{"id":49020,"date":"2011-07-05T08:30:00","date_gmt":"2011-07-05T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49020"},"modified":"2026-04-02T20:56:36","modified_gmt":"2026-04-02T20:56:36","slug":"erste-pretul-aurului-va-creste-la-2-000-de-dolari-in-urmatoarele-12-luni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=49020","title":{"rendered":"Erste: Pretul aurului va creste la 2.000 de dolari in urmatoarele 12 luni"},"content":{"rendered":"

“De la publicarea primului nostru raport privind aurul in urma
\ncu cinci ani, pretul aurului a crescut cu 140%. Estimarea
\nexpertilor din urma cu trei ani, care indica un pret pe termen lung
\nde 2.300 de dolari, ar putea fi considerata chiar prea
\nconservatoare acum”, apreciaza Ronald St\u00f6ferle, analistul pentru
\naur al Erste Group. “Ne asteptam ca pretul aurului sa creasca cel
\nputin pana la nivelul maxim de pana acum, ajustat la inflatie, de
\n2.300 dolari\/uncie (din 1980), la incheierea etapei de crestere
\nexuberanta a pietei”, a estimat St\u00f6ferle.<\/p>\n

Aurul are de castigat de pe urma crizei nerezolvate a datoriilor,
\nin conditiile in care majoritatea creantelor nu au fost anulate sau
\nrambursate, iar ratele reale ale dobanzii vor ramane la un nivel
\nscazut, ceea ce asigura un mediu bun pentru aur. Exista doar cateva
\nmoduri de a scapa din capcana datoriilor: cresterea datoriilor, in
\nmaniera facuta de Statele Unite dupa al Doilea Razboi Mondial, sau
\nalternativa reducerii drastice a cheltuielilor si a consolidarii
\nrigide a bugetului, asa cum au facut tarile scandinave in anii
\n1990. Unele dintre cele mai dureroase optiuni sunt reprezentate de
\ncresteri masive ale impozitelor, crearea inflatiei, deprecierea
\nmonedei sau, in ultima instanta, falimentul unei tari. “Ne asteptam
\nca aurul sa castige in toate aceste scenarii”, afirma St\u00f6ferle.<\/p>\n

<\/p>\n

In India si China, o atractie mai mare pentru aur, combinata cu
\ncresterea veniturilor disponibile, “va avea cu siguranta un efect
\npozitiv asupra cererii pentru aur”. Pana in 2020, pietele emergente
\nvor genera 50% din PIB global, in crestere de la 19% in 2000.<\/p>\n

Scumpirea metalului galben nu inseamna insa si ca ar urma bule
\nspeculative pe piata aurului, considera analistii Erste. Cererea
\ninvestitorilor reprezenta doar 4,8% din totalul cererii in anul
\n2000, dar ponderea lor a crescut la aproape 40% anul trecut. “Ne
\nputem astepta ca investitorii institutionali sa domine urmatoarea
\netapa. In principal, companiile de asigurari si fondurile de pensii
\nar trebui sa isi majoreze plasamentele in aur, data fiind corelarea
\nredusa sau chiar negativa cu actiuni si in special cu
\nobligatiuni.”<\/p>\n

“Exista o corelare clara intre pretul aurului si nivelul de
\nincredere. Un pret in scadere al aurului ar fi astfel corelat cu
\ncresterea sau cel putin stabilizarea nivelului de incredere. Credem
\nca increderea pierduta in ultimii ani nu va fi recuperata prea
\ncurand si ca, prin urmare, aurul inca prezinta un excelent profil
\nrisc\/randament”, conchide St\u00f6ferle, care e de parere ca investitia
\nin aur ar trebui sa reprezinte 5-10% din portofoliul fiecarui
\ninvestitor.<\/p>\n

In ceea ce priveste revenirea la standardul aur, ea nu este
\nrealista in momentul de fata, apreciaza analistul austriac. “Dar
\ntotusi discutiile in acest sens s-au reluat. Presiunea trebuie sa
\nmai creasca inainte de a se ajunge la masuri concrete”, a declarat
\nSt\u00f6ferle.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Piata aurului intra intr-o noua etapa de crestere exuberanta, in conditiile in care China si India stimuleaza cererea, iar criza datoriilor suverane indeparteaza momentul cand va reveni increderea investitorilor, considera analistii grupului austriac Erste, care indica un pret-tinta de 2.000 de dolari pe uncie in urmatoarele 12 luni.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[286,182,187,7930,184,149,16978,9184,23395],"class_list":["post-49020","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-aur","tag-criza","tag-dobanzi","tag-erste","tag-inflatie","tag-investitii","tag-portofoliu","tag-risc","tag-ronald-stoferle"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49020","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49020"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49020\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66156,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49020\/revisions\/66156"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49020"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49020"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49020"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}