![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/8403405\/2\/expat.jpg?width=324&height=367\"\nalt=\"\")
<\/p>\nIlgaz Huseyn Kaya, directorul de marketing al Garanti Bank, a
\nvenit in Romania in anul 2006. Permisul de sedere l-a luat abia in
\n2008, dupa sase luni de proceduri birocratice care pareau sa nu mai
\nia sfarsit. Daca s-ar fi mutat impreuna cu familia, procedura ar fi
\nfost chiar mai complicata de atat, demersuri similare fiind
\nnecesare atat pentru sotia, cat si pentru copiii sai. “Este foarte
\ncomplicat nu neaparat din cauza taxelor pe care trebuie sa le
\nplatesti, ci din cauza faptului ca dureaza foarte mult pana cand
\nsunt intocmite toate actele necesare pentru a obtine permisul
\nrespectiv”, spune Kaya. In banca pentru care lucreaza, din 8.500 de
\nangajati, 15 sunt expati. Pentru toti, compania a trebuit sa
\nderuleze aceeasi procedura greoaie, care, in multe cazuri, nu face
\ndecat sa descurajeze importul de talente si de forta de munca, in
\ngeneral.<\/p>\n
“Pentru a angaja un strain nu este suficient sa gasesti un
\ncandidat eligibil. Trebuie sa te asiguri ca ai apelat la toate
\nmetodele de a gasi un om de pe piata locala si ca nu a a existat
\nniciunul”, spune Ruxandra Popescu, manager senior al
\ndepartamentului de servicii de consultanta privind detasarile
\ninternationale din cadrul PwC Romania. Asta inseamna ca angajatorul
\ntrebuie sa trimita solicitari scrise Agentiilor Judetene pentru
\nOcuparea Fortei de Munca pentru a verifica daca in randul somerilor
\nexista persoane potrivite pentru posturile respective. Abia cand
\nprimesc un raspuns negativ, ceea ce se intampla in toate cazurile,
\npot incepe demersul de aducere in tara a managerului pe care doresc
\nsa-l angajeze. Aceasta este doar o formalitate, insa
\nobligativitatea ei nu face decat sa intarzie si mai mult aducerea
\nexpatului in Romania. Urmeaza apoi analiza tuturor actelor, proces
\ncare cere rabdare pentru ca nu dureaza niciodata mai putin de
\ncateva luni.<\/p>\n
<\/p>\n
“Sunt si situatii in care apar probleme suplimentare pentru ca
\nmulti manageri au fost relocati frecvent in ultimii ani si au cate
\ndoi, trei copii nascuti in tari diferite. Trebuie in aceste cazuri
\nsa le cautam certificatele de nastere in orasele in care s-au
\nnascut, sa le aducem in Romania si sa incepem un nou proces complex
\nde oficializare a sederii lor”, mai spune Popescu. In genere, toti
\nacesti pasi dureaza circa patru-cinci luni, dar au fost si cazuri
\nin care permisele de sedere s-au obtinut chiar si in 10 luni de
\nzile. Costurile aducerii unui expat in tara pot ajunge si la cateva
\nmii de euro, daca luam in calcul si primele de relocare, care
\ninclud plata chiriei pentru o anumita perioada de timp, a
\ngradinitei sau a scolii pentru copii sau biletele de avion pentru
\ndeplasare. Strict referitor la costurile pe care le implica taxele
\nsi actele necesare mutarii, acestea se ridica la cateva sute de
\neuro.<\/p>\n
Companiile se plang insa de legislatia greoaie privind
\nacceptarea imigrantilor si de faptul ca Romania nu ia masuri
\nconcrete pentru a incuraja transferul de talente. Aceasta ar
\ntrebuie sa fie o preocupare importanta pentru autoritati, in
\nconditiile in care avem deja 2,8 milioane de romani care muncesc in
\nstrainatate si, mai grav, cateva zeci de mii sunt specialisti si
\nmanageri care au plecat din Romania nemultumiti de salariile si
\nconditiile de munca de aici sau, pur si simplu, atrasi de ofertele
\npe care le-au gasit in afara tarii. Plecarea in masa a medicilor
\nsau a programatorilor, spre exemplu, a lasat un gol care ar putea
\nfi umplut cu usurinta de straini. “Strainii vin cu un know-how de
\ncare companiile locale au mare nevoie. Aduc o alta etica a muncii,
\nsunt familiarizati cu practici mai avansate, au un alt stil de
\nleadership si este nevoie de ei cu atat mai mult cu cat creste
\nnumarul celor care vor sa plece din Romania catre strainatate”,
\ncrede Mihaela Mitroi, partener in cadrul departamentului de
\nservicii de consultanta privind detasarile internationale de la PwC
\nRomania.<\/p>\n
Cu toate acestea, Romania limiteaza anual numarul imigrantilor
\ncare pot veni sa munceasca si sa traiasca aici. Pragul maxim
\nstabilit se refera doar la cetatenii din spatiul extracomunitar.
\nAnul trecut, spre exemplu, a fost stabilit un contingent de 8.000
\nde imigranti, in timp ce pentru 2011 limita a scazut la 5.500. In
\nmomentul de fata, exista cateva mii de manageri straini care
\nlucreaza de ani buni in Romania. Majoritatea sunt europeni, insa
\nsunt companii care au adus in echipa de management specialisti din
\nAmerica, Asia si chiar si Africa. In ceea ce-i priveste pe
\nmanagerii romani care lucreaza in strainatate, acestia se indreapta
\nin special catre tarile din regiune. Cu toate acestea, sunt si
\nexemple de manageri care lucreaza in tari mai exotice, precum Kenya
\nsau Emiratele Arabe Unite sau pe piete extrem de dezvoltate si
\ncompetitive, precum Statele Unite ale Americii, Germania, Franta
\nsau Marea Britanie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Chiar daca in ultimii doi ani numarul managerilor expati care au venit in Romania a scazut, companiile continua sa caute talente pe pietele externe. Aducerea unui expat in tara este insa mai complicata decat pare si implica o serie de costuri si eforturi care ajung sa-i descurajeze pe multi angajatori.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7218],"tags":[273,9520,7285,7606,7203,10395],"class_list":["post-48927","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-resurse-umane","tag-angajare","tag-expati","tag-legislatie","tag-munca","tag-resurse-umane","tag-straini"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48927"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66082,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48927\/revisions\/66082"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}