Multe corporatii care dealtfel au reglementari stricte legate de
\nacest subiect nu lucreaza in Romania decat prin birouri de
\nreprezentanta sau societati cu raspundere limitata de marketing, si
\nde aceea nu popularizeaza structurilor locale principii elementare
\nde buna guvernare corporatista; in cel mai bun caz se vorbeste de
\n“complianta”, “control intern” si “audit”, invocandu-se acesti
\ntermeni imateriali in speranta ca sunt suficienti ca sa sperie
\neventuale derapaje iresponsabile. Si de atlfel, in majoritatea
\ncazurilor intr-o tara ca Romania, in conditiile unei legiferari
\nincoerente care genereaza impredictibilitate operationala si unui
\ninalt grad de coruptie institutionalizata sau marunta, de ce ar
\ntrebui oricum sa ne batem capul sa aderam la niste principii care
\napartin unor economii avansate si care oricum reglementeaza
\nactivitatea directorilor executivi din consiliile de administratie
\nde la ultimul etaj?<\/p>\n
Facand o scurta trecere tehnica in revista a subiectului, se
\npoate observa ca interesul pentru buna guvernare corporatista este
\nmanifest la nivelul corporatiilor contemporane in special in
\nperioada recenta, dupa colapsurile frauduloase ale inceputului de
\nmileniu. Scandalurile corporatiste au alimentat interesul public si
\npolitic in privinta reglementarilor mai stricte a guvernarii
\ncorporatiste. De altfel guvernul federal american a trecut in acea
\nperioada actul Sarbaney-Oxley (setul de masuri de guvernare
\ncorporatista la care este obligatoriu sa adere toate companiile
\nlistate la bursa este cunoscut sub denumirea simplificare de US-SOX
\nin SUA sau J-SOX in Japonia), australienii au aprobat reformele
\nCLERP 9 iar europenii au formulat asisderea legislatie de
\ncomplianta. Cele mai influente si referentiate directive care se
\nrefera la guvernarea corporatista raman totusi produsele OECD
\n“Principles of Corporate Governance”, revizuit in 2004, si ONU
\n“Corporate Governance – The Foundation for Corporate Citizenship
\nand Sustainable Business”, publicat in 2009.<\/p>\n
In mod particular, cele mai enuntate principii ale bunei
\nguvernari corporatiste se refera la cinci teme majore de activitate
\nale corporatiilor: drepturile si tratamentul echitabil al
\nactionarilor, interesele tertilor non-actionari, rolul si
\nresponsabilitatile consiliului de administratie, integritatea si
\ncomportamentul etic si transparenta si dezvaluirea de informatii.
\nExista modele diferite de buna guvernare corporatista, in functie
\nde tipul de capitalism de provenienta. De exemplu, modelul
\nanglo-american pune accentul pe interesele actionarilor. Modelul
\nmulti-fatetar, de sorginte japoneza si european-continentala,
\nreflecta si interesele angajatilor, managerilor, furnizorilor,
\nclientilor si ale comunitatii.<\/p>\n
Am procedat la un preambul teoretic si la evocarea principiilor
\nsi modelelor guvernarii corporatiste pentru a reaminti colegilor
\ndin industria farmaceutica, cu siguranta cea mai reglementata
\nindustrie (avem bune practici de fabricatie GMP, bune practici de
\nlaborator GLP, bune practici de studii clinice GCP, bune practici
\nde distributie GDP) ca buna guvernare corporatista la care adera
\ntoate corpratiile din care facem parte ne obliga la reflectii
\nserioase asupra a ceea ce se intampla in prezent in mediul nostru
\nde afaceri. Spun asta pentru ca de peste un an de zile, cu o
\nexacerbare inspaimantatoare in ultimele saptamani, industria este
\nacuzata de catre autoritati de cele mai rele practici de pe pamant,
\nla modul cel mai general si culpabilizant: complicitate la
\nfraudarea retetelor din sistem, “concubinaje” cu medicii intru
\nprescrierea retetelor scumpe, turism stiintific in sejururi
\nexotice, plati in cash, utilizarea de vouchere nefiscalizabile,
\npractici comerciale la limita, publicitate inselatoare, si alte
\ngrozavii. In general arsenalul contrapus de industria la aceasta
\ncampanie de o putere nemaiintalnita ramane acelasi: negari
\nvehemente prin comunicate sau dezbateri certate la televizor,
\nlansari de proiecte sofisticate si scumpe de PR, referiri la coduri
\nde etica (care n-ar trebui sa existe fiindca exista buna guvernare
\ncorporatista), discutii despre inovatie cand investitia in inovatie
\nin Romania este inexistenta (desi exista reglementari care sa
\nsprjine capitalizarea inovatiei), despre dificultati legislative,
\nfinanciare, administrative, despre accesibilitate,
\npredictibilitatea, sustenabilitate.<\/p>\n
Cred ca a sosit momentul ca, in numele principiilor bunei
\nguvernari corporatiste, industria farmceutica sa ceara un
\narmistitiu in aceasta batalie a acuzelor din care nici una dintre
\nparti nu va castiga, cu atat mai putin mediul sanitar sau economic.
\nExecutivii care conduc marile corporatii prezente in Romania vor
\navea timp sa-si revada practicile de guvernare si sa-si intareasca
\nmecanismele de control care tin de integritate si comportament
\netic, in special in relatia cu tertii. Autoritatile vor avea timp
\nsa vina cu o strategie a medicamentului pe termen mediu, care sa
\ntina cont de prioritati si resurse dar mai ales de cererea de
\nsanatate in crestere a populatiei.<\/p>\n
Apelul la buna guvernare corporatista este mai important decat o
\ndeclaratie de presa sau un cod etic. Este o chemare la revizuirea
\nsistematica a politicilor si procedurilor de functionare ale
\nindustriei farmaceutice fara a-i fi afectata eficienta economica.
\nProducatorii de medicamente trebuie sa se pozitioneze ca un
\nparticipant cu drepturi depline la dialogul public referitor la
\nstarea si evolutia natiunii, si acest lucru nu poate fi facut decat
\naderand la standarde inalte de responsabilitate si acountabilitate
\nin procesul de guvernare a propriilor activitati.<\/p>\n
Intoarcerea la buna guvernare corporatista este un pas firesc si
\ncrucial la recredibilizarea industriei farmacutice si la
\npozitionarea ei ca si partener al autoritatilor, interesat de
\nperspectiva pe termen lung a Romaniei.<\/p>\n
Dragos Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
\nsi presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
\ndin Romania.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Se vorbeste foarte putin in Romania in cercurile de afaceri despre buna guvernare corporatista, asta poate si pentru ca principiile fundamentale care stau la baza acestui concept sunt insuficient impregnate in piata domestica.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[81,10124,558,7104],"class_list":["post-48922","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-afaceri","tag-corporatii","tag-dragos-damian","tag-opinii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48922","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48922"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48922\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66077,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48922\/revisions\/66077"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48922"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48922"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48922"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}