![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/8403373\/2\/belgia.jpg?width=598&height=186\"\nalt=\"\")
<\/p>\nBelgia a fost arareori in perioada moderna un pamant al
\nconcordiei si al bunei intelegeri; tocmai de aceea, spun unii,
\nincercarile de a o pastra in forma actuala nu au mari sanse, cu
\ntoate mecanismele constitutionale de reprezentare paritara a
\ngrupurilor etnice. Cel mai recent exemplu: de la alegerile din
\niunie 2010 incoace si, probabil, mult dupa ce acest text va fi
\naparut, disputele politice dintre flamanzii vorbitori de olandeza
\ndin nord si valonii vorbitori de franceza din sud impiedica
\nformarea unui guvern federal.<\/p>\n
Premierul Yves Leterme (51 de ani) conduce deja tara din martie
\n2008 – cu o pauza de 11 luni in 2009 -, iar ultimul an l-a gasit
\nblocat in postura de premier de tranzitie, pozitie din care a
\nreusit sa gestioneze onorabil nu doar presedintia prin rotatie a
\nUniunii Europene, ci si situatia delicata a economiei belgiene. A
\nfost ajutat, paradoxal, de aceeasi constructie statala pe care acum
\nsi-o disputa principalele formatiuni candidate la guvernare: Belgia
\neste o confederatie impartita intre cele doua etnii, plus zona
\nautonoma a Bruxellesului, centru politic nu doar al tarii, ci si al
\nprincipalelor institutii politice si militare europene.<\/p>\n
Insa flamanzii din nord, care inseamna circa 60% din populatia
\ntotala, sunt sedusi tot mai mult de discursul izolationist al Noii
\nAliante Flamande (N-VA), care a castigat aici o majoritate decisiva
\nin alegerile federale din iunie 2010. Si de atunci tot cer, fara
\nsucces, o autonomie sporita pentru regiunea de nord, desi actualul
\ncadru legislativ le ofera flamanzilor dreptul de a-si decide
\nsinguri in parlamentul regional politica economica si de mediu,
\ntransportul si energia, pe langa chestiunile de educatie si
\ncultura, aflate in sarcina comunitatii lor lingvistice.<\/p>\n
<\/p>\n
Da, guvernul federal a pastrat prerogativele de afaceri externe,
\naparare, justitie, sanatate si protectie sociala, insa tocmai
\nacesta din urma pare a fi cel mai spinos dosar: dupa decenii in
\ncare tara a fost marcata politic si moral de superioritatea rar
\nascunsa a valonilor francofoni, care aveau apanajul zonelor
\nindustriale lucrative, situatia s-a schimbat, pe masura ce
\nproductia industriala s-a mutat in Orient, sub presiunea
\nreglementarilor de mediu si a cresterii exigentelor salariale.
\nValonii sunt acuzati ca au ramas tributari unui trecut glorios,
\nbazandu-se prea mult pe programele de protectie sociala, iar
\nflamanzii nu uita sa arate ca somajul este, la “incapabilii” din
\nsud, dublu fata de nord.<\/p>\n
Belgia nu este la prima experienta de vid guvernamental federal:
\nin martie 2008, dupa noua luni de impas al discutiilor privind
\nformarea unui nou executiv ca urmare a alegerilor din iunie 2007,
\nactualul premier Yves Leterme, flamand de origine, a fost investit
\nin functie pentru un mandat care a tinut pana in luna decembrie a
\naceluiasi an, cand a demisionat, ca urmare a scandalului din jurul
\ninjectiilor de fonduri publice pentru salvarea grupului financiar
\nFortis.<\/p>\n
Solicitarile flamanzilor de a se desprinde tot mai mult de
\nvecinii din sud dateaza inca din anii ’60. Li s-a raspuns mai intai
\nprin crearea comunitatilor, trei la numar, care ii reprezinta pe
\nvorbitorii de olandeza, de franceza si pe putinii vorbitori de
\ngermana din est. La inceputul anilor ’80 au fost infiintate
\nactualele regiuni, tot in numar de trei: Flandra, Valonia si
\nBruxelles, care s-au suprapus peste comunitatile anterioare.
\nAstfel, vorbitorii de germana se afla in regiunea valona, iar
\nlocuitorii Bruxellesului apartin in acelasi timp si regiunii
\nautonome, dar si comunitatilor lingvistice specifice din care fac
\nparte.<\/p>\n
Tot complicand mecanisme statale ca sa evite un deznodamant
\nseparatist, Belgia s-a transformat intr-un fel de Europa in
\nminiatura, cu aceleasi probleme de competitivitate si clivaje
\netnice impachetate in mecanisme complicate de a le tine in frau pe
\ncare le regasim, sub alte forme, si in alte parti ale Europei.
\n“Unitate in diversitate”, deviza de frunte a constructiei europene,
\nse aplica tot mai greu chiar in Bruxelles, oras in care afirmarea
\npropriei identitati ia forme adesea hilare: din mai, spre exemplu,
\nin metroul capitalei nu se mai difuzeaza melodii frantuzesti, la
\nreclamatia flamanzilor, care s-au plans ca autoritatea de transport
\nar cam favoriza acest gen de muzica.<\/p>\n
<\/p>\n
Complicatul mecanism statal belgian a asigurat totusi in ultimul
\nan functionarea tarii, pentru ca parlamentele regionale au operat
\nfara sincope, iar guvernul de tranzitie Leterme a reusit sa treaca
\npeste 50 de legi prin parlamentul federal, inclusiv o ambitioasa
\nreducere a datoriei publice pentru anul in curs. Economia merge
\ndeocamdata bine, pentru sfarsitul anului in curs fiind estimata o
\ncrestere de 2,6% a PIB; Belgia ocupa insa un periculos loc trei in
\nUE in ce priveste raportul datoriei publice fata de PIB, cu 96,8%
\nla sfarsitul lui 2010, dupa Grecia si Italia. De aceea, numele ei a
\ninceput sa fie folosit tot mai des in contextul discutiilor despre
\nrestructurarea datoriei grecesti, dar si al problemelor zonei euro.
\nPresedintele grupului de ministri de finante din zona euro,
\nJean-Claude Juncker, a avertizat recent ca Belgia ar putea fi
\natrasa intr-un vortex al pietelor financiare daca Grecia ar intra
\nin faliment. “Ne jucam cu focul. Contagiunea ar putea ajunge la
\nPortugalia si Irlanda si apoi, din cauza datoriilor mari, la Italia
\nsi Belgia, chiar inainte de a ajunge la Spania”, a profetit sumbru
\nJuncker.
\nDeclaratiile alarmiste ale lui Jean-Claude Juncker au fost citite
\ninsa si ca un avertisment adresat liderilor politici europeni de a
\ngasi mai repede o solutie la problema datoriilor grecesti, in acord
\ncu asteptarile creditorilor internationali. Rezolvarea actualului
\nimpas ar putea fi facuta printr-o infuzie de capital din partea
\ncelor trei mari institutii creditoare, combinata cu o rostogolire
\nvoluntara a datoriilor Greciei. Grupul franco-belgian Dexia, unul
\ndintre marii detinatori de datorie greceasca (cu o expunere de 5,4
\nmiliarde de euro), ar putea fi intre pionierii acestei scheme de
\nrestructurare. Surse citate de Reuters au afirmat saptamana trecuta
\nca Dexia se afla deja in discutii cu banca centrala a Belgiei
\npentru rostogolirea a 4,2 miliarde de euro sub forma de obligatiuni
\ngrecesti. Cotidianul belgian De Tijd a citat chiar trei institutii
\nfinanciare belgiene aflate in aceeasi situatie, care discuta acum
\nprelungirea maturitatii obligatiunilor cu scadenta la cinci ani
\nemise de Atena contra unei dobanzi egale cu cea a Fondului European
\nde Stabilitate Financiara (EFSF), de 5,8%.
\nInsa aceasta schema de prelungire a agoniei grecesti are riscurile
\nei; agentia de rating Fitch a avertizat ca inclusiv o astfel de
\nrostogolire voluntara va fi calificata drept semn de incapacitate
\nde plata pentru Grecia. In ce o priveste, Belgia se bucura de
\nratinguri maxime din partea agentiilor de specialitate, dar
\navertismentele cu privire la scaderea lor din cauza instabilitatii
\npolitice au tot fost emise inca de la sfarsitul anului trecut. Iar
\ndaca la aceasta s-ar adauga si depunctarea bancilor participante la
\noperatiunea de restructurare a datoriilor Greciei, dupa
\navertismentul dat in acest sens de Moody’s pentru BNP Paribas,
\nCr\u00e9dit Agricole si Societe Generale, efectul ar fi previzibil de
\nprost, in special pentru tarile ale caror banci au expunere mare la
\ndatoria greceasca, intre care si Belgia. Comisia Europeana
\nestimeaza ca 12 dintre cele 17 economii ale zonei euro vor avea la
\nsfarsitul acestui an un nivel al datoriei publice peste limita de
\n60%, considerata sustenabila si permisa de Tratatul de la
\nMaastricht, fiind deci posibile victime ale panicii pietelor.
\nBelgia trebuie deci sa-si acopere macar o parte vulnerabila, cea a
\nriscurilor politice, ca sa se puna la adapost de o eventuala
\nreducere a ratingurilor. Numai ca formarea unei coalitii de
\nguvernare nu e asteptata in perioada urmatoare, desi, dupa
\nnegocierile din ultimul an, premierul desemnat al Belgiei,
\nsocialistul valon Elio di Rupo, a fost nevoit sa se opereze la
\ncorzile vocale luna aceasta. Cel mai probabil, noi alegeri generale
\nanticipate vor fi convocate anul viitor, concomitent cu alegerile
\nlocale programate in octombrie.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Libertarienii vad un posibil model de tara care functioneaza rezonabil, desi e condusa de peste un an de un guvern interimar, cu atributii limitate; deterministii descriu un viitor sumbru, in care separatismul are castig de cauza si pulverizeaza statalitatea. Lectia pe care Belgia o invata acum de la propria sa istorie nu trebuie neglijata, pentru ca ea s-ar putea repeta in Uniunea Europeana.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7684,18093,14214,14814,23324,23322,9,8988,23323,23325],"class_list":["post-48926","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-alegeri","tag-belgia","tag-bruxelles","tag-dexia","tag-elio-di-rupo","tag-flandra","tag-guvern","tag-special","tag-valonia","tag-yves-leterme"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48926","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48926"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48926\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66081,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48926\/revisions\/66081"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48926"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48926"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48926"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}