![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8403442\/2\/caseta.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\n“Primul credit pe care l-a dat firma a fost in 1998. Erau 50 de
\ndolari, bani cu care respectivul om si-a cumparat o vaca”,
\npovesteste Anca Ciobanu, CEO-ul good.bee Credit, o institutie
\nfinanciara nebancara specializata in microcreditare de investitii
\npentru zona rurala. La acea vreme, Anca Ciobanu era presedintele
\nConsiliului de Administratie al companiei Dynamic Network
\nTechnologies Ltd, iar good.bee era un proiect al Fundatiei Soros.
\nTot atunci, incurajarea investitiilor in zona rurala prin creditare
\nreprezenta un concept nou in Romania, dar si extrem de interesant
\npentru cei carora sub alta forma le era imposibil sa gaseasca
\nfinantare pentru a-si deschide o afacere sau pentru a extinde una
\ndeja existenta. “In perioada 2000-2008 am dat credite de peste 50
\nde milioane de dolari. Cererea era uluitoare, mai mare decat
\npotentialul nostru de creditare”, spune Ciobanu. Criza a adus o
\nscadere a cererii, dupa cum era de asteptat, insa de anul acesta au
\nrevenit doritorii de credite, iar compania a inceput din nou sa
\nfinanteze in masa. Daca anul trecut au fost acordate credite in
\nvaloare de circa cinci milioane de euro, anul acesta aceeasi suma a
\nfost inregistrata doar in primele cinci luni. Si cererile continua
\nsa vina.<\/p>\n
Interesant nu este faptul ca oamenii de la tara au nevoie de
\nbani sau ca au idei de afaceri la fel de pertinente ca ale
\nantreprenorilor care au studiat la scoli de afaceri prestigioase,
\nci intregul proces care precede acordarea unui credit. Compania are
\ndeschise sedii in 12 orase din Romania – Bucuresti, Ploiesti,
\nConstanta, Campulung Moldovenesc, Iasi, Baia Mare, Alba Iulia,
\nResita, Pitesti si Braila – si 50 de angajati. Ei promoveaza
\ncompania, gasesc clientii, analizeaza dosarele de credit si au
\ngrija ca ratele sa fie platite la timp si sa existe cat mai putine
\ncredite neperformante.<\/p>\n
<\/p>\n
Felul in care se intampla toate acestea este insa total diferit
\nde practicile din banci. “Pentru a gasi clienti, mergem in satele
\nsi comunele din judetul in care avem sediul sau din judetele
\ninvecinate si intrebam daca sunt persoane care au nevoie de credit.
\nCautam zonele cele mai populate, unde se strange o mare parte din
\ncomunitate, cum ar fi la biserica, dupa slujba”, explica Anca
\nCiobanu. Atunci cand se strange un grup de 15-20 sau chiar mai
\nmulti oameni care vor credit, incepe procesul de selectie. “Formam
\nun comitet din oamenii cei mai respectati ai comunitatii respective
\nsi cu ajutorul lor facem o asa-zisa analiza a dosarelor”, spune
\nCEO-ul good.bee. Acestia sunt fie persoane cu o autoritate
\nrecunoscuta in satul respectiv, precum primarul, preotul sau
\nmedicul satului, fie persoane care se bucura de increderea
\nvecinilor. Ei sunt cei care dau date despre clienti – daca mai au
\nalte credite, daca au datorii sau alte venituri, daca au mai
\nderulat si alte afaceri si daca, pur si simplu, sunt vazuti de
\nconsatenii lor ca oameni seriosi.<\/p>\n
Odata ce si-a dat girul, comitetul devine responsabil pentru
\ncomportamentul de plata al celui pe care l-au calificat drept
\nsolvabil. “In cazul in care un client devine rau-platnic, adica
\najunge sa nu plateasca cel putin doua rate consecutive, intreg
\ncomitetul este penalizat. Asta inseamna ca pana la rezolvarea
\nproblemei nimeni din acea localitate nu va mai primi credit”,
\nprecizeaza Ciobanu.<\/p>\n
Din acel moment, presiunea grupului incepe sa se faca simtita
\nsi, in cele mai multe cazuri, clientii reintra in graficul
\nplatilor. “Faptul ca vorbim despre comunitati restranse este foarte
\nimportant. Se cunosc intre ei, stiu cum sa se convinga unii pe
\naltii, dar si sa se ajute atunci cand apare un eveniment nefericit
\nsi unul dintre ei nu mai poate plati ratele o perioada”, spune Anca
\nCiobanu. Sistemul pare sa functioneze, de vreme ce rata creditelor
\nneperformante este impresionanta, de numai 0,07%. Comparativ, rata
\ncreditelor neperformate date de banci intreprinderilor mici si
\nmijlocii este de 10%, potrivit datelor BNR. Una dintre explicatii
\nar fi ca, pe fondul unui grad redus de familiarizare cu
\ninstrumentele financiare, multi dintre cei care locuiesc si
\ndezvolta afaceri in mediul rural se tem ca un comportament de
\nrau-platnic le-ar putea aduce repercusiuni majore.<\/p>\n
<\/p>\n
Anca Ciobanu spune ca diferentele de mentalitate dintre clientii
\ninstitutiilor financiare din mediul urban si cei din mediul rural
\nsunt uriase si usor observabile chiar si pentru un neofit. “Pentru
\nintreprinzatorii de la tara plata ratelor este o prioritate. Multi
\nvor chiar sa-si plateasca dobanda in avans. Mai mult, spre
\ndeosebire de locuitorii din mediul urban, care prefera sa ia un
\ncredit pe perioada maxima de indatorare, cei din mediul rural aleg
\ncea mai scurta perioada pe care si-o pot permite”, explica
\naceasta.<\/p>\n
Toamna si primavara sunt anotimpurile in care se ia majoritatea
\ncreditelor pentru ca atunci au loc cele mai importante activitati
\nagricole. In plus, avand in vedere ca o buna parte dintre afacerile
\nderulate in mediul rural au caracter sezonier, este acordata o
\nperioada de gratie de pana la sase luni. In functie de zona din
\ncare provin antreprenorii, afacerile au un soi de specific local.
\nSpre exemplu, constantenii cresc oi, cei din sudul tarii se ocupa
\nde agricultura, iar in zona Bucovinei si a Muntilor Apuseni au
\naparut tot mai multe pensiuni agroturistice. Pe langa acestia, sunt
\nsi mici antreprenori care vor o afacere in domeniul serviciilor sau
\nal micului comert. “Am finantat oameni care voiau sa-si deschida un
\nmagazin sau un coafor si au mers foarte bine. Cea mai interesanta
\npropunere pe care am primit-o a fost a unei persoane care voia
\nsa-si faca o crescatorie de sinsila. Am respins cererea pentru ca
\nnu era viabila”, spune Anca Ciobanu. O impartire clara pe regiuni
\narata ca 30% dintre clientii good.bee Credit sunt din Transilvania,
\n27% din Moldova, 6% din Dobrogea, 29% din Muntenia si 8% din
\nBanat.
\nDaca o microintreprindere<\/p>\n
dintr-un oras ar avea nevoie de un plan de afaceri bine pus la
\npunct pentru a obtine finantare din partea unei banci, atunci cand
\neste finantat un mic antreprenor din zona rurala vorbim de cu totul
\nalte rigori. “Si la noi exista un soi de plan de afaceri, dar el
\neste facut de client impreuna cu unul dintre consultantii nostri.
\nEste ca un formular tip, care cuprinde datele esentiale despre
\nafacere si cum este ea planificata de cel care o va derula”, enunta
\nAnca Ciobanu. Pana acum, doar 0,5% dintre afacerile finantate de
\ngood.bee au esuat si multi dintre cei care au luat un prim credit
\nau ajuns sa-si dezvolte afacerile dincolo de toate asteptarile,
\nunii dintre ei avand la activ si pana la 20 de credite
\naccesate.<\/p>\n
Valoarea medie a creditelor este de 10.000 de euro, limita
\nmaxima acordata fiind de 100.000 de euro, iar cea minima de 1.000
\nde euro. O simulare de calcul arata ca, pentru un imprumut de
\n10.000 de euro, pe o perioada de sapte ani si cu trei luni de
\ngratie, rata lunara pe care trebuie sa o plateasca un client este
\nde aproximativ 250 de euro.
\nMicii afaceristi de la tara prefera sumele mai mici, pe care sunt
\nsiguri ca le pot returna. Astfel, doar 15% dintre finantari
\ndepasesc pragul de 50.000 de euro. Anca Ciobanu spune insa ca acest
\ntip de clienti, cei mai prudenti, contureaza profilul ideal. Multi
\ndintre ei se afla la prima afacere si fac totul ca la carte, mai
\nales atunci cand stiu ca au fost recomandati de comunitatea din
\ncare fac parte si ca orice abatere poate avea efecte asupra celor
\ndin jurul lor. Spre deosebire de ei, oamenii de afaceri care iau
\ncredite cu garantii si care, astfel, nu mai trec
\nprin acelasi proces de evaluare, sunt mult mai obisnuiti cu
\nregulile jocului si nu se tem ca pot intra in zona clientilor rau-
\nplatnici.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In timp ce bancile stau si elaboreaza produse complicate adresate angajatilor cu servicii stabile si salarii indestulatoare din orase, unele institutii financiare nebancare merg sa caute clienti in sate si comune. Acolo unde afacerile sunt sigure si profitabile, iar ratele neplatite o piaza rea pe care taranii ar face orice sa o evite.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,7457,7843],"class_list":["post-48896","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-servicii-financiare","tag-siguranta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48896","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48896"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48896\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66053,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48896\/revisions\/66053"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48896"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48896"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48896"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}