{"id":48855,"date":"2011-06-29T07:00:00","date_gmt":"2011-06-29T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48855"},"modified":"2026-04-02T20:52:52","modified_gmt":"2026-04-02T20:52:52","slug":"ce-loc-ocupa-tricourile-sportivilor-in-promovarea-companiilor-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48855","title":{"rendered":"Ce loc ocupa tricourile sportivilor in promovarea companiilor"},"content":{"rendered":"

Cand oficialii japonezi ai Epson au vizitat recent Malaiezia, au
\nremarcat ca vanzarile de imprimante s-au triplat, dupa o campanie a
\nclubului de fotbal Manchester United in regiune.” Hiromi Taba,
\npresedintele Epson Europe, vorbea de curand pentru BUSINESS Magazin
\ndespre asocierea numelui Epson cu cea a clubului britanic, la
\njumatate de an de la semnarea contractului de sponsorizare – “o
\nschimbare e deja sesizabila”. In fapt, alipirea numelui unei
\ncompanii de o competitie sportiva sau de o echipa a prins contur de
\nmulta vreme, insa daca marile cluburi de fotbal ajung sa sporeasca
\nvanzarile sponsorilor chiar de cateva ori in toate colturile lumii,
\nsituatia din Romania nu e chiar identica.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Grupul de firme Niro sustine sportul inca din 1994, fie ca
\nvorbim de canotaj, handbal, volei, popice sau ciclism. Sporturi mai
\nputin vizibile, unde oamenii care activeaza sunt mai putin
\npretentiosi, dupa cum explica Ion Badea, directorul de relatii
\npublice al Niro Investment Group si presedintele Federatiei Romane
\nde Ciclism: “Cand avem intalniri sau semnam contracte, multi dintre
\nparteneri ne spun: <A, voi sunteti sponsorii de la handbal.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Va stim>, dovada ca reflectarea imaginii companiei prin
\nintermediul sportului este una de succes”. Circa 200.000 de euro
\npleaca anual din conturile Niro Investment Group catre competitii,
\ncea mai mare parte a banilor indreptandu-se catre Federatia Romana
\nde Handbal. Intrebat de ce nu se orienteaza si spre un domeniu cu
\nimpact mai mare asupra publicului, fotbalul, Badea spune ca oamenii
\ndin sportul-rege au “destui” bani, adaugand ca nu s-a pus pana acum
\nproblema sponsorizarii in consiliul de administratie al
\ncompaniei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Sorin-Mihai Popa, directorul general adjunct al BRD-Groupe
\nSoci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale, spune ca, dupa acelasi model, banca s-a implicat
\nin rugby, iar acum in tenis, handbal si ciclism, “dar nu neaparat
\nca mijloc de promovare, ci mai degraba ca responsabilitate
\nsociala”. Cea mai recenta mutare este asocierea dintre BRD si
\nturneul de tenis ATP de la Bucuresti – “o chestiune de prestigiu,
\nfiind vorba despre cel mai important eveniment sportiv din
\ntara”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Clubul sportiv in Romania inseamna insa in cea mai mare parte
\nfotbal, iar promovarea se face prin acest sport tocmai pentru ca
\nexista o multime de suporteri care il consuma. Sorin Psatta,
\nintegrated communication director al BBDO Romania, spune ca regula
\naccederii in minte se face simplu: daca jucatorii se asociaza cu
\nceva si suporterii fac la fel, dupa modelul “prietenii prietenilor
\nmei sunt si prietenii mei”. In cazul Romaniei, explica Psatta,
\nsituatia este totusi speciala, dat fiind ca nesiguranta de la
\nconducerea cluburilor si deciziile luate adeseori nefondat pot
\nafecta strategia de marketing pe termen lung. Sunt frecvente deci
\ncazurile in care jucatorii pleaca sau sunt exclusi din lot, iar
\nrezultatele sunt afectate pe termen lung. Apoi, succesele nu sunt
\nconstante, iar un parcurs bun intr-o serie de meciuri poate sfarsi
\ncatastrofal pentru echipa. Deci si pentru sponsor. In viziunea sa,
\navantajul ar fi acela ca, desi nimeni nu poate controla traiectoria
\nclubului in competitiile sportive, publicul este mai omogen, iar
\njucatorii si liderii de galerie au o influenta mai mare in ce
\npriveste ghidarea comportamentului de consum al suporterilor.
\n“Clubul functioneaza ca o secta, in timp ce in cazul echipei
\nnationale publicul e mai eterogen”, spune Psatta. Fanii nationalei
\nnu fac aceleasi lucruri, nu locuiesc in zone similare, au varste si
\nstiluri de viata diferite. Plusul vine din faptul ca audientele
\nsunt mult mai mari, iar cresterea notorietatii se face mai rapid. O
\nsituatie particulara poate aparea cand clubul promoveaza anumite
\nservicii care ar putea fi excluse de pe lista fanilor echipei
\nadverse. “Daca se va ajunge la profilul fanului dedicat folosirii
\nproduselor promovate de club, e clar ca cele ale rivalilor vor fi
\nrespinse.” Oricum, banii rotiti in angrenajul marketingului
\nfotbalistic sunt de ordinul zecilor de milioane de euro – “dar 100
\nde milioane este inca mult”.<\/p>\n

<\/p>\n

Asocierea dintre numele companiei si sport conteaza asadar, dar
\nin functie de instrumentul de marketing folosit. Raul Man, group
\ncommunication director la Starcom MediaVest Group, divizia de media
\nbuying a grupului Leo Burnett, afirma ca asocierea in sine a unei
\ncompanii cu un club sportiv aduce in cel mai bun caz expunere
\nsuplimentara brandului respectiv in media, deci am putea banui ca
\najuta la notorietatea brandului: “Ma indoiesc insa ca la noi se
\nmasoara exact influenta unei asemenea asocieri asupra notorietatii
\nbrandului”.<\/p>\n

In Romania, acest tip de asociere se rezuma la expunere pe
\nechipament, pe stadion sau in sala si pe panourile de la
\nconferintele de presa. Produsele dedicate, cele concepute de
\ncompanii folosindu-se strict de imaginea clubului pe care il
\nsponsorizeaza, lipsesc. Tot Raul Man crede ca, daca este folosit ca
\ninstrument de marketing, asa cum se procedeaza la cluburile
\nsportive profesioniste, beneficiile sunt insa evidente: de la
\natragerea de clienti noi la loializarea celor deja existenti,
\nposibilitati de promotii, campanii de imagine cu personalitati ale
\nclubului respectiv. Mai mult decat atat, rata de retentie a
\nclientilor se imbunatateste prin asocierea emotionala intre
\ncompanie si club, asociere pe care consumatorul o face in timp. De
\nexemplu, sponsorul poate oferi acces la continut exclusiv despre
\nclubul sportiv, iar continutul in sine poate fi personalizat in
\nfunctie de preferintele celui care beneficiaza de el.<\/p>\n

Expunerea dobandita prin promovarea prin sport este de trei pana
\nla sapte ori mai mare decat cea obisnuita prin campaniile de
\npublicitate, spune Bobby Durbac, directorul de marketing al FC
\nSteaua Bucuresti , amintind doar cateva detalii: cel putin patru
\npagini zilnic in presa sportiva, secunde bune in jurnalele TV de
\nsport seara de seara. “Se creeaza o notorietate a brandului care e
\ngreu de obtinut altfel”, explica directorul. “Efectul promovarii
\nprin sport il putem regasi in felul cum Liga Campionilor si Europa
\nLeague au devenit competitii care intr-un interval scurt au ajuns
\ndin urma Jocurile Olimpice sau Campionatul Mondial”, spune si
\nMircea Copaci, directorul de marketing al FC Dinamo Bucuresti.
\nArgumentul principal: sumele din publicitate care alcatuiesc
\nbugetul, precum si valoarea drepturilor de televiziune care prin
\nnumarul de privitori definesc eficienta in totalitate. Publicitarii
\nsustin la unison faptul ca sportul atrage companii din foarte multe
\nsegmente: de la banci si produse financiare, case de pariuri,
\nproducatori auto, companii aeriene, operatori de telefonie mobila
\npana la producatori de bere sau produse petroliere.<\/p>\n

“Asocierea dintre marca Bergenbier si fotbal nu a fost una
\nintamplatoare”, afirma Tiberiu Mercurian, directorul de marketing
\nal Bergenbier S.A. Studiile de perceptie realizate de companie au
\naratat ca exista o larga suprapunere intre profilul consumatorului
\nsi fotbal, deoarece “Bergenbier se pozitioneaza ca o marca a
\ncomplicitatii si pasiunilor masculine”. Compania sponsorizeaza
\nfotbalul romanesc de peste 12 ani, iar din 2010 sprijina
\ncampionatul intern, contractul fiind incheiat pe o perioada de
\npatru ani. Oficialii Bergenbier declara ca eficienta campaniilor
\nrezulta din capacitatea fiecarui brand de a identifica un sport sau
\no institutie din sport cu care se potriveste cel mai bine, care are
\no afinitate cat mai crescuta cu publicul sau tinta. In cazul
\nBergenbier, “asocierea cu fotbalul s-a potrivit ca o manusa, iar
\npublicul consumator de bere s-a recunoscut in aceasta asociere:
\nsloganul <Prietenii stiu de ce>, culoarea galbena si relatia
\ncu fotbalul.<\/p>\n

<\/p>\n

O modalitate de promovare este si cea a echipamentului sportiv
\nfurnizat echipelor. Pe o piata dominata de Nike si Adidas,
\nincercarea Ancada, singurul producator roman de echipamente
\nsportive, de a accede in lumea fotbalistica este, dupa cum spune
\ninsusi fondatorul, “greoaie”. Mircea Barna vorbeste despre livrari
\nde echipamente in valoare de cateva sute de mii de euro pentru
\ncluburile de top si de sponsorizari cu bani lichizi. De aceea,
\nAncada, o afacere de trei milioane de euro anual, este deocamdata
\nfurnizor doar pentru echipele de baschet si handbal, insa tot
\nfotbalul asigura expunerea cea mai mare: “Planuim sa devenim
\nfurnizor de echipament sportiv si pentru Liga I, dar ne orientam
\ncatre echipele de la mijlocul clasamentului care au pretentii
\ndecente”.<\/p>\n

Dupa ce intreaga piata de publicitate s-a contractat ca urmare a
\nrecesiunii, nici sportul nu avea cum sa nu fie afectat. Bobby
\nDurbac, directorul de marketing al FC Steaua Bucuresti, remarca
\nfaptul ca mare parte dintre companii au inceput sa fie mult mai
\nprecaute in ce priveste promovarea prin sport dupa startul caderii
\neconomice. In cazul sau, Steaua nu a avut in sezonul 2010-2011
\nsponsor pe pieptul echipamentelor sportive, tocmai pentru ca nicio
\ncompanie nu a platit suma de un milion de euro. Ca strategie,
\nechipa a vandut mai multe pachete de 80-150.000 de euro pentru a
\ncompensa.
\nDimensiunea impactului o nuanteaza Raul Man, care nu crede ca
\nperioada de recesiune a influentat in vreun fel acest segment,
\ntocmai pentru ca nu a fost nici inainte de criza exploatat de catre
\ncompanii: “Poate doar au scazut valorile contractelor. In Europa,
\nde exemplu, recesiunea nu a avut aproape deloc influenta, dat fiind
\nca in ultimul an s-au semnat contracte de sponsorizare de valori
\nrecord in Anglia, Spania, Italia si Franta”.<\/p>\n

Cele circa 40-50 de milioane de euro care se plimba de la
\ncompanii catre cluburi constituie o piata ce poate parea mica, dar
\ncare trebuie privita si in contextul puterii de cumparare a
\nclientilor, a audientei pe care o aduce fenomenul sportiv si a
\npietei publicitatii de pe plan local, valori de 20-50 de ori mai
\nmici decat statele Europei de Vest. Banii cei mai multi merg catre
\nechipele de fotbal si, pe alocuri, mai conteaza cateva echipe de
\nhandbal feminin si baschet masculin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Companiile ofera anual zeci de milioane de euro cluburilor sportive pentru ca echipei sa i se alature sigla sponsorului. Cat se castiga in mintea publicului prin asocierea imaginii firmei cu lume a sportului?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[573],"tags":[201,7178,444,7999],"class_list":["post-48855","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-media-marketing","tag-companii","tag-marketing","tag-promovare","tag-sport"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48855","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48855"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48855\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66029,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48855\/revisions\/66029"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48855"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48855"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48855"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}