{"id":49048,"date":"2011-07-06T09:30:00","date_gmt":"2011-07-06T09:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49048"},"modified":"2026-04-02T20:57:13","modified_gmt":"2026-04-02T20:57:13","slug":"de-ce-suntem-cei-mai-nemultumiti-de-viata-si-cum-ni-s-a-prabusit-moralul-in-ultimii-cinci-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49048","title":{"rendered":"De ce suntem cei mai nemultumiti de viata si cum ni s-a prabusit moralul in ultimii cinci ani"},"content":{"rendered":"

Toamna trecuta, intr-o intalnire cu ziaristii, Lucian Croitoru
\nprezenta graficele comparative cu evolutia in tarile din Est a
\nindicelui increderii consumatorilor, masurat de Eurostat, unde
\nRomania iesea in evidenta drept cea mai pesimista tara dintre cele
\ncateva cu care e comparata cel mai frecvent (Ungaria, Polonia,
\nBulgaria, Cehia).<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Concluzia spusa atunci de consilierul guvernatorului BNR era
\npartial comica, dar partial nelinistitoare, pentru ca rareori e
\nadusa in discutie la noi legatura dintre moralul colectiv si
\nsansele de grabire a redresarii economice (sau, dimpotriva,
\nriscurile de prelungire a recesiunii). “Suntem latini si avem
\ntendinta sa exageram – daca inainte de criza eram prea optimisti,
\nacum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari din Est si din UE
\nin privinta redresarii economiei”, spunea Croitoru, iar aceasta
\ntrage in jos perspectiva de crestere. Ulterior, premierul Boc avea
\nsa dea vina pe televiziunile de stiri pentru “nihilismul” care ii
\nface pe oameni sa-si depuna banii la banca in loc sa-i arunce din
\nnou in consum la fel ca inainte de criza – dar aceasta e deja alta
\npoveste.<\/p>\n

Acum, imaginea reactiilor noastre emotionale ca popor e pusa in
\nlumina de o comparatie cu mult mai larga, multumita unui studiu
\nrealizat de BERD in colaborare cu Banca Mondiala si denumit “Life
\nin Transition”, care analizeaza perceptiile oamenilor despre
\nimpactul crizei, satisfactia fata de propria viata, economie,
\ndemocratie, rolul statului, atitudinea fata de minoritati, coruptie
\nsi multe alte aspecte ale societatii in 29 de tari din Europa de
\nEst si din fosta URSS. Studiul, aparut saptamana trecuta si
\ncontinand date culese in 2010, compara la randul sau datele din
\ncele 29 de tari cu cele obtinute la precedenta editie a studiului,
\npublicata in 2007 pe baza sondajelor din 2006, si in plus introduce
\nin ecuatie si cinci tari occidentale (Franta, Germania, Italia,
\nSuedia si Marea Britanie), folosite ca “martori” pentru a vedea in
\nce masura atitudinea fata de criza a tarilor considerate “in
\ntranzitie” difera de cea a occidentalilor.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

O prima concluzie e ca gospodariile din aceste tari au fost
\nafectate de criza in primul rand prin reducerea sau intarzierea
\nsalariilor si in al doilea rand prin pierderea locurilor de munca.
\nAmbele fenomene au afectat tarile in tranzitie mai mult decat pe
\ncele occidentale incluse in studiu, conform raspunsurilor la
\nsondaj. In Romania, Letonia, Lituania, Muntenegru, Slovenia,
\nCroatia, Turcia si Ucraina, mai mult de jumatate dintre respondenti
\nau declarat ca un membru al familiei lor a avut salariul taiat sau
\nplatit cu intarziere. Daca la aceasta se adauga veniturile
\ndiminuate, mai ales in sud-estul Europei si in statele din Caucaz,
\nde reducerea transferurilor de bani de la compatriotii plecati sa
\nmunceasca in strainatate, obtinem o imagine a suferintei de pe urma
\ncrizei de pe piata muncii care i-a afectat cel mai mult pe
\nlocuitorii din tarile fostei Iugoslavii, Bulgaria si Romania.<\/p>\n

Mai departe, surprinzator poate pentru cine crede ca la noi s-au
\ntaiat sau desfiintat cel mai mult ajutoarele sociale, studiul arata
\nca un numar relativ mare (in jur de 20%) dintre familiile din
\nRomania au beneficiat in 2010 de o forma sau alta de ajutor de la
\nstat (de la venitul minim garantat si pana la ajutorul de somaj sau
\nde crestere a copilului), comparativ cu circa 10% in Polonia sau
\nputin peste 10% in Belarus. De aici nu a derivat insa si o
\nperceptie buna asupra performantei guvernului, considerata de
\nmajoritatea respondentilor romani drept mult mai proasta decat in
\nsondajul din 2006; din acest punct de vedere, romanii isi vad
\nguvernul mai prost si decat lituanienii si letonii, iar toate cele
\ntrei natii sunt cele mai critice dintre toate cele 29 de tari in
\ntranzitie.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Autorii studiului leaga aceasta de faptul ca tot cele trei natii
\n(in frunte cu Romania) sunt si cele unde nivelul de satisfactie
\nfata de calitatea vietii personale e la cotele cele mai scazute,
\ncorelat cu cifrele care arata ca recesiunea a lovit cel mai tare,
\nincepand din 2009, exact Romania, Lituania si Letonia. In schimb,
\ntari ca Polonia sau Azerbaidjan, unde cresterea economica s-a
\nmentinut in ciuda crizei, au relevat un nivel bun al satisfactiei
\nfata de propria viata si fata de performantele guvernelor.<\/p>\n

Din punctul de vedere al satisfactiei fata de calitatea propriei
\nvieti, cea mai mare inrautatire a situatiei din 2006 pana acum a
\navut loc in Romania, cele trei tari baltice, Belarus si Slovenia,
\niar cele mai scazute rate ale fericirii (cu cel mai mic procent de
\nrespondenti care sunt de acord cu afirmatia “una peste alta, sunt
\nmultumit de viata mea”) le avem din nou in Romania, urmata de
\nUngaria. Si mai rau, Romania are o pondere mare inclusiv a
\npesimistilor, adica a celor care nu doar se declara nemultumiti de
\nprezent, dar nici nu cred ca in viitor copiii lor o vor duce mai
\nbine.<\/p>\n

Erik Berglof, economistul-sef al BERD, se declara impresionat, in
\nmod diplomatic, de faptul ca, “desi peste 70% dintre cetatenii
\ncelor 29 de tari care sustin ca au fost afectati de criza au fost
\nnevoiti sa taie din cheltuielile pentru mancare sau sanatate”,
\nsistemul lor de valori nu s-a schimbat drastic, chiar daca
\nincrederea in democratie si in economia de piata a scazut, ca si
\ncea in institutiile financiare si investitorii straini.<\/p>\n

Berglof afirma, lucid, ca “asteptarile diminuate pentru perioada de
\ndupa criza si presiunile demografice negative vor pune noi presiuni
\npe aceste societati”, insa nu poate decat sa-si declare propriul
\noptimism obligatoriu, spunand ca “pietele si democratia vin la
\npachet cu propriile lor probleme, dar ele sunt in masura sa ofere
\nraspunsuri mai constructive fata de aceste presiuni decat orice
\nalta alternativa plauzibila”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Daca mai aveam vreo indoiala ca principalul efect al crizei in Romania a fost scaderea moralului oamenilor, acum avem o confirmare aproape inspaimantatoare: al doilea studiu comparativ facut de BERD in ultimii sase ani arata ca, dintre toti cetatenii tarilor in tranzitie, romanii sunt nu doar cei mai nemultumiti de viata lor, dar si cei al caror moral a scazut cel mai mult din 2006 pana in 2010.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[9917,182,188,10295,196,179,10235,7457,16605],"class_list":["post-49048","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-berd","tag-criza","tag-economie","tag-europa-de-est","tag-piata-muncii","tag-recesiune","tag-saracie","tag-servicii-financiare","tag-urss"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49048","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49048"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49048\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66183,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49048\/revisions\/66183"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49048"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49048"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49048"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}