{"id":49145,"date":"2011-07-11T09:00:00","date_gmt":"2011-07-11T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49145"},"modified":"2026-04-03T05:02:11","modified_gmt":"2026-04-03T05:02:11","slug":"de-ce-sunt-atat-de-mari-pierderile-tarom","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49145","title":{"rendered":"De ce sunt atat de mari pierderile TAROM"},"content":{"rendered":"

Anul trecut parea unul optimist pentru TAROM: veniturile
\ncompaniei au urcat cu 15% si au ajuns la 306 milioane de euro;
\nnumarul pasagerilor transportati a urcat cu 23,6%, pana la 2,19
\nmilioane de pasageri; cota de piata a ajuns la 22,4%, fata de 19,7%
\nin 2009; gradul de incarcare a ajuns la 62%, cu sase puncte
\nprocentuale mai mult decat in 2009, luna august 2010 fiind cea mai
\nbuna luna din ultimul deceniu din punctul de vedere al numarului de
\npasageri transportati.<\/p>\n

Cifrele ar arata chiar bine pentru ultimul an de mandat al
\nRuxandrei Brutaru, care a condus compania in ultimii doi ani, in
\nprima parte a crizei care a bulversat toata industria de aviatie si
\nnu numai. Indicatorii pozitivi de pe bilant sunt insa pusi in umbra
\nde o singura cifra, cea care indica pierderile companiei: pentru
\nanul 2010 pierderea a fost de 79,97 milioane de euro, in crestere
\ncu 41,6% fata de anul precedent, cand operatorul aerian de stat a
\nraportat un rezultat negativ de 234 de milioane de lei.<\/p>\n

In 2010 TAROM a pierdut in fiecare zi 200.000 de euro, iar
\ncompania pune minusul – ajuns la peste o treime din cifra de
\nafaceri – pe seama unei strategii de preturi scazute. “Veniturile
\nprognozate nu s-au realizat din cauza mentinerii unui nivel scazut
\nla tarife, pe care a trebuit sa le adaptam la posibilitatea de
\ncumparare a pasagerilor”, spunea, odata cu anuntarea intarziata a
\nrezultatelor financiare, Gabriela Bordea, proaspat numita in
\nfunctia de director general.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Arma preturilor mici ar fi trebuit sa aduca inapoi pasagerii
\ncare au preferat zborurile low-cost, pe fondul scaderii puterii de
\ncumparare. Insa nici pasagerii pierduti nu au venit inapoi, spun
\noficialii, iar restrangerea activitatii multor firme a condus la un
\ntrafic de business redus, la care s-au adaugat problemele
\nfinanciare ale companiilor, sistemul bancar afectat de criza,
\ntaxele ridicate percepute de aeroporturi si pretul petrolului aflat
\nin continua crestere. Cel mai mare cost al unei companii aeriene
\neste reprezentat de combustibili (circa 15-25% din total), iar
\ncresterea de peste un sfert la acest capitol poate fi contracarata
\nprin acorduri negociate cu aeroporturile unde se face
\nalimentarea.<\/p>\n

Cheltuielile TAROM cu combustibilul au crescut anul trecut cu
\n29%, impactul acestor costuri asupra rezultatelor financiare de
\nanul trecut fiind de 19 milioane de euro, iar eruptia vulcanului
\nislandez Eyjafjallajokull a insemnat pierderi de alte aproape cinci
\nmilioane. Insa de unde diferenta pana la 80 de milioane de euro?
\n“TAROM putea sa faca ceva mai mult in zona reducerii de costuri si
\nde reorganizare pentru ca degeaba cresti la partea de venituri si
\nla numarul de pasageri daca nu faci si restructurari”, spune
\nSzabolcs Nemes, consultant in cadrul companiei Roland Berger.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

De regula, in cazul liniilor aeriene nationale, zonele de
\nrestructurare sunt sensibile – Czech Airlines a facut totusi anul
\ntrecut disponibilizari -, iar stoparea curselor neprofitabile ar
\nputea fi un alt loc de taiere de costuri. TAROM este singura
\ncompanie care mai zboara pe destinatii interne, ceilalti operatori
\nrenuntand treptat la astfel de curse din cauza pierderilor
\nsurvenite. Nemes sustine ca alte cheltuieli aditionale pentru
\ncompanie pot veni din efectuarea operatiunilor de reparatii si
\nmentenanta; TAROM are un centru specializat de mentenanta,
\nactivitate care se justifica insa doar in cazul unor companii
\naeriene cu flota mai mare. Flota romanilor nu este foarte mare,
\nplus ca este diversa, cele peste 20 de aeronave grupand modele ale
\nAirbus, Boeing sau ATR.<\/p>\n

<\/p>\n

“Am pierdut trenul in care operatorii low-cost din Europa de
\nVest cautau baze de mentenanta in regiune”, explica Nemes,
\nreferindu-se la posibilitatea preluarii centrului de mentenanta de
\ncatre o companie straina. Diversitatea flotei genereaza costuri
\nmari de operare, instruire de personal, mentenanta si reparatii,
\niar companiile incearca de regula sa opteze pentru cat mai putine
\ntipuri de avioane. Alte considerente decat cele economice au primat
\nuneori in ce priveste achizitia aeronavelor, dupa cum spune Nemes,
\nflotele companiilor din regiune fiind de regula formate din doua
\nmodele: unul pentru distante mici si unul pentru mediu si
\nlung-curier. Malev Hungarian Airlines, LOT Polish Airlines si Czech
\nAirlines au avut anul trecut un program de simplificare a flotei,
\nmai exact un plan pe termen mediu de renuntare la aeronave odata cu
\niesirea lor din uz. “Celelalte companii nationale din Ungaria,
\nCehia si Polonia stateau cel putin la fel de prost ca TAROM in 2009
\ndin punctul de vedere financiar, dar demersurile drastice de
\nrestructurare au dat rezultate, iar pierderile lor nu depasesc o
\ntreime din cifra de afaceri”, rezuma Nemes.<\/p>\n

Sansele de eficientizare a TAROM pentru perioada urmatoare sunt
\nputin probabile, dat fiind ca anii electorali s-au dovedit a nu fi
\ncei mai prielnici pentru decizii nepopulare. O presiune in plus ar
\nputea veni din partea acordului de tip preventiv pe care Romania
\nl-a incheiat cu FMI care extinde lista societatilor de stat
\nmonitorizate de institutia financiara, de la 10 la 20, printre
\nnumele noi din lista aflandu-se TAROM, Posta Romana, Oltchim, SNLO
\nsi Electrica Transilvania Nord. Aderarea la alianta Skyteam va
\ngenera un plus la capitolul venituri si o ajustare a rutelor, “insa
\nca sa ajungi de la minus 80 de milioane pe plus e nevoie de lucruri
\nspectaculoase”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

TAROM a acumulat in ultimii doi ani pierderi de peste 130 de milioane de euro, desi a transportat mai multi pasageri si a avut venituri in crestere. Pana la urma, care a fost problema transportatorului national?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7142],"tags":[7842,7215,8617,8302,21563,8255],"class_list":["post-49145","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-transporturi","tag-aviatie","tag-bilant","tag-pasageri","tag-pierderi","tag-ruxandra-brutaru","tag-tarom"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49145","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49145"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49145\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66277,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49145\/revisions\/66277"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49145"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49145"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49145"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}