRIC. Cat castiga Romania din businessul cu cele mai interesante piete de pe planeta"},"content":{"rendered":"

\nEra 1993 cand tanarul muresean Daniel Lorincz s-a hotarat sa plece din Ardealul natal si sa-si incerce norocul in Ungaria. A obtinut un contract temporar de munca si dupa ce s-a obisnuit cu noul stil de viata nu s-a mai intors. “Poate o data pe an, cat sa-i vad pe ai mei”, zambeste Lorincz, in timp ce vorbeste patimas despre presedintia rotativa a Uniunii Europene, pe care Ungaria tocmai a cedat-o vecinei nordice Polonia. Lorincz lucreaza de cativa ani ca director de marketing al China Brand Trade Center in Budapesta.<\/p>\n

\nTotul a inceput in urma cu opt ani, cand austriecii de la compania de constructii Strabag au decis sa dezvolte un complex comercial unde sa-i gazduiasca pe comerciantii veniti din Orientul Indepartat. Constructia insasi a fost o provocare: Lorincz vorbeste de un adevarat feng-shui in complexul Asia Center – cladirea “fiu”, cladirea “fiica”, cea inaugurata recent, si “tatal”, care va fi construita in anii urmatori.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n“Este interesant si dificil sa faci afaceri cu chinezii”, reflecteaza managerul; desi multi dintre ei locuiesc in Europa de ani buni, Lorincz povesteste ca stilul lor nu s-a schimbat fata de cutumele de acasa, negociaza extrem de rar cu femeile si au unele tabieturi peste care nu accepta sa treaca. “Am avut viata grea cu asigurarea meselor. Daca nu mananca macar de doua ori pe zi mancare chinezeasca, nu sunt prea fericiti.” Cand faci schimb de carti de vizita, e foarte important ca datele sa fie scrise si in alfabetul chinez, iar cartea de vizita sa fie tinuta cu ambele maini, atat de cel care o ofera, cat si de primitor. Astfel de detalii pot face diferenta intre a semna sau nu un contract cu afaceristii asiatici, “foarte agresivi cand vine vorba de profit si ghidati dupa regula <nu vand niciodata ceva in pierdere>”.<\/p>\n

\nAnual, 8,7 miliarde de euro se plimba intre Ungaria si China, in timp ce pe filiera romano-chineza circula doar trei miliarde. Statul ungar a devenit un canal important pentru accesul Chinei in Europa, iar vizita premierului Wen Jiabao la Budapesta, de la finele lunii iunie, a venit sa confirme asta cu acte. Compania de tehnologie Huawei a semnat o intelegere cu Ministerul Dezvoltarii pentru construirea centrului european de aprovizionare, o investitie care va crea 3.000 de noi locuri de munca si exporturi de 1,2 miliarde de dolari, fiind al doilea centru de acest fel al Huawei din lume.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nApoi, Banca Chineza si compania de chimicale BorsodChem, detiunta de investitori asiatici, au semnat un acord de 1,1 miliarde de euro pentru a transforma unitatea in al treilea cel mai mare producator de izocianati (materie prima din industria chimica) din lume. Grupul HNA, al patrulea consortiu aeronautic chinez, a semnat un acord cu Asociatia Ungara a Capitalului, presa de la Budapesta speculand un interes pentru compania nationala maghiara Malev si pentru construirea unei cai ferate intre aeroportul international Ferihegy si centrul metropolei.<\/p>\n

\nCat despre deschiderea China Brand Trade Center, unde lucreaza Daniel Lorincz, scopul e sa usureze accesul in Europa Centrala si de Est pentru societati chinezesti furnizoare de piese auto, materiale de constructii, electronice si produse din surse regenerabile de energie.<\/p>\n

<\/p>\n

DRAGONI ROSII, GAZE SI CAFEA<\/p>\n

La Bucuresti, in loc de China Brand Trade Center local
\nfunctioneaza complexul comercial Dragonul Rosu, dezvoltat la cativa
\nkilometri in estul Bucurestiului de grupul de firme Niro. Pe o
\nsuprafata de 80.000 de metri patrati functioneaza peste 5.000 de
\nmagazine, zece restaurante si 3.500 de metri patrati de
\nbirouri.<\/p>\n

Vasile Gabriel Nita, directorul general al Niro Investment
\nGroup, a ajuns in companie la finele anului 2009, dupa 30 de ani de
\nactivitate in Ministerul de Interne. Este chestor-sef de politie si
\ngeneral de trei stele, iar ultima lui functie a fost de secretar de
\nstat, sef al departamentului Schengen. “Aici avem preponderent
\nmarfa din China, insa o treime dintre comercianti sunt romani”,
\nspune Nita. Investitiile totale in Dragonul Rosu depasesc 200 de
\nmilioane de euro, dar proprietarii nu fac ei insisi comert, ci
\ninchiriaza si subinchiriaza spatiile. Cele 5.000 de magazine sunt
\ngestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec
\nprin complexul comercial, pe langa cei 9.000 de angajati.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

“Daca luam in calcul firmele din intreaga tara, nu putem spune
\ncate zeci sau sute de mii se aprovizioneaza de aici si traiesc din
\nactivitatile comerciale”, explica Nita, adaugand ca afacerea
\nsustine la randul ei mii de familii prin afaceri de comert cu
\ndestinatia Republica Moldova, Serbia si Ungaria. China si Turcia
\ngrupeaza doua treimi dintre comerciantii complexului, iar in ce
\npriveste provenienta marfurilor, China conteaza cel mai mult. Daca
\nin 1990 s-a inceput 100% cu China ca sursa de marfuri si
\ncomercianti, operatorii chinezi din complex au scazut la 30% in
\nultimii ani, iar ponderea marfurilor la 60-70%.<\/p>\n

Anul trecut, marfuri de 2,5 miliarde de euro au ajuns in Romania
\ndin China, din care mai bine de jumatate reprezinta aparatura si
\nechipamente electrice si electronice, alaturi de textile si
\narticole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile romanesti
\nse ridica doar la circa 300 de milioane de euro si reprezinta in
\nmare parte lemn si componente de echipamente electrice si
\nelectronice. Trecand mai departe, grupul Brazilia-Rusia-India-China
\ninseamna doar 11,6% din importurile Romaniei si 3,63% din
\nexporturi, intrucat grosul comertului nostru exterior trece prin
\nzona euro. Anul trecut, relatiile comerciale Romania-BRIC au
\ninsemnat circa 6,8 miliarde de euro, din care China si Rusia
\ngrupeaza fiecare cate 42%, India 10% si Brazilia 5%.<\/p>\n

Rusia conteaza mai mult decat China in ce priveste valoarea
\nexporturilor romanesti: doar anul trecut au luat calea Rusiei
\nmarfuri de peste 800 de milioane de euro, in mare parte componente
\nsi autoturisme Dacia. Importurile din Rusia, in schimb, sunt
\nresurse energetice in proportie de peste 90% si insumeaza circa
\ndoua miliarde de euro anual. “Dependenta de resursele energetice
\nale Rusiei dinainte de 1989 s-a redus insa drastic, pentru ca au
\ndisparut marii consumatori industriali de atunci”, explica Mihai
\nMacsim, directorul general al Camerei de Comert Romania-Rusia,
\nincercand sa sublinieze ca dependenta de resurse rusesti nu este de
\nsperiat – “fata de peste 20.000 de miliarde de metri cubi de gaz pe
\ncare ii importam pana acum 20 de ani, cantitatea s-a diminuat de
\npeste zece ori”. Produsele petroliere si titeiul inseamna circa
\njumatate din totalul importurilor energetice, in timp ce gazele
\nnaturale depasesc 30%.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Mai greu si-au facut loc Brazilia si India in comertul nostru
\nexterior, tinand cont ca Romania a importat anul trecut marfa
\nbraziliana in valoare de 300 de milioane de euro (in principal
\nzahar, soia, pui, cafea, fructe, dar si minereu de fier pentru
\nArcelorMittal). In privinta exporturilor romanesti spre Brazilia,
\ncifrate la 70 de milioane de euro, datele Camerei de Comert si
\nIndustrie Bilaterala Romania-Brazilia releva ca ponderea cea mai
\nmare o au componentele auto, la care se adauga echipamente
\nindustriale, ingrasaminte si echipamente electrice. La ora actuala
\nexista peste 70 de societati exportatoare, atat sucursale ale
\ndiverselor multinationale, cat si producatori autohtoni care au
\ncontacte directe in Brazilia. In fine, catre India pleaca marfuri
\nde 140 de milioane de euro, grupul ArcelorMittal jucand aici un rol
\nimportant, atata timp cat jumatate din suma provine din exportul de
\nmetale sau articole din metal.<\/p>\n

<\/p>\n

CARE RECESIUNE?<\/p>\n

Interesant e faptul ca, exceptand India, exporturile romanesti
\ncatre Brazilia, Rusia si China se afla pe o tendinta ascendenta,
\njudecand dupa cresterile de anul trecut, de 61,6% catre Brazilia,
\n62,1% catre Rusia si 45% spre China. In ce priveste importurile,
\ncresterile nu au fost atat de spectaculoase, insa exista si ele:
\n1,2% in relatia cu Brazilia, 35,8% din Rusia, 24,7% dinspre India
\nsi o crestere de o treime dinspre China.<\/p>\n

“Situatia din 2010 este cea mai buna din ultima perioada, pentru
\nca au fost ani in care raportul intre importuri si exporturi nu era
\nde 1 la 8, ci de 1 la 12 sau 1 la 16”, comenteaza Gabriel
\nGhelmegeanu, presedintele Camerei de Comert si Industrie
\nRomania-China. Exporturile romanesti in China s-au marit pe seama
\ncererii de masini si utilaje, produse chimice si materii prime
\n(lemn brut, piei, lana, miere). “China este o piata in care daca
\ncineva isi da interesul, poate exporta orice. China primeste orice,
\nproduse la care nu te astepti”, sustine Ghelmegeanu.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Referindu-se la specificul afacerilor cu China si cu alte piete
\nemergente din afara Europei, Vasile Gabriel Nita spune ca
\nrecesiunea s-a simtit mai putin la acest nivel, gratie
\nflexibilitatii mult mai mari a preturilor de vanzare. “Discutand
\npana la ultima consecinta, putem afirma ca doar in conditii de
\ncriza maxima ar cadea piata chinezeasca. Nu exista preturi mai mici
\ndecat ale lor, deci cand ai cinci lei in buzunar, tot de aici vii
\nsa cumperi”, spune directorul Niro Investment Group.<\/p>\n

Alexandru Dragoiu, fondatorul producatorului de echipamente IT
\nE-Boda, vinde exclusiv produse asamblate in China, asa cum fac
\natatea alte companii din industria de electronice de consum. “Daca
\nar disparea China, nu ar mai exista industria de IT&C. Abia la
\nmare distanta dupa China urmeaza Malaiezia si Taiwan ca piete de
\nproductie”, explica Dragoiu. Relatiile sale comerciale in Asia au
\ninceput in 2000, cand a decis ca E-Boda sa se implice pe piata de
\nDVD playere. La inceput a selectat peste 100 de furnizori din
\nChina, in urma corespondentei prin e-mail au ramas mai mult de
\nzece, iar dupa ce a facut prima vizita acolo a ales unul.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Dragoiu lauda la China faptul ca isi pune foarte bine in valoare
\npotentialul de forta de munca ieftina, preturile foarte competitive
\nsi practicile de afaceri, insa vede si unele minusuri: comunicarea,
\ndiferentele culturale si distanta foarte mare, care impiedica
\ncomunicarea directa: “E foarte dificil sa cumperi bunuri din China
\nfara a plati totul inainte. De asemenea, trebuie cumparate
\ncantitati foarte mari, de aceea firma are nevoie sa aiba o putere
\nmare de distributie”. Apoi, actorii economici se schimba des,
\nfurnizorii pot da faliment, de aceea este important sa existe si
\nfurnizori de rezerva. Distanta este un alt dezavantaj, marturiseste
\nDragoiu – “acolo chiar functioneaza zicala <ochii care nu se vad
\nse uita> -, de aceea este benefic pentru colaborarea cu
\npartenerii din China sa mergi acolo de doua ori pe an, altminteri
\ninteresul lor scade.”<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

INAINTE SI DUPA ’89<\/p>\n

O mare parte dintre avantajele comerciale s-au pierdut totusi
\ndupa Revolutia din 1989. “Dupa decembrie 1989, economia, care n-ar
\ntrebui sa tina cont de asemenea aspecte, s-a orientat dupa mediul
\npolitic catre SUA si Europa de Vest”, comenteaza Gabriel
\nGhelmegeanu, sustinand ca e “o greseala capitala” faptul ca am
\npierdut pietele pe care companiile romanesti activau (China, Rusia,
\nVietnam, Cambodgia), incercand in schimb sa concuram direct cu
\nfirmele occidentale, pe pietele occidentale, dar fara produse la
\naceeasi calitate. “Este foarte greu sa recuperam decalajul pierdut
\nsi asta a fost greseala majora – atitudinea tipica pe care o au
\nromanii, de a nu reusi sa aiba atentie distributiva”, adauga
\nGhelmegeanu.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

In acelasi registru, directorul general al Camerei de Comert
\nRomania-Rusia isi aminteste ca toata industria grea lucra inainte
\nde 1989 pentru Rusia si pentru tarile arabe, in timp ce industria
\nusoara le asigura imbracaminte, incaltaminte si alte bunuri
\nnecesare. Competitia venita din Occident – “produse pe care si noi,
\nsi rusii le visam” – a facut insa ulterior ca exporturile romanesti
\nsa iasa repede din peisaj. “Cel mai mare impediment este
\nneapartenenta Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului. OMC
\nimpune reguli mai transparente in ce priveste schimburile
\ncomerciale”, spune Macsim.
\nUn alt inconvenient se leaga de incompatibilitati in domeniul
\nreglementarilor interne: standarde de calitate sau de protectie a
\nconsumatorilor. Romanii s-au aliniat la standardele europene, iar
\nmulte dintre ele nu sunt recunoscute de cei de la Moscova.
\nChinezii, in schimb, isi permit sa vanda extrem de ieftin si de
\naceea reprezinta sursa principala de import pentru Rusia, cu o
\nvaloare anuala de peste 40 de miliarde de dolari. Mare parte din
\nimporturi se fac clandestin – circa 70%, dupa cum spune Macsim, dat
\nfiind ca granita ruso-chineza este foarte intinsa si deci greu de
\nsupravegheat.<\/p>\n

INVESTITII SI EZITARE<\/p>\n

Niciuna dintre tarile grupului BRIC nu a mizat prea mult pe
\nRomania, iar investitiile se leaga mai mult de intamplari decat de
\neforturi sustinute de atragere a capitalului strain. Cea mai mare
\ninvestitie chinezeasca, de exemplu, este cea a fabricii de
\nbiciclete DHS de la Deva. Lucian Contras, directorul executiv al
\nEurosport DHS, declara ca relatiile istorice mai apropiate de
\nRomania au facut ca investitorii chinezi sa aleaga sa deschida
\nfabrica de biciclete aici: “La inceputul anilor ’90, Europa de Vest
\nsi America nu erau El Dorado-ul de astazi, iar apropierea fata de
\nRomania a fost decisiva in decizia lor”. In plus, fabrica a fost
\namplasata initial la Petrosani, tocmai pentru ca afacerile din
\nValea Jiului intrau in programul de facilitati pentru zone
\ndefavorizate, fiind scutite de impozit pe profit timp de cinci
\nani.<\/p>\n

Depozitele de la Petrosani, spatiul insuficient de dezvoltare si
\nexpirarea termenului in care se ofereau facilitati i-au facut pe
\nchinezi sa inceapa in 2004 o investitie de la zero la Deva, oras
\nsituat la cativa kilometri, pentru a nu pierde forta de munca deja
\ninstruita. Investitia totala se ridica la 20 de milioane de euro,
\ninsa este pe jumatate amortizata, dupa cum spun oficialii DHS. In
\n2010, compania a produs 2,7 milioane de biciclete, din care aproape
\ntrei sferturi destinate exportului, reusind sa obtina cu cei 300 de
\nangajati o cifra de afaceri de circa 25 de milioane de euro.
\nDe ordin mai recent este investitia companiei Sinoroma Industry,
\nmembra a unui grup chinez, care a deschis in 2007 o fabrica de
\ntigari langa Buzau, in urma unei investitii de circa 30 de milioane
\nde euro. Sinoroma Industry face parte din grupul chinez F&J,
\ncare produce tigarete in Romania sub marci precum Golden Monkey si
\nDubliss (ambele chinezesti) din 1997, intr-o fabrica construita la
\nParscov, prin investitii de circa trei milioane de euro, potrivit
\nMediafax. O investitie tot de ordinul zecilor de milioane o
\nreprezinta fabrica de biciclete Ricky Impex de langa Slobozia.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Insa daca facem comparatie cu Ungaria vecina, investitiile
\nchinezesti in Romania sunt de aproape trei ori mai mici si nu au ca
\npunct de sprijin o politica de stat, ci mai degraba “mersul la
\nplesneala”. Sunt cuvintele lui Dragos Damian, CEO al
\nTerapia-Ranbaxy, compania de medicamente de la Cluj-Napoca preluata
\nde investitorul indian in 2006. El spune ca Romania ofera numeroase
\navantaje pentru statele din zona BRIC: proximitatea fata de Uniunea
\nEuropeana, costuri de operare reduse si, important, vorbitori de
\nlimbi straine, insa minusul este ca tara noastra nu si-a facut o
\npolitica de stat din atragerea investitorilor din aceste regiuni.
\n“De pilda, prioritatile sunt sportul in Serbia, turismul in
\nBulgaria si investitiile din Orientul Indepartat pentru Ungaria.
\nRomania nu are niciun fel de directii clare”, sustine Damian.<\/p>\n

Achizitia fabricii de medicamente Terapia de catre grupul indian
\nRanbaxy, detinut acum de japonezii de la Daiichi Sankyo, a avut loc
\nin 2006, valoarea estimata fiind de 250 de milioane de euro. Tot
\natunci, ArcelorMittal a venit in Romania si a cumparat complexul
\nindustrial de la Galati. Pentru indieni, lozul a fost castigator,
\ninsa in viitor initiativa nu va mai veni din partea investitorilor,
\ncrede Damian, afara doar de cazul cand “statul ofera conditii”.
\n“Orientarea comertului exterior trebuie sa se schimbe, de la vest
\nla est si nu de la est la vest, asa cum se intampla pana acum, dat
\nfiind ca investitorii din Vest sunt stimulati sa ramana in tara
\nlor, iar eventualii bani externi pot fi atrasi mai ales din BRIC”,
\napreciaza omul de afaceri, insa e nevoie de tehnocrati capabili sa
\ninteleaga relatiile comerciale si diplomatice cu astfel de state –
\n“e un lucru mult mai greu din cauza culturii, a distantei, a
\nrelatiilor internationale sa faci afaceri cu Asia. In Europa iei
\ndoar buletinul, pleci din tara si bati la usi”.<\/p>\n

Nici investitiile rusesti nu sunt mai agresive. Rusii au intrat
\npe piata romaneasca prin sucursalele din Occident, pentru ca altfel
\nn-ar fi reusit, din cauza unor probleme de eligibilitate. “Intrand
\nin UE, Romania avea un angajament, scris, nescris, prin care
\ntrebuie sa fim impreuna cu europenii, iar criteriile erau mai putin
\nvizibile, exista o retinere fata de cei din afara UE”, spune Mihai
\nMacsim. Un exemplu este oferta din partea rusilor de a colabora la
\nproiectul gazoductului South Stream, respins de Romania in numele
\nfidelitatii fata de Nabucco. “Sau ne-au abandonat rusii. Acum
\nfiecare zice ca el a refuzat”, glumeste Macsim. Dintre companiile
\nrusesti care totusi au investit, nume importante sunt LukOil
\n(actionar majoritar la Petrotel si LukOil Romania); Ruski Aliuminii
\n(Alor Oradea), OMZ (Upet Targoviste), Mechel (COS Targoviste si
\nIndustria Sarmei Campia-Turzii), Temerso (Republica), Tehnosteel
\n(Tepro Iasi) si TMK-Sinatra Handel (Artrom Slatina).<\/p>\n

Dincolo de noi, Turcia si Grecia concentreaza pentru moment
\natentia rusilor in ce priveste proiectele energetice de mare
\namploare. Polul de interes este insa Europa de Vest, rusii fiind
\nconcentrati mai ales pe industria grea, metalurgia feroasa si
\nneferoasa. “Acolo unde Occidentul incepe sa mute industria usoara
\nsi tehnologia, rusilor li s-a permis sa preia munca grea”, spune
\nMacsim, observand ca, de cealalta parte, marii producatori de
\nautomobile europeni si-au mutat o parte din productie in Rusia.<\/p>\n

Verdictul in ce priveste Brazilia e si mai simplu: este prea
\ndeparte si comertul cu ea costa mult, iar la aceasta se adauga
\nbarierele comerciale determinate de existenta anumitor contingente
\npentru diverse produse, dupa cum spune Razvan Filipescu, presedinte
\nal Camerei de Comert si Industrie Romania-Brazilia. “Nu pot sa va
\nspun exact cat de cunoscuta este Romania in Brazilia, dar va pot
\nspune cu siguranta ca toti cei cu care am discutat vad un imens
\npotential al Romaniei, in special datorita pozitiei strategice si
\natractive, care permite un acces usor catre vestul si estul
\nEuropei”, sustine insa Filipescu. Cea mai reprezentativa investitie
\nbraziliana este fabrica de tamburi din lemn pentru cabluri
\nelectrice de la Bistrita, detinuta de compania Madem si inaugurata
\nin martie 2010.<\/p>\n

<\/p>\n

COMPLEXUL TEZAURULUI DE LA RUSI<\/p>\n

Daca inainte de criza aparusera temeri ca vin investitorii din
\ntarile Golfului si cotropesc America (vezi controversa din 2006
\nprivind incredintarea administrarii a sase porturi americane de
\ncatre o companie din Emirate) sau ca rusii cuceresc Europa (alianta
\ngermano-rusa pentru construirea conductei de gaze Nord Stream si
\nalianta italo-rusa pentru construirea conductei South Stream),
\nultimii ani au canalizat temerea de “barbari” exclusiv catre China,
\na carei forta economica nu avea cum sa nu profite de nevoia de
\ninvestitii a Europei, dar si a SUA. Anul trecut, la doar o luna
\ndupa ce UE incercase sa salveze cu 110 miliarde de euro Grecia,
\ninvestitorii chinezi anuntau planuri de investitii de 700 de
\nmilioane de dolari in modernizarea si extinderea portului Pireu,
\nvazut ca un fel de potential Rotterdam al sudului Europei pentru
\ntransporturile de marfuri chinezesti spre Europa.<\/p>\n

La inceputul anului in curs, vizita la Washington a lui Hu
\nJintao, presedintele chinez, aducea promisiuni de creare a cateva
\nsute de mii de locuri de munca, gratie extinderii in State a unor
\ncompanii chinezesti, intr-un moment cand investitiile chinezesti in
\nSUA crescusera de la cinci miliarde de dolari inainte de 2008 la 12
\nmiliarde dupa declansarea crizei. In fine, premierul chinez Wen
\nJiabao a calatorit recent la Berlin, promitand Europei o mana de
\najutor in criza – mai exact prin cumpararea de obligatiuni emise de
\ntarile din zona euro si prin credite cu dobanda rezonabila de la
\nbancile chinezesti – si a plecat acasa cu contracte incheiate de
\n10,6 miliarde de euro.<\/p>\n

Pe harta Beijingului, Romania lipseste sau, mai precis, este
\nocolita. Gabriel Ghelmegeanu, presedintele Camerei de Comert si
\nIndustrie Romania-China, spune ca “in raport cu China este o
\nrelatie atipica fata de toate celelalte tari. Acolo, ca sa
\nconsolidezi si sa ajungi la nivel de firme trebuie sa ai o relatie
\nfoarte buna la nivel politic si la nivel institutional.”
\nGhelmegeanu face referire la Biroul Permanent al Consiliului
\nPermanent al Poporului Chinez, al carui vicepresedinte i-a spus
\nfoarte clar despre conditiile care trebuie indeplinite pentru ca
\nrelatia Romania-China sa existe: vizite si intelegeri la nivelul
\nconducatorilor statului, la nivelul institutiilor statului si intre
\nsocietatile comerciale puternice dintre cele doua tari. “Dar sa
\nstiti ca, atunci cand vine vorba de China, fara primele doua nu se
\npoate a treia”, sustine el.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Dupa vizita premierului Adrian Nastase la Beijing din 2002, nu
\ns-a facut mai nimic, nici dupa vizita din 2006 in China a
\npresedintelui Traian Basescu. Acum, Romania nu are ambasador la
\nBeijing de sapte luni, 80% din ambasada sta nefolosita, iar numarul
\nde angajati nu depaseste 15. La nivelul Asiei, nu exista ambsador
\nin Coreea de Sud de peste patru ani, iar in Japonia tot de sase
\nluni. “Este ori rea-vointa, ori incapacitate profesionala”, crede
\npresedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-China, care
\nexplica situatia prin faptul ca “numirile politice au ajuns pana la
\nfunctia de portar” si de aceea e tot mai greu sa gasesti omul
\npotrivit la locul potrivit.<\/p>\n

Analistul Mircea Cosea intareste spusele lui Ghelmegeanu,
\nafirmand ca, pana acum, cele mai multe dintre promisiunile facute
\noficialilor chinezi nu s-au concretizat, iar cuvantul incalcat are
\no componenta importanta in relatia dintre cele doua tari. Cat
\ndespre Rusia, relatiile economice dezvoltate pe seama CAER inainte
\nde 1989 au fost eliminate dupa Revolutie, tocmai pentru ca unii
\nlideri politici erau socotiti apropiati ai regimului de la Moscova
\nsi, ca sa scape de astfel de verdicte, au mutat cartile inspre
\nVest. Mai recent, declaratii precum “Rusia trateaza Marea Neagra ca
\npe un lac rusesc”, facuta de presedintele Traian Basescu in 2005
\nsau scutul antiracheta amplasat de SUA pe teritoriul Romaniei sunt
\naspecte care deranjeaza Kremlinul, iar consecintele comerciale s-au
\nvazut. “Exista o ipoteza potrivit careia relatiile economice nu tin
\ncont de cele politice, insa daca suntem realisti, observam ca in
\ncazul Rusiei si Chinei situatia e tocmai pe dos”, spune Cosea.<\/p>\n

“Solutia pentru viitor poate fi doar sa incepem totul de la
\nzero, iar economia sa reia latura parametrilor reali si nu sa
\nramana la abordari de genul <ce s-a intamplat cu tezaurul>”,
\nconsidera analistul. In opinia lui, Polonia, Ungaria si chiar
\nBulgaria au inteles ca aderarea la UE inseamna o intoarcere de 90
\nde grade catre Vest, in timp ce Romania s-a intors cu tot spatele
\nla Est. Iar recesiunea a aratat ca nicio tara membra a UE nu a
\ntrecut cu bine de criza bazandu-se doar pe comertul
\nintracomunitar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Brazilia, Rusia, India si China (BRIC) sunt, de ani buni, cele mai interesante piete de pe planeta pentru investitorii care vor afaceri in stil mare si au curajul sa-si asume riscuri pentru ele. Care este potentialul afacerilor romanesti cu tarile grupului BRIC si ce fel de sperante ar trebui sa ne punem in banii lor?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,17014,19355,6545,240,202,232,149,365],"class_list":["post-49271","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-brazilia","tag-bric","tag-china","tag-comert","tag-cover-story","tag-india","tag-investitii","tag-rusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49271","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49271"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49271\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66396,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49271\/revisions\/66396"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49271"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49271"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49271"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}