Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
\nface cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)<\/u><\/a><\/p>\nCum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
\ncapitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
\nferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
\nBrazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
\na doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
\nIndonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
\nde Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
\nca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
\nInstitutul International de Finante (IIF), principala grupare
\nmondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
\nde asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
\naproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
\n246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
\ncriza.<\/p>\n
<\/p>\n
Am adus in discutie directia capitalurilor straine pentru ca, in
\nlipsa climatului pentru investitii stabile pe termen lung,
\nfluxurile de capital pe termen scurt domina estimarile despre
\nmersul economiilor si despre cursul valutar, daca ne gandim la
\navertismentele repetate ale guvernatorului Mugur Isarescu despre
\nafluxurile de “bani fierbinti” care preseaza in sensul unei
\naprecieri excesive a leului, periculoasa pentru competitivitate,
\ntinand cont ca redresarea economiei romanesti s-a bazat aproape
\nexclusiv pe exporturi si pe industria care a produs pentru ele. Iar
\nIIF pare sa confirme aceasta temere atunci cand prevad ca “Ungaria
\nsi Romania vor ramane in 2011 cele mai vulnerabile din zona la
\nfluctuatiile din perceptia pietelor”, adica la venirea si plecarea
\nrapida a capitalurilor: Ungaria pentru ca a impus taxa asupra
\nbancilor si a altor multinationale, dovedindu-se astfel
\nneprietenoasa pentru investitii straine, iar Romania pentru ca se
\napropie alegerile din 2012, care pot da peste cap actualele masuri
\nde austeritate bugetara.<\/p>\n
Deocamdata insa, situatia arata normal: conform datelor BNR,
\nintrarile nete de capitaluri in Romania (excluzand investitiile
\nstraine directe si banii de la FMI) au fost de doar 0,85 miliarde
\nde euro in primele patru luni ale anului, raportat la 2,8 miliarde
\npentru Ungaria. “Chiar daca fluxurile de capital au accelerat
\nincepand cu luna mai, perioada pentru care inca nu avem date,
\nsuntem departe de un nivel excesiv atat in comparatie cu rezervele
\nvalutare ale BNR (de aproximativ 34,4 miliarde de euro la finele
\nlunii iunie 2011), cat si fata de nivelul PIB (aproximativ 130 de
\nmiliarde de euro anul acesta)”, explica Dan Bucsa, economistul-sef
\nal UniCredit Tiriac Bank. Mai mult, afirma Bucsa, cursul leu\/euro
\nare cea mai redusa volatilitate istorica dintre cursurile fata de
\neuro ale monedelor flotante din regiune (forint, coroana ceha, zlot
\npolonez).<\/p>\n
Interesul investitorilor straini pentru Romania ar putea creste
\ninsa odata cu revenirea Romaniei in categoria de rating
\n“investitie”, “deoarece tara noastra ofera, la acest moment, cele
\nmai atractive randamente dintre tarile europene cu acest nivel de
\nrating, atat pentru depozite, cat si pentru plasamente in titluri
\nde stat”, afirma reprezentantul UniCredit Tiriac Bank. Iar acum,
\ncompleteaza Florian Libocor, economistul-sef al BRD Groupe Societe
\nGenerale, “dupa ce Fitch a reasezat Romania in grupa tarilor cu
\nrating investitional si Standard & Poor’s probabil se
\npregateste de aceeasi miscare, cred ca este bine sa fim pregatiti
\npentru <jocul capitalurilor>”.<\/p>\n
Aceasta este principala explicatie pentru faptul ca majoritatea
\nbancilor solicitate de BUSINESS Magazin sa ofere previziuni de
\nevolutie a cursului valutar considera ca leul va incheia anul in
\ncurs la un nivel apropiat de cel actual (4,23 lei\/euro la finele
\nlunii iunie, 4,20 lei\/euro vinerea trecuta) sau apreciat fata de
\nnivelul actual pana spre 4,05-4,10 lei\/euro, dar in niciun caz mai
\njos. Capitalurile (si in general investitiile) sunt atrase de
\npeisaje macroeconomice promitatoare, cum este cel al Romaniei, iar
\nin conditiile in care lupta cu deficitele si datoriile mari din
\nEuropa pune probleme la toate nivelurile, de la franarea cresterii
\neconomice si pana la proteste de strada contra austeritatii si
\ncrize de guvern, disciplina si climatul relativ de pace sociala in
\ncare guvernul roman a actionat pana acum nu poate decat sa
\nimpresioneze favorabil. “Imbunatatirea fundamentelor
\nmacroeconomice, gradul scazut al datoriei publice, ridicarea
\nratingului, randamentele superioare oferite, demararea reformelor
\nstructurale si consecventa autoritatilor in reducerea deficitului
\nfiscal vor incuraja intrarile de capitaluri speculative in
\nsemestrul al doilea, ceea ce va exercita presiuni de apreciere
\nasupra leului”, rezuma Melania Hancila, economistul-sef al
\nVolksbank Romania.<\/p>\n
Totusi, adauga Melania Hancila, pragul de 4 lei\/euro va ramane
\nun nivel de suport puternic, deoarece toate aceste aspecte pozitive
\nvor fi partial erodate de problema datoriilor publice din zona
\neuro, zona cu care Romania este puternic interconectata financiar
\nsi comercial. In privinta raportului cu dolarul, Florian Libocor de
\nla BRD considera ca, dat fiind potentialul de depreciere a
\ndolarului fata de euro, “dar fara a considera ca salvarea Greciei
\neste ultima problema de rezolvat pentru UE”, nu este exclus ca la
\nfinal de an leul sa fie usor mai tare decat dolarul in comparatie
\ncu nivelul actual.<\/p>\n
Astfel de interpretari indica o scadere in importanta a
\neternelor discutii despre BNR care ar mentine moneda nationala in
\nintervalul de 4,1-4,3 lei\/euro (in care a si oscilat, de altfel, cu
\nmici exceptii in ultimii doi ani si jumatate), considerandu-l
\noportun pentru economie, cu un leu nici excesiv de puternic pentru
\nexportatori, nici excesiv de slab pentru dezinflatie. Dar “BNR a
\nfacut destul pentru a ajuta economia intr-o anumita masura. A
\nmentinut dobanzile mai jos chiar in contextul unei inflatii
\ntemporar ridicate si chiar a asigurat o oarecare stabilitate a
\ncursului de schimb. Cred ca este gresita abordarea multora ca BNR
\nar trebui sa faca mai multe pentru a ajuta economia. Politicile
\nguvernamentale sunt mult mai importante in acest sens, puterea unei
\nbanci centrale fiind limitata”, subliniaza Catalina Molnar, senior
\neconomist al RBS Romania.<\/p>\n
Ce spun oamenii de afaceri? “Strict pentru industria noastra,
\ncred ca trebuie sa avem un curs stabil sau usor crescator”,
\ncomenteaza Dragos Geletu, managing mirector KLG Europe Logistics.
\n“Stabilitatea cursului ne da posibilitatea sa anulam unul din
\nfactorii (diferentele de curs) care ne afecteaza posibilitatea de
\npreviziune, urmarirea unei tendinte reale a bugetarii”. La randul
\nsau, Dora Popeneciu, general manager iSTYLE, importator Apple,
\nconsidera ca BNR ar trebui sa stabilizeze cursul, pentru ca un
\nnivel constant al cursului pe termen lung inseamna beneficii si
\npentru importatori si pentru exportatori “si astfel investitiile
\nstraine sunt si ele atrase. Credibilitatea monedei nationale incepe
\nde la stabilizarea cursului si de aici tot lantul economic: daca
\npopulatia are incredere in moneda nationala, creditele sint ajung
\npreponderant in moneda nationala, la fel si economiile”.<\/p>\n
“Cred ca se discuta foarte mult despre curs, s-a vorbit despre
\nprotejarea exportatorilor, dar ar trebui ca BNR sa lase cursul
\nliber. Si exportatorii, si importatorii au la dispozitie
\ninstrumente pentru a se proteja impotriva fluctuatiilor, insa ele
\nnu sunt folosite si de multe ori pare <normal> ca altcineva
\nsa-i protejeze”, apreciaza Iulian Stanciu, directorul general al
\neMAG. Din aceeasi zona a comertului cu produse IT, Marius Ghenea,
\npresedintele Fit Distribution, considera ca “singura solutie pentru
\nBNR este sa actioneze in sensul intaririi leului”, pentru ca un
\ncurs al euro in crestere inseamna o scadere a puterii de cumparare
\na populatiei. In acelasi timp, crede Ghenea, o intarire brusca a
\nleului nu este nici ea de dorit, tinand cont de componenta
\nexporturilor, care au echilibrat “in mod aproape miraculos”
\ndeficitul de cont curent in ultimii doi ani.<\/p>\n
<\/p>\n
Cu aceasta insa ajungem la urmatoarea sursa de dileme, care e
\nlegata de modul cum se poate naviga la momentul actual intre doua
\nurgente la fel de mari pentru Romania, dar care reclama masuri
\nopuse: combaterea inflatiei si incurajarea cresterii economice. BNR
\na pastrat dobanda de politica monetara neschimbata din mai anul
\ntrecut, la 6,25%, nepermitandu-si s-o coboare, in conditiile in
\ncare inflatia anuala a ajuns cea mai mare din UE, trecand de 8%,
\natat din cauza preturilor externe la materii prime si alimente, cat
\nsi din cauza efectului majorarii TVA (efect care va disparea insa
\ndin calcule incepand cu luna iulie). In scrisoarea de intentie
\ncatre FMI, BNR arata ca pentru a combate inflatia, “va trece la o
\npolitica monetara mai restrictiva, in special printr-o administrare
\nmai buna a lichiditatii, astfel incat ratele dobanzilor pe piata
\nmonetara sa se apropie de dobanda de politica monetara” (este vorba
\nde faptul ca grija BNR de a furniza mereu suficienta lichiditate pe
\npiata, care a impins bancile sa coboare costul creditelor acordate
\nin economie, a facut ca dobanzile interbancare sa fie mai mici
\ndecat dobanda de politica monetara).<\/p>\n
O asemenea intentie este combatuta ferm de analistii care
\nconsidera ca stimularea cresterii economice ramane prioritatea
\nnr.1. “Aplombul cu care sunt vehiculate aceste masuri ar trebui
\ntemperat prin considerarea unor efecte adverse: cresterea
\nvolatilitatii intrarilor de capital, scaderea competitivitatii
\nexporturilor, presiuni suplimentare asupra perspectivelor de
\nrelansare economica si asupra creditarii”, sustine Cristian
\nIonescu, country manager al agentiei de evaluare financiara Coface
\nRomania, care recomanda totusi o majorare de politica monetara, dar
\nnu acum, ci la anul, cand cresterea economica se va fi consolidat,
\niar anul electoral va permite introducerea de catre BNR a unei
\nastfel de “surdine”.<\/p>\n
Argumentul lui Ionescu se leaga de temerile, exprimate inclusiv
\nde Jeffrey Franks de la FMI, ca performanta mai slaba a
\nexporturilor si a industriei ar prevesti o incetinire a cresterii
\neconomice, dupa un progres si asa firav de 1,6% in primul
\ntrimestru. Totusi, in luna mai, productia industriala a crescut cu
\n8% fata de mai 2010, iar toti analistii isi pastreaza previziunea
\nde avans al PIB intre 1% si 2% pentru anul in curs, mizand pe o
\nrelansare a cererii externe si a investitiilor in ultimele
\ntrimestre.<\/p>\n
Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, are in vedere o
\ncrestere de 0,7% fata de trimestrul al doilea din 2010, dar pe
\nansamblul anului, estimarea de 1,5% ramane in vigoare, similara cu
\ncea a FMI – cu mentiunea insa ca “evolutiile adverse pe piata
\nexterna apar ca fiind cel mai important factor care ar putea
\ndetermina aparitia unor rate trimestriale negative ale PIB in
\nperioada urmatoare”. Georgiana Constantinescu, analist al Credit
\nEurope Bank, remarca la randul sau ca, desi cifrele din primul
\ntrimestru sunt imbucuratoare, in cel de al doilea trimestru al
\nanului s-a observat o incetinire a activitatii economice, in
\nspecial in sectoarele care au reprezentat motoarele cresterii –
\nexporturile si industria. “In opinia noastra, riscul major pentru
\ncrestere economica este generat de evolutiile de pe plan
\ninternational si in special cele legate de criza datoriilor din
\nzona euro, posibilele efecte de contagiune si o incetinire a
\nactivitati economice in statele membre ale Uniunii Europene”,
\nafirma ea. Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, are
\nin vedere o crestere de 0,7% fata de trimestrul al doilea din 2010,
\ndar, pe ansamblul anului, estimarea de 1,5% ramane in vigoare,
\nsimilara cu cea a FMI – cu mentiunea insa ca “evolutiile adverse pe
\npiata externa apar ca fiind cel mai important factor care ar putea
\ndetermina rate trimestriale negative ale PIB in perioada
\nurmatoare”.<\/p>\n
Cat despre temerea ca scaderea cererii in zona euro s-ar adanci,
\nnaruindu-ne si noua sperantele de consolidare a cresterii
\neconomice, Dan Bucsa de la UniCredit are rezerve. “Recentele
\nrezultate mai slabe ale economiilor mari (asa-numitul <soft
\npatch>) au cauze care, in mare parte, au fost reversate
\n(incetinirea fluxurilor productive dupa cutremurul din Japonia,
\nscumpirea puternica a materiilor prime)”, spune el, astfel incat
\nmajoritatea bancilor straine mari si oficialii europeni si
\namericani anticipeaza performante economice mai bune in a doua
\nparte a anului, dupa incetinirea din perioada aprilie-iunie.<\/p>\n
Nu-i mai putin adevarat ca economia nu se poate baza numai pe
\nsurse externe, iar ca sa se poata baza pe cererea interna, ar fi
\nnevoie de depasirea fazei actuale de strangere a curelei.
\n“Continuarea consolidarii fiscale in multe tari din Europa Centrala
\nsi de Est inca franeaza o relansare mai puternica a cererii
\ninterne, care ar diversifica sursele cresterii economice, pana acum
\nlimitate la exporturi”, apreciaza Juraj Kotian, analist al Erste
\nGroup, care crede insa ca dupa ce reformele fiscale vor trece de
\nfaza actuala, economia va reusi sa creasca mai repede. Aceasta
\nlogica explica si de ce aproape toti analistii prevad cresteri ale
\nPIB de peste 3% pentru Romania in 2012 si de ce previziunile pentru
\npietele emergente din Europa sunt in general mai bune decat pentru
\neconomiile occidentale.<\/p>\n
<\/p>\n
Atunci de unde temerea ca ne indreptam spre o prapastie? In
\ncazul crizei datoriilor din Europa si SUA, cu toate posibilele ei
\nefecte pentru noi, vom vedea ca avem de-a face cu acelasi gen de
\ncerc ca in cazul austeritatii bugetare, cerc pe care unii l-au
\ninterpretat drept vicios (iata cum taierile de cheltuieli si
\nmajorarile de taxe omoara economia), iar altii drept virtuos (iata
\ncum masurile de reducere a deficitului si de rationalizare a
\ncheltuielilor cresc increderea investitorilor si stabilitatea
\neconomiei). Cercul vicios al datoriilor ar arata, deci, ca in
\nscenariile apocaliptice atat de gustate pe internet: UE si SUA
\ndecid sa se imprumute si mai mult, povara datoriei si a dobanzilor
\ndevine insuportabila, tara devine insolventa si e scoasa la mezat
\nla bucata, cetatenii emigreaza ca sa scape de saracie sau se
\nrascoala, eventual fortand o schimbare din temelii a actualului
\nsistem si reintoarcerea la etalonul aur.<\/p>\n
Cercul virtuos ar arata, in schimb, ca in scenariile actuale ale
\nFMI si ale liderilor UE: daca agentiile de rating si creditorii ne
\najuta in loc sa puna bete in roate, vom reveni la crestere
\neconomica sanatoasa, ne vom putea plati cu totii datoriile, iar
\ncriza in forma de W va putea fi evitata. Iar cum creditorii nu prea
\nne ajuta, ci dau semne ca deja se intorc la ce stiu sa faca mai
\nbine (speculatii, bule si credite de consum), e nevoie sa le
\nimpunem restrictii, si cat mai rapid posibil spre a preintampina
\n“furtuna perfecta” de la orizont. Dar nu ca pana acum, pe termen
\nscurt, axate pe fiecare institutie financiara in parte si cu simple
\nplafoane de creditare introduse la nivel national, ci prin masuri
\nmacroprudentiale, asa cum a explicat de curand guvernatorul BNR si
\ncum au in vedere liderii europeni pentru prevenirea instabilitatii
\nsistemului financiar in ansamblu: credite mai mici decat volumul de
\nfinantare necesar al clientului, calculate mai strict in raport cu
\nveniturile acestuia, cresterea exigentelor privind capitalul
\nbancilor, limitarea temporara sau totala a speculatiilor cu
\ninstrumente financiare de natura sa creeze crize precum cea din
\n2008 si promovarea de credite date in valuta in care se imprumuta
\nclientii (ideea a fost deja propusa de anul trecut de BERD).<\/p>\n
Astfel de politici sunt inca in faza de proiect la nivel
\ninternational, insa e de asteptat ca elemente ale lor sa fie
\nintroduse in perioada urmatoare in Romania – judecand dupa
\nsugestiile BNR, ar urma sa fie impuse in prima instanta restrictii
\nla creditele de consum si ipotecare in valuta si noi plafoane de
\nlimitare a creditului in raport cu veniturile clientilor.<\/p>\n
Cum era de asteptat, opiniile in aceasta privinta sunt
\nimpartite. “O restrictionare doar a creditului de consum va afecta
\nlatura de refinantare a businessului bancilor pe termen scurt. Pe
\nviitor, aceste restrictii vor duce la o revenire intarziata a
\ncreditului de consum, insa se va oferi protectie bancilor si
\ndebitorilor pentru ca si riscurile se vor diminua”, afirma Catalina
\nMolnar de la RBS Romania. “Efectele unei astfel de decizii ar putea
\nfi scumpirea si reducerea creditarii de consum”, spune Dan Bucsa de
\nla UniCredit, tinand cont ca imprumuturile in lei sunt mai scumpe
\ndecat cele in euro si nici nu exista o adevarata structura la
\ntermen a dobanzilor in lei, pentru ca exista putine tranzactii pe
\nmaturitati mai lungi.<\/p>\n
“Aceste masuri nu vor influenta economia pe termen scurt,
\ndeoarece motivele pentru care portofoliile de credite ale bancilor
\ncresc atat de lent sunt legate de economia reala, nu de
\nreglementare”, apreciaza Camil Apostol, seful departamentului de
\ncercetare de la Piraeus Bank Romania. Ionut Dumitru de la
\nRaiffeisen Bank ia in calcul trei orizonturi de timp: pe termen
\nfoarte scurt (urmatoarele luni), impactul nu va fi major, intrucat
\ncererea de credite de consum este inca slaba; pe termen mediu
\n(urmatorul an), cel mai probabil restrictiile vor tempera reluarea
\ncreditarii catre populatie si deci ritmul de crestere a consumului,
\niar pe termen lung (urmatorul ciclu economic) “pot avea un efect
\npozitiv, reducand sansele de aparitie a unui nou boom al creditului
\nsi al consumului si deci severitatea urmatoarei recesiuni”.<\/p>\n
Din perspectiva oamenilor de afaceri, lucrurile se vad, evident,
\nin alta lumina. “Decizia BNR de a introduce noi restrictii este
\ngresita, intarziind si mai mult relansarea consumului, adancind
\nperceptia negativa si reticenta populatiei privind creditarea”,
\nsustine Adrian Olteanu, CEO al Flanco. “Nu cred ca exista riscuri
\nreale pentru o noua crestere excesiva a creditului de consum.
\nParerea mea este ca asemenea masuri, in lipsa unui risc real, nu
\nfac decat sa franeze in continuare o creditare rezonabila”,
\ncompleteaza Marius Ghenea. “Sunt de acord cu limitarea indatorarii
\nexcesive, dar nu cu restrictionarea consumului. Din contra,
\nconsumul ar trebui incurajat”, adauga Iulian Stanciu de la
\neMAG.<\/p>\n
Iar punctul de vedere probabil cel mai original il are Catalin
\nOlteanu, seful FM Logistic, care explica ideea de limitare a
\ncreditarii prin faptul ca BNR “incearca sa faca ce nu mai poate
\nface protectionismul vamal, pentru ca acela nu mai exista”, avand
\nin vedere ca la noi consumul are ca sursa principala importurile,
\nnu productia autohtona: “Facem credit la strain, cumparam, marfa se
\ndepreciaza in timp, dar noi ramanem pe viata cu datoria… Daca am
\nconsuma in draci Made In Romania, astfel incat consumul sa
\nincurajeze productia locala, care sa prinda muschi si apoi sa iasa
\nla export, ar fi alta poveste. Atat ca noi… nu prea suntem
\nincantati de ce facem noi”.<\/p>\n
Atat proiectele de masuri pentru prevenirea riscurilor in
\nsistemul financiar, cat si speranta in cercul virtuos care ar
\ntrebui sa ne fereasca de pericolul unei recaderi intr-o criza de
\ngenul celei descrise de Roubini sau de alti profeti ai dezastrelor
\nsunt, deocamdata, pariuri. Pariuri pe un viitor vazut de data
\naceasta nu cu ingamfarea economistilor de dinainte de criza, ci cu
\nun fel de infrigurare a unor oameni care au priceput ca, daca
\nnimeni nu mai poate sau nu mai vrea sa aplice solutii vechi la
\ncriza noua, atunci trebuie incercate niste solutii noi. Devine
\nlumea in felul acesta un teren de experimente? Posibil. Dar, in
\nfond, cand a fost altfel?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Spaima de o criza \u00een forma de W, \u00een care dezastrul financiar din 2008 s-ar putea repeta, aduc\u00e2nd din nou recesiune mondiala si haos valutar, a revenit \u00een discutie din cauza crizei datoriilor \u00een Europa si SUA. Fata de anii trecuti, speranta \u00eentr-o salvare prin interventia rationala a statelor a palit, iar solutiile extreme c\u00e2stiga teren. Unde se situeaza Rom\u00e2nia \u00een acest context?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[82,185,466,9817,202,182,7733,149,8349,179,106,13242],"class_list":["post-49147","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bani","tag-bnr","tag-capital","tag-consum","tag-cover-story","tag-criza","tag-curs-valutar","tag-investitii","tag-leu","tag-recesiune","tag-sua","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49147"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49147\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66278,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49147\/revisions\/66278"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8467105\/27\/pib.jpg?width=517&height=562\")
<\/p>\n