{"id":48949,"date":"2011-07-02T09:00:00","date_gmt":"2011-07-02T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48949"},"modified":"2026-04-02T20:54:58","modified_gmt":"2026-04-02T20:54:58","slug":"noile-strategii-ale-retailerilor-de-incaltaminte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48949","title":{"rendered":"Noile strategii ale retailerilor de incaltaminte"},"content":{"rendered":"<p>Carrie Bradshaw, personajul principal din serialul &#8220;Sex and the<br \/>\nCity&#8221; avea sute de perechi de pantofi si este una dintre<br \/>\nsimbolurile favorite ale vanzatorilor din domeniu. Insa femei<br \/>\npasionate de pantofi si dispuse sa cheltuie averi pentru asta sunt<br \/>\nputine, mai ales in Romania, unde bugetul mediu anual pentru<br \/>\nachizitiile de incaltaminte este de 160 de lei (38 de euro), dupa<br \/>\ncum arata o analiza a BUSINESS Magazin care are la baza un raport<br \/>\nal companiei de cercetare de piata Euromonitor. Desi suma poate<br \/>\nparea derizorie, in conditiile in care pretul unei perechi de<br \/>\npantofi pe segmentul medium si medium-high abia incepe de la<br \/>\naceasta suma, exista mii de perechi de pantofi care costa mai putin<br \/>\nde zece euro si care formeaza o alta piata.<\/p>\n<p><img alt=\"\" style=\"width: 721px; height: 541px;\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/8417549\/7\/grafic7.jpg?width=799&#038;height=600\" \/><\/p>\n<p>In urma cu cinci-sase ani, cand Leonardo era liderul de<br \/>\nnecontestat al pietei de incaltaminte, Florin Panea, proprietarul<br \/>\nafacerii, lansa proiectul Libelula &#8211; o retea alternativa de<br \/>\nmagazine de tip discount, cu preturi mici si foarte mici, retea<br \/>\ncare ar fi trebuit sa ajunga la 100 de magazine si sa acopere<br \/>\nclientela care nu isi permitea sa se incalte din magazinele<br \/>\nLeonardo. Cativa ani mai tarziu, dupa o criza si aflat in<br \/>\ninsolventa din 2009, acelasi Leonardo &#8211; cu afaceri de 78 milioane<br \/>\nde euro anul trecut &#8211; s-a pozitionat pe segmentul medium-low si a<br \/>\nstabilit plafonul superior al preturilor la 30 de euro.<\/p>\n<p>Bogdan Gorde, partener in cadrul Casei de Insolventa<br \/>\nTransilvania, responsabila cu reorganizarea judiciara a Leonardo,<br \/>\nexplica la sfarsitul anul trecut faptul ca Leonardo si-a stabilizat<br \/>\nbusinessul, reusind sa vanda zilnic circa 10.000 de perechi de<br \/>\nincaltaminte si 5.300 de articole nonincaltaminte &#8211; accesorii si<br \/>\nproduse de marochinarie. In aceste conditii, vanzarile Leonardo se<br \/>\nridica, in medie, la 210.000 de euro pe zi, respectiv 6,51 milioane<br \/>\nde euro pe luna.<\/p>\n<p>Astfel, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin, pretul mediu de<br \/>\nvanzare al unui articol din magazinele Leonardo era de 13,7 euro,<br \/>\nfata de 25-26 de euro in urma cu trei ani. Cu un asemenea pret, un<br \/>\nroman si-ar permite sa isi cumpere in fiecare an circa trei perechi<br \/>\nde pantofi.<\/p>\n<p><img alt=\"\" style=\"width: 686px; height: 515px;\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/8417549\/8\/grafic8.jpg?width=799&#038;height=600\" \/><\/p>\n<p>Diferentele semnificative intre veniturile romanilor din zona<br \/>\nrurala si cei din zona urbana permit sa existe diferente intre<br \/>\nstrategiile retailerilor. Astfel, alti jucatori din top cinci cei<br \/>\nmai mari retaileri de pe piata de incaltaminte s-au orientat catre<br \/>\nbusiness-uri pentru persoanele cu venituri medium si medium-high.<br \/>\nExemple in acest sens sunt Otter, Benvenuti si Musette, jucatori<br \/>\nsituati pe pozitiile trei, patru si respectiv cinci. Primii doi<br \/>\nclasati in acest top dupa cifra de afaceri sunt insa Leonardo si<br \/>\nDeichmann, amandoi retaileri care se adreseaza persoanelor cu<br \/>\nvenituri medii si sub medie. Rezultatele financiare ale celor doi,<br \/>\nde departe mai bune decat ale celorlalti jucatori, indica faptul ca<br \/>\nanul trecut romanii au mizat pe pantofi ieftini, iar Leonardo si<br \/>\nDeichmann au obtinut afaceri de zeci de milioane de euro prin<br \/>\nvanzarea unor volume mari de produse.<\/p>\n<p>Intr-un an in care consumul a scazut cu 5,3%, romanii au fost<br \/>\ntot mai sensibili la pret, care a devenit principalul argument in<br \/>\nmomentul achizitiei. In aceste conditii, retailerii au apelat la<br \/>\ntot mai multe promotii si reduceri, dar si la produse mai ieftine,<br \/>\npentru a atrage clienti in magazine. Dan Pavel, actionarul<br \/>\nmajoritar al retailerului Benvenuti, spunea in urma cu cateva luni<br \/>\nca a decis sa reduca numarul produselor scumpe din magazine si sa<br \/>\nmizeze pe produse cu preturi medii, dar a si introdus produse cu<br \/>\npreturi mai mici, intre 154 si 199 de lei. &#8220;Pretul ramane, pentru<br \/>\nromani, unul dintre principalele criterii de achizitie, iar cererea<br \/>\npentru produse scumpe a scazut considerabil&#8221;, motiva Dan Pavel<br \/>\ndecizia de a se adresa mai multor categorii de clienti.<\/p>\n<p>Strategia reducerilor este insa un fel de capcana, spune seful<br \/>\nOtter Distribution Romania si actionarul companiei, Filip Schwartz:<br \/>\n&#8220;In pofida crizei financiare, nu stam 12 luni pe an in promotii,<br \/>\npentru ca este o arma gresita, care conduce la scaderea<br \/>\ncredibilitatii&#8221;. Otter Distribution &#8211; care detine 30 de magazine<br \/>\nOtter si patru magazine Geox &#8211; a pastrat acelasi numar de promotii<br \/>\nsi de doua ori pe an, cate doua luni (iulie-august si<br \/>\nianuarie-februarie), exista reduceri. &#8220;Mai exista si situatia in<br \/>\ncare la aducerea unui produs nou avem promotii punctuale.&#8221; Printre<br \/>\nbrandurile actuale din portofoliul Otter se numara Clarks, Geox,<br \/>\nAra, Gabor, Otter sau Le coq sportif. Clarks si Geox sunt primele<br \/>\ndoua branduri ca vanzari la nivel mondial si acestea sunt unele<br \/>\ndintre putinele branduri din top 20 prezente pe piata locala,<br \/>\nalaturi de Ecco si Hush Puppies.<\/p>\n<p>In pofida scaderii consumului si a sensibilitatii crescute la<br \/>\npret, comerciantii de pe piata de incaltaminte au avut un an bun in<br \/>\n2010 si au estimari optimiste si pentru 2011.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Astfel, retailerul de incaltaminte si accesorii Benvenuti a avut<br \/>\nin 2010 cele mai bune vanzari de la infiintarea companiei, dupa ce<br \/>\ncifra de afaceri a avansat cu 31%, la 46,2 milioane de lei (circa<br \/>\n11 milioane de euro), iar compania a revenit pe profit, dupa cum<br \/>\nspune Dan Pavel, fondatorul si actionarul majoritar al companiei.<br \/>\nIn 2009, cifra de afaceri a companiei a scazut la 35,2 mil. lei<br \/>\n(8,3 mil. euro), de la 41,4 mil. lei (11,2 mil. euro) in anul<br \/>\nanterior. Tot 2009 a fost anul cand compania a trecut pe pierderi<br \/>\nde 1,8 milioane de lei (425.000 de euro), fata de profitul de circa<br \/>\n1 mil. lei (270.000 de euro) din anul anterior.<br \/>\nMai mult, &#8220;in primele luni ale acestui an simtim o usoara revenire<br \/>\na consumului, si, desi 2011 este un an greu, in care luptam pentru<br \/>\na mentine echilibrat raportul venituri-cheltuieli, speram sa<br \/>\nincheiem anul cu o usoara crestere a cifrei de afaceri&#8221;. In ceea ce<br \/>\npriveste profitul, omul de afaceri care a pus bazele Leonardo<br \/>\nimpreuna cu Florin Panea acum mai bine de un deceniu, pentru ca<br \/>\napoi sa isi lanseze propriul business, spune ca oscilatiile<br \/>\ncursului de schimb afecteaza marjele de profit. &#8220;In plus, cresterea<br \/>\ncursului de schimb ne modifica si costurile cu chiriile pentru ca<br \/>\ntoate contractele sunt in euro, deci marja de profit este consumata<br \/>\npentru acoperirea acestor costuri suplimentare.&#8221;<br \/>\nSi Schwartz, care iese in presa cu primele declaratii dupa ce de<br \/>\nmai bine de doi ani a fost in silentio stampa, spune ca vanzarile<br \/>\ns-au stabilizat in primele luni ale acestui an la nivelul din 2010,<br \/>\ninsa mai jos decat in 2009 si 2008. &#8220;In cifre absolute, sper ca la<br \/>\nfinalul acestui an sa avem o cifra de afaceri cu 5-10% mai mare<br \/>\ndecat cea din 2009.&#8221;<br \/>\nIn 2010 cifra de afaceri a Otter Distribution a fost de 64,7 mil.<br \/>\nlei (15,4 mil. euro), in scadere de la 68,7 mil. lei (16,2 mil.<br \/>\neuro) in anul anterior. Dupa un 2009 cu profit operational, insa cu<br \/>\npierdere neta de 1,5 mil. lei (0,35 mil. euro), &#8220;2010 a fost cel<br \/>\nmai profitabil an pentru noi, mai profitabil ca 2008 (profitul net<br \/>\na fost 0,6 mil. lei, n. red.)&#8221;. Anul trecut profitul net a fost de<br \/>\npeste 4,5 mil. lei (1,1 mil. euro). &#8220;Anul 2008 a fost anul<br \/>\nchiriilor mari, al extinderii agresive, anul in care nu puteai sa<br \/>\ntii costurile sub control. Acum, dupa restructurarea businessului,<br \/>\ncosturile au fost tinute sub control si cifrele sunt imbucuratoare.<br \/>\nSingura in scadere fata de 2009 este cifra de afaceri&#8221;, explica<br \/>\nFilip Schwartz.<br \/>\nMai mult, Schwartz anunta planuri de expansiune. Directorul<br \/>\nexecutiv al Otter Distribution vine cu un plan nou de atac, o noua<br \/>\nretea de magazine de incaltaminte, cu care spera sa ajunga la 10<br \/>\nunitati pana la finalul lui 2012.<br \/>\n&#8220;Vrem sa deschidem un nou lant de magazine. Se numeste Promenade si<br \/>\neste un alt fel de concept. Se adreseaza unui target usor diferit<br \/>\nfata de cel al Otter. Pana la finalul anului vom deschide primul<br \/>\nmagazin in Tom Constanta si speram ca pana la finalul lui 2012, in<br \/>\nfunctie de cum evolueaza lucrurile, sa ajungem la o retea de zece<br \/>\nmagazine.&#8221; Schwartz (40 de ani), care se afla de aproape doua<br \/>\ndecenii in businessul cu incaltaminte de pe piata locala, spune ca<br \/>\nva deschide magazine Promenade in centre si galerii comerciale cu<br \/>\nhipermarket, pentru ca &#8220;targetul nostru nu este neaparat romanul<br \/>\ncare merge la mall&#8221;. Clientul acestor magazine are intre 30 si 50<br \/>\nde ani si cauta comoditate. Preturile vor fi ceva mai mici decat la<br \/>\nOtter, iar printre branduri se vor numara Ara, Fluxx, Otter. &#8220;Vor<br \/>\nfi insa alte colectii decat cele de la Otter, iar preturile vor<br \/>\nvaria intre 49 si 79 de euro, in timp ce la Otter variaza intre 49<br \/>\nsi 149 de euro.&#8221;<br \/>\nMai mult, unitatile vor avea intre 80 si 120 de metri patrati, ceva<br \/>\nmai mici decat cele Otter, care au intre 120 si 180 de metri<br \/>\npatrati. Costul deschiderii unui magazin este de 400 de euro per<br \/>\nmetru patrat, fara fondul de marfa, respectiv intre 32 si 48.000 de<br \/>\neuro per fiecare unitate Promenade. Pentru un magazin de 150 de<br \/>\nmetri patrati, fondul de marfa este de circa 100.000 de euro. &#8220;Vom<br \/>\ndeschide initial la Constanta si dupa aceea in Cluj, abia apoi in<br \/>\nBucuresti. Pentru noi, Constanta este, alaturi de Cluj, cel mai bun<br \/>\noras ca vanzari dupa Bucuresti.&#8221;\n <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Schwartz are insa in plan pentru toamna acestui an sa deschida<br \/>\nsi trei magazine Otter, a caror deschidere este strans legata de<br \/>\ncentrele comerciale in care sunt programate si de lansarea acestora<br \/>\nla momentul programat. Este vorba de Palas Iasi, Electroputere<br \/>\nCraiova si Maritimo Constanta. In prezent, compania Otter<br \/>\nDistribution detine 30 de unitati Otter si patru Geox.<\/p>\n<p>Si Musette, compania familiei Batlan, are planuri de expansiune<br \/>\nin acest an. Dupa ce a deschis recent al treilea magazin din<br \/>\nUngaria, Musette vrea sa mearga in Polonia si in Statele Unite.<br \/>\nCristina Batlan, fondatoarea Musette, intentioneaza sa se extinda<br \/>\ntot pe pietele externe dupa ce deschiderea primului magazin la New<br \/>\nYork anul trecut i-a deschis pofta de extindere si de francize. Ea<br \/>\na reusit deja sa mai duca pantofii Musette si Christelen B. in<br \/>\nLuxemburg, Israel si Bulgaria. Din totalul de 21 de magazine, noua<br \/>\nsunt in afara granitelor tarii si 12 pe piata locala. Vanzarile<br \/>\nMusette sunt completate de activitatea de la targurile de moda si<br \/>\nde la alte evenimente de profil.<br \/>\nDupa deschiderea de noi unitati pe piete straine, in conditiile in<br \/>\ncare pe piata locala reteaua era matura, afacerile Musette au<br \/>\ncrescut la 5,6 mil. euro anul trecut de la 5,1 mil. euro in 2009.<br \/>\nMai mult, anul trecut profitul companiei a crescut cu peste 50%<br \/>\nfata de 2009, cand era de 1,36 mil. lei (0,31 mil. euro).<\/p>\n<p>Nici grupului german Deichmann, unul dintre cei mai mari<br \/>\nretaileri de incaltaminte de la nivel european, nu i-a mers rau<br \/>\nanul trecut, in conditiile in care aproape si-a dublat afacerile in<br \/>\nRomania, obtinand o cifra de afaceri bruta de 115,98 mil. lei (27,4<br \/>\nmil. euro) si a deschis 15 magazine noi. In conditiile in care mai<br \/>\nmulti retaileri trageau obloanele, retailerul german a mizat pe<br \/>\nextindere in timp de criza, cand pretul chiriilor a scazut, iar<br \/>\ncosturile pentru deschiderea de magazine s-au redus la randul lor.<br \/>\nDeichmann are in plan sa isi continue procesul de extindere pe<br \/>\npiata locala si in 2011, cand are planificate 10 magazine noi, mai<br \/>\nales ca cifra de afaceri a companiei s-a dublat in fiecare an de la<br \/>\nintrarea pe piata.<\/p>\n<p>O explicatie pentru deschiderile de magazine pe care retailerii<br \/>\nle anunta poate fi si faptul ca piata urmeaza sa creasca de la 800<br \/>\nmil. euro anul trecut la 1,4 mld. euro in 2015 si la 2,4 mld. euro<br \/>\nin 2020, potrivit Euromonitor. Romanii vor cumpara tot mai multi<br \/>\npantofi, sandale si iar pantofi. Si, cu cat preturile vor fi mai<br \/>\nmici, cu atat mai multe perechi de pantofi isi vor face loc in<br \/>\ngarderoba lor.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Schimbarile pietei din ultimii ani au facut ca pantofii din rafturi sa se delimiteze clar dupa pret, tara de productie, pret, numele de pe eticheta, locul unde sunt expusi si pret. Cum se muleaza retailerii pe noul model de business?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[8844,240,9754,158,8842,7178,11547,8188,9531,340,399,222],"class_list":["post-48949","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-benvenuti","tag-comert","tag-deichmann","tag-incaltaminte","tag-leonardo","tag-marketing","tag-musette","tag-otter","tag-pantofi","tag-preturi","tag-retail","tag-strategie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48949","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48949"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48949\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66103,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48949\/revisions\/66103"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48949"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48949"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48949"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}