![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/8465246\/3\/grafic.jpg?width=799&height=600\"\nalt=\"\")
<\/p>\n“Deocamdata nu putem spune daca si cand vom avea un contract
\nferm, suntem in discutii si speram ca se va concretiza ceva”, spune
\nRadu Petrescu, directorul de comunicare al Upetrom-1 mai, companie
\ncare este detinuta de omul de afaceri Gabriel Comanescu si care a
\ndeschis la inceputul acestui an un birou in Kazahstan. Conform
\noficialilor companiei, Upetrom isi va retrage utilajele din Marea
\nNeagra, unde a terminat proiectul pentru Gazprom, si vizeaza ca
\ndirectii strategice Marea Caspica si Marea Nordului. “Este adevarat
\nca ambele zone sunt vizate acum de marile corporatii petroliere si
\neste concurenta mare acolo, dar incercam.<\/p>\n
Dintre acestea doua, Marea Caspica este mai putin explorata si
\nsperam sa avem cat de curand proiecte acolo”, explica Radu
\nPetrescu, fara a face referire la un proiect anume pe care il
\nurmareste compania. In 2009 si in 2010 cifra de afaceri a Upetrom a
\ncrescut cu 10-15% (fata de 320 de milioane de euro in 2008), in
\nspecial pe fondul proiectelor de constructii maritime. Explorarile
\noffshore ale Kazahstanului sunt in curs de dezvoltare (bazine
\nprecum Kurmangazu, Centralnaia, Jambai, Atas sau Aral fiind deja in
\nexploatare), dar cel mai asteptat moment este inceperea extractiei
\ndin Kasagan, bazinul petrolifer cu rezerve de cel putin 9 miliarde
\nde barili, descoperit in anul 2000.<\/p>\n
Deschiderea biroului Upetrom la Almaty a atras atentia nu numai
\ndin punctul de vedere al strategiei Upetrom – companie care
\nactiveaza acum numai in afara Romaniei si care si-a dezvoltat in
\nultimii ani o noua linie de business, cea de constructii, la fel de
\nimportanta in afaceri ca si forarea -, dar si pentru ca deschiderea
\nunui birou in Kazahstan a devenit aproape obligatorie pentru
\ncompaniile din domeniu in ultimii ani. Explicatia este la
\nindemana.<\/p>\n
<\/p>\n
“O tara mare cat Europa de Vest care detine cele mai mari
\nrezerve de petrol si gaze naturale din Marea Caspica”. In 2006,
\ncand Ariel Cohen de la Washington Times descria astfel Kazahstanul,
\ntara producea aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi si era
\ndeja in relatii comerciale cu marile companii petroliere din lume.
\n“Climatul investitional din Kazahstan si acordurile de productie
\n(asa-cunoscutele PSA – n.r.) cu tarile vestice sunt mult mai
\nliberale decat cele pe care le semneaza Rusia, iar, in plus,
\nKazahstanul este la ani lumina fata de vecinele Uzbekistan si
\nTurkmenistan in ceea ce priveste reforma si cresterea economica”,
\nscria Cohen in urma cu cinci ani. Elogiul adus de jurnalistul
\namerican tarii din Asia Centrala era privit nu numai cu ochiul
\nimportatorului de petrol, ci si al analistului care a vazut o
\ncrestere economica de 9% pe an (PIB-ul pe cap de locuitor crescand
\nla 3.000 de dolari in 2006 fata de 700 de dolari, cat era in 1994),
\ncrestere care a continuat si in ultimii ani – in 2010, Kazahstanul
\na avut o crestere economica de 7%, iar PIB-ul pe cap de locuitor
\najunsese in ianuarie 2011 la 9.000 de dolari.<\/p>\n
Mai toti gigantii petrolieri ai lumii au afaceri cu Astana – fie
\nca e vorba de un joint-venture pentru productia de petrol, fie ca e
\nvorba de contracte de achizitie, fie ca e vorba de proiecte sau
\nintentii. Companiile romanesti din domeniu au avut afaceri in
\nregiune dinainte de 1990. Relatiile economice ale Romaniei cu
\nKazahstan au inceput in urma cu mai bine de 30 de ani, cand
\nRompetrol SA functiona ca o entitate internationala a industriei de
\npetrol si gaze din Romania. Tot Rompetrol a fost cea mai vizibila
\ncompanie romaneasca pentru Kazahstan din 2007, cand Dinu Patriciu a
\nvandut pachetul majoritar de actiuni companiei de stat
\nKazMunaiGaz.<\/p>\n
Acum, Rompetrol este 100% o companie kazaha, care a procesat
\nanul trecut la Petromidia 3,37 milioane de tone de petrol, dintre
\ncare 2,6 milioane tone au venit din Kazahstan si care intentioneaza
\nsa foloseasca toata viitoarea capacitate de 5 milioane de tone
\npentru a procesa petrol adus din Kazahstan. (Acum, la Petromidia se
\nrafineaza 4 milioane de tone anual, dar in 2012 se va finaliza
\nproiectul de crestere a capacitatii, in care KazMunaiGaz a investit
\ncea mai mare parte a bugetului de investitii de 500 de milioane de
\ndolari.) Petrolul adus in Romania din Kazahstan vine prin
\nNovorossisk, prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium – din
\nactionariatul careia fac parte mai multe companii locale sau
\ninternationale), sau prin Batumi, terminal din Marea Neagra
\nachizitionat de compania kazaha din 2006.<\/p>\n
<\/p>\n
Dupa ce titeiul ajunge in Romania si este descarcat prin BUOY
\n(terminalul petrolier construit de Rompetrol in Marea Neagra, cu o
\ncapacitate de tranzit de 24 milioane tone anual), este stocat in
\nparcul de rezervoare a rafinariei Petromidia (cu o capacitate
\ntotala de 500.000 tone) si apoi rafinat.<\/p>\n
In 2003, cand Petrom a cumparat 95% din actiunile TOO KOM –
\nMUNAI, care detinea drepturile de dezvoltare si productie pentru
\nperimetrul Komsomolskoe (situat in vestul Kazahstanului, in
\npeninsula Caspica), compania derula deja operatiuni de explorare si
\nproductie in patru zone din Kazahstan. Anul trecut, OMV Petrom a
\nfinalizat si achizitia companiei Korned LLP din Kazahstan, care
\ndetine drepturile asupra licentei de explorare, inclusiv asupra
\nzacamantului nedezvoltat Kultuk, localizat onshore in Bazinul
\nPre-Caspic, la 34 km nord-vest fata de zacamantul Komsomolskoe.
\nAcum, OMV Petrom detine licente de explorare si productie pentru
\nzacamintele Tasbulat, Aktas, Turkmenoi (TOC), Komsomolskoe si
\nKultuk.<\/p>\n
Sectorul energetic nu este singurul pe care se bazeaza
\npresedintele Nursultan Nazarbaev cand vorbeste de estimarile de
\ncrestere economica pentru anii urmatori. Este adevarat ca tara este
\natractiva in special pentru rezervele de petrol, de carbune, de
\nuraniu si nu numai, dar dezvoltarea adusa de sectorul energetic ar
\ntrebui sa influenteze pozitiv si restul economiei. Presedintele
\nvorbea la inceputul anului trecut de un plan de dezvoltare
\naccelerata a tarii, prin care ar trebui ca pana in 2014 sa inceapa
\n294 de noi proiecte de investitii cu o valoare de 56 de miliarde de
\ndolari. Conform acestui plan, pana in 2020 cresterea economica ar
\ntrebui sa fie de 30%, populatia ar trebui sa creasca la 18
\nmilioane, procentul IMM-urilor din PIB ar trebui sa ajunga la 40%,
\niar somajul ar trebui sa scada sub 5%. In acest sens, guvernul va
\naloca credite in valoare de 880 milioane de dolari (130 miliarde
\ntenge).<\/p>\n
“Pentru firmele romanesti, Kazahstanul este foarte atractiv si
\neste polivalent. In afara de sectorul energetic, colaborarile se
\npot dezvolta in orice alt domeniu: constructii locuinte civile,
\nobiective social culturale, agricultura (in toate sectoarele),
\nindustria extractiva: carbuni, feroase, neferoase, cromite,
\nsocietati mixte in domenii precum productia si importul de
\ntractoare si masini agricole, mobila , vagoane”, dupa cum explica
\natasatul comercial al tarii la Bucuresti. Conform acestuia, 15
\ncompanii romanesti deruleaza afaceri in Kazahstan, printre care OMV
\nPetrom – petrol si gaze -, PSV Company – exploatarea unei cariere
\nde marmura concesionata pentru 25 ani – si Rompetrol – lucrari de
\nreparatii sonde si alte lucrari de tip service efectuate prin
\nRominserv (antreprenorul general al grupului Rompetrol, care a
\ndeschis o subsidiara in Kazahstan in 2009 si care estima afaceri
\nlocale de 60 de milioane de dolari).<\/p>\n
Schimburile comerciale dintre cele doua tari erau in urma cu doi
\nani de 3,8 miliarde de dolari, cea mai mare parte a acestora fiind
\nexport kazah. Conform datelor Institutului National de Statistica,
\nRomania importa din Kazahstan produse minerale (in principal
\ntitei), acestea fiind urmate de metale si articole din metale, in
\ntimp ce Romania exporta in Kazahstan masini si echipamente (in
\nprincipal utilaj petrolier si piese de schimb aferente), metale si
\narticole din metale, mase plastice si mobila. Tara care domina Asia
\nCentrala vrea insa afaceri mai mari cu tarile europene si nu numai
\nin ce priveste exportul de petrol.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aproape un sfert din petrolul procesat anul trecut in rafinariile din Romania a venit din Kazahstan. Tara din Asia Centrala a devenit unul dintre cele mai fierbinti puncte pentru companiile romanesti din domeniu, incepand de la constructii sau echipamente de explorare si pana la productia de petrol.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[23536,150,375,8386,10935,7792,23537,353,7123],"class_list":["post-49206","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-astana","tag-energie","tag-gaze","tag-import","tag-kazahstan","tag-kazmunaigaz","tag-marea-caspica","tag-petrol","tag-rompetrol"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49206","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49206"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49206\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66333,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49206\/revisions\/66333"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}