{"id":49168,"date":"2011-07-11T21:28:24","date_gmt":"2011-07-11T21:28:24","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49168"},"modified":"2026-04-03T05:02:43","modified_gmt":"2026-04-03T05:02:43","slug":"contagiunea-financiara-de-pe-urma-crizei-grecesti-nu-este-in-prezent-perceptibila-in-europa-centrala-si-de-est-raiffeisen-capital-management","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49168","title":{"rendered":"Contagiunea financiara de pe urma crizei grecesti “nu este in prezent perceptibila” in Europa Centrala si de Est – Raiffeisen Capital Management"},"content":{"rendered":"

In timp ce Grecia – si odata cu ea stabilitatea euro – se afla
\nintr-un fel de lupta de supravietuire, cea mai mare parte a tarilor
\ndin Europa Centrala si de Est, in special Polonia si Cehia, au o
\nbaza economica solida. “Romania si Ucraina au reusit si ele sa-si
\namelioreze datele fundamentale in decursul ultimilor doi ani,
\nastfel incat acum situatia statelor din Europa Centrala si de Est
\neste in general mult mai buna decat media statelor UE, desi
\ncreditele in valuta continua sa reprezinte un punct slab”, afirma
\nRonald Schneider.<\/p>\n

Contagiunea financiara “nu se poate intampla decat atunci cand
\ntranzactiile bancare ajung la un punct mort, ceea ce in prezent
\neste departe sa se intample”, considera Schneider. In ce priveste
\nrelatiile comerciale, “pentru majoritatea tarilor – cu exceptia
\nBulgariei, care mentine relatii economice mai stranse cu tarile
\nvecine, inclusiv Grecia – Germania este de departe partenerul
\ncomercial cel mai important. Criza din Grecia are, prin urmare, in
\nceea ce priveste relatiile de comert exterior o influenta usor de
\ngestionat”.<\/p>\n


\nVezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
\n(GALERIE FOTO)<\/u><\/a><\/u><\/p>\n

Tarile din Europa de Est nu au probleme de genul celor ale Greciei,
\ntara care a pierdut contactul cu piata de capital din cauza
\ndatoriilor, iar restrictiile bugetare si-au facut simtit efectul
\nnegativ asupra cresterii economice. “Avand in vedere costul scazut
\nal fortei de munca, aceste tari sunt inca folosite de catre
\nintreprinderile occidentale drept unitati de productie, ceea ce
\npermite un aflux de capital in cadrul acestor tari”, continua
\nanalistul. “Cu toate acestea, daca afluxurile de capital sunt prea
\nmari, aceste tari dispun de posibilitatea de a raspunde facand apel
\nla propriile monede prin aprecierea monedelor nationale”. Presiunea
\nde apreciere a monedelor genereaza, totusi, pe termen scurt
\nprobleme pentru competitivitatea si cresterea economica a acestor
\ntari.<\/p>\n

Influenta crizei grecesti s-ar putea face simtita insa in regiune
\ndaca ar fi afectata cresterea economica in tarile cele mai
\nputernice ale UE. In acest caz, dependenta puternica a Estului de
\nschimburile comerciale cu Germania ar afecta exporturile tarilor
\ndin regiune si, odata cu ele, parametrii macroeconomici ai
\nacestora. In acelasi timp, reprezentantul Raiffeisen Capital
\nManagement atrage atentia ca “Romania si Bulgaria ar putea
\nreprezenta exceptii, deoarece aceste tari se confrunta cu alti
\nfactori de influenta, avand in vedere proximitatea lor geografica
\nfata de Grecia (de exemplu, doua mari banci grecesti fiind prezente
\nsi active in aceste doua tari)”.<\/p>\n

Atata timp cat nucleul crizei nu se va extinde mai departe in zona
\neuro – aducand, de exemplu, Spania in situatia de a face apel la
\nFondul de Stabilitate al zonei euro – si atata timp cat problemele
\nridicate de Grecia vor putea fi tratate intr-o maniera rationala si
\ncontrolata, criza actuala va ramane insa fara consecinte durabile
\nsi dureroase pentru tarile din Europa Centrala si de Est, conchide
\nRonald Schneider.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Influenta crizei din Grecia este usor de gestionat in Europa Centrala si de Est din punctul de vedere al comertului exterior, iar temutul proces de contagiune financiara “nu este in prezent perceptibil” in tarile din regiune, apreciaza Ronald Schneider, administratorul fondurilor de investitii in obligatiuni est-europene in cadrul Raiffeisen Capital Management din Viena.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[8225,188,10295,20517,23511,13242],"class_list":["post-49168","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-analiza","tag-economie","tag-europa-de-est","tag-raiffeisen-capital-management","tag-ronald-schneider","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49168","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49168"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49168\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66298,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49168\/revisions\/66298"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49168"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49168"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49168"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}