Toate lanturile de restaurante s-au concentrat pe Bucuresti. O
\nstrategie normala tinand cont de diferentele de trai dintre
\ncapitala si orasele mai mici. Si Subway va deschide primul sau
\npunct in Bucuresti, dar planul companiei este mai vast de atat.<\/p>\n
Strategii Subway planuiesc sa deschida cate un restaurant in
\norasele de cel putin 100.000 de locuitori, planul fiind sa aiba o
\nretea cu o unitate la fiecare 50.000 de romani. “La inceput ne vom
\nconcentra atentia pe Bucuresti si pe celelalte orase mari. Dupa
\naceea vom merge si in orase mai mici. Acesta este doar inceputul”,
\nexplica Martin Princ, director de dezvoltare regionala al Subway
\npentru Europa Centrala si de Est. Princ da exemplul Statelor Unite,
\nunde compania exista de peste 40 de ani si unde exista un
\nrestaurant la fiecare 10.000 de persoane.<\/p>\n
Spre deosebire de competitorii sai, intrati in Romania direct
\nsau printr-un singur francizor, Subway vine cu o reteta diferita:
\nnu exista master francizor, americanii urmand a vinde licente
\npersoanelor individuale. Conceptul Subway este dezvoltat in afara
\nStatelor Unite prin intermediul unor agenti de dezvoltare
\n(development agents). “Aceeasi formula o vom implementa si in
\nRomania”, explica Princ. “Fiecare stat unde suntem prezenti este
\nimpartit in regiuni de dezvoltare. Acest lucru ne permite sa avem
\nmai multi oameni pe teren care sa ofere sustinere celor care detin
\nfranciza.” Fiecare agent se va ocupa, asadar, doar de teritoriul ce
\ni-a fost atribuit.<\/p>\n
Dezvoltarea din Romania va fi gestionata de compania mama
\nimpreuna cu doi agenti de dezvoltare. Francizatii vor fi insa cei
\ncare vor suporta costurile de exploatare a restaurantului, lantul
\noferind, dincolo de brand, know-how, cursuri de formare si
\nasistenta. Tot francizatii vor plati cei circa 100.000 de euro
\nnecesari deschiderii unui restaurant; investitia nu este foarte
\nmare pentru un restaurant, putand fi comparata cu cea pentru
\ndeschiderea unei cafenele.<\/p>\n
Aceasta este o reteta diferita de dezvoltare pentru o companie
\ninternationala care intra pe piata locala a restaurantelor. Astfel,
\ndupa ce McDonald’s a fost primul care si-a facut curaj si a intrat
\ndirect in 1995, KFC si Burger King au venit in franciza. Primul
\nnume mare de pe piata locala a fost insa Pizza Hut in 1994, cand
\ncei mai multi potentiali clienti romani nu auzisera despre gigantii
\nrestaurantelor. Franciza Pizza Hut este detinuta de Gabriel
\nPopoviciu, care detine si franciza KFC. Cele doua lanturi
\ncontrolate de omul de afaceri Gabriel Popoviciu au ajuns in 17 ani
\nla un total la 53 de restaurante. Burger King, ultimul intrat, in
\n2008, a fost adus tot in franciza de Marius Nasta si Eli
\nDavidai.<\/p>\n
Americanii care vand sandvisurile Subway au planuri mari pentru
\nRomania, vrand sa ajunga in urmatorii cinci ani la 60 de unitati,
\naproape la fel de multe cate au deschis cei de la McDonald’s in 16
\nani si mai multe decat orice alt lant prezent in prezent pe piata.
\nPe plan local, McDonald’s, singurul lant international intrat
\ndirect pe piata, detine in prezent 63 de restaurante. McDonald’s
\nare acum 32.000 de restaurante in lume.<\/p>\n
Subway intra insa pe piata locala la distanta de peste un
\ndeceniu de McDonald’s si KFC si are de recuperat teren, in
\nconditiile in care cele doua lanturi au avut timp sa se extinda si
\nsa patrunda in constiinta consumatorilor. Oficialii companiei
\namericane spun insa ca “decizia de intrare pe noi piete este
\nsistematica. Intram doar daca exista conditiile potrivite pe piata,
\niar in cazul Romaniei am ajuns, in urma cercetarilor, la concluzia
\nca acum piata este pregatita pentru sistemul nostru de
\nfranciza”.<\/p>\n
<\/p>\n
Despre piata locala a restaurantelor, Martin Princ spune ca este
\nin continua dezvoltare. Lanturile locale de tip fast food isi vor
\ncontinua dezvoltarea, insa vor veni si noi jucatori.<\/p>\n
Princ povesteste ca interes pentru franciza Subway exista inca
\ndinainte de anuntul oficial de intrare pe piata. Tot ce mai ramane
\nacum este sa apara restaurantele. Primul se va deschide pana la
\nfinalul acestui an, iar planul de dezvoltare este de a deschide
\nrestaurante in Romania atat in malluri, cat si in locatii stradale.
\nMai mult, Subway vizeaza si locatiile non-traditionale precum
\ncladirile de birouri, aeroporturile si campusurile universitare.
\n“La nivel mondial un sfert din restaurantele Subway sunt in astfel
\nde locatii non-traditionale.”<\/p>\n
In ceea ce priveste suprafata restau-rantelor, aceasta va
\ndepinde de locatie. Astfel, daca este vorba despre o unitate
\nintr-un food-court la mall, suprafata va fi de circa 30 de metri
\npatrati. In cazul restaurantelor situate in centrul orasului,
\naceasta creste si poate varia intre 50 si 120 de metri patrati. “In
\nmod exceptional, pot fi restaurante Subway si mai mari de 120 de
\nmetri patrati, daca locatia este interesanta si chiria acceptabila.
\nPrincipalul nostru avantaj este flexibilitatea, un restaurant
\nSubway putand fi adaptat oricarui loc.” Cel mai mic restaurant
\nSubway are o suprafata de cinci metri patrati.
\nFormatul pe care Subway il va aduce in Romania ar putea suferi
\nmodificari, astfel incat, pe langa zona de mancare, sa fie
\nimplementata si cafenea Subway in incinta aceleiasi locatii. “Am
\ntestat reteta in SUA si vrem sa o implementam si in Europa Centrala
\nsi de Est.”<\/p>\n
Pe piata locala, modelul de cafenea in interiorul restaurantului
\na fost deja testata de McDonald’s in restaurantul din magazinul
\nUnirea Shopping Center, primul deschis in Romania. Daniel Boaje,
\ndirectorul McDonald’s, spunea in urma cu cateva luni ca vrea sa
\ndeschida trei noi McCafe-uri, dupa cea deschisa anul trecut in
\nrestaurantul din Piata Unirii. Investitia intr-o astfel de cafenea
\neste de circa 200.000 de euro.<\/p>\n
Subway, spre deosebire de competitorii sai, care au o paleta mai
\nlarga de alimente la vanzare, vinde in principal sandvisuri pentru
\ncare clientul isi poate alege singur ingredientele, de la paine la
\nlegume (reteta a mai fost implementata in Romania de Gregory’s).
\nAcestora li se adauga cateva salate, bauturi (ex. cafea, iaurt,
\nlapte, suc) si deserturi (cookies, chipsuri sau mere).<\/p>\n
In ceea ce priveste preturile produselor, “acestea variaza de la
\ntara la tara in functie de rezultatele unei analize realizate de
\nnoi pe fiecare piata”. Princ mai spune ca “principala noastra
\npreocupare este ca preturile sa fie acceptabile pentru o paleta
\nlarga de clienti. Mai mult, pot spune ca preturile produselor
\nSubway in Romania vor fi printre cele mai atractive din Europa si
\nastfel competitive comparativ cu restul conceptelor de tip
\nfast-food din Romania”. Cine va manca la Subway? “Clientii romani
\nvor fi similari clientilor din alte tari unde compania este
\nprezenta: persoane active, ocupate in timpul zilelor de lucru”,
\ncrede Princ.<\/p>\n
Tinand cont de strategia americanilor care presupune existenta
\nunui restaurant la 50.0000 de romani, Princ glumeste ca “in Romania
\navem de lucrat in urmatoarele decenii”. Gluma de acum ar putea
\ndeveni o problema mai serioasa in urmatorii ani, cand americanii ar
\nputea sa nu fie multumiti de rezultatele financiare aduse de
\nrestaurantele deschise in orase mici.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu o strategie agila si fara prea multa galagie, reteaua de restaurante Subway i-a depasit pe competitorii sai si a devenit cel mai extins lant de profil din lume – cu 34.751 restaurante in 98 de tari. Lista continua cu Romania, unde primul restaurant va fi deschis pana la sfarsitul anului si unde americanii vor sa creasca in cinci ani cat altii in aproape 20.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[23415,11597,7683,7436,21470],"class_list":["post-49045","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-gustare","tag-mancare","tag-metrou","tag-restaurante","tag-subway"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49045","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49045"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49045\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66180,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49045\/revisions\/66180"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49045"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49045"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49045"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}